Știri
Știri din categoria Externe
China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025, depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian. Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului.
Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane.
Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro, în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro, ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului.
În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping. Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale.
Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară.
Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”.
Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară.
UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim.
În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării.
Recomandate
Deficitul comercial al UE cu China a urcat la 359,8 miliarde euro în 2025 , în creștere cu aproximativ 15,3% față de 2024, pe fondul scăderii exporturilor și al avansului importurilor, potrivit datelor Eurostat prezentate de agerpres.ro . Pentru companiile europene, cifrele indică o dependență mai mare de bunuri din China și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale. În 2025, Uniunea Europeană a exportat bunuri către China în valoare de 199,6 miliarde euro și a importat 559,4 miliarde euro. Comparativ cu 2024, exporturile au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%, ceea ce a împins deficitul în sus. Pe termen mai lung, raportarea la 2015 (an de referință în seria Eurostat) arată o divergență accentuată: exporturile UE către China au crescut cu 37,1% (de la 145,6 miliarde euro), în timp ce importurile au avansat cu 89% (de la 295,9 miliarde euro). Ce alimentează dezechilibrul: structura schimburilor Datele arată că schimburile sunt dominate de bunuri industriale, atât la export, cât și la import, cu ponderi mari pentru echipamente și componente. Principalele categorii exportate de UE către China în 2025: Mașini, aparate mecanice și piese: 45,3 miliarde euro (22,7% din total) Mașini și echipamente electrice, echipamente audiovizuale și accesorii: 29 miliarde euro (14,5%) Vehicule (altele decât material rulant feroviar/tramvai): 16,4 miliarde euro (8,2%) Instrumente optice/fotografice/de precizie, medicale și chirurgicale: 15,1 miliarde euro (7,5%) Produse farmaceutice: 13,6 miliarde euro (6,8%) Principalele categorii importate de UE din China în 2025: Mașini, aparate electrice, aparate audiovizuale și accesorii: 164,9 miliarde euro (29,5%) Mașini, aparate mecanice și piese: 106,5 miliarde euro (19%) Produse chimice organice: 34,1 miliarde euro (6,1%) Vehicule (altele decât material rulant feroviar/tramvai): 29,9 miliarde euro (5,4%) Mobilier și corpuri de iluminat, lenjerie de pat și saltele, clădiri prefabricate: 21,3 miliarde euro (3,8%) De ce contează și ce urmează Creșterea deficitului vine dintr-o combinație nefavorabilă pentru UE: exporturi în scădere și importuri în creștere într-o relație comercială deja dezechilibrată. Materialul citat nu include explicații privind cauzele (prețuri, volume, politici comerciale) și nici măsuri anunțate pentru corectarea dezechilibrului, astfel că concluziile se limitează la evoluțiile statistice raportate de Eurostat. [...]
Rusia ridică miza propagandei nucleare, iar efectul imediat este creșterea presiunii politice asupra dezbaterii europene despre apărare. Într-un material publicat de digi24.ro , Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză Uniunea Europeană că ar lucra „în secret” la propria bombă nucleară, într-o declarație oficială care vorbește despre o „nebunie” la Bruxelles, alimentată de „rusofobie”. Potrivit declarației SVR, mai multe centre de cercetare din Germania – Karlsruhe, Dresda, Erlangen și Jülich – ar putea produce plutoniu pentru arme „în termen de o lună”, iar la Gronau chiar „în doar o săptămână”. În același mesaj, Rusia susține că Europa ar avea în plan o strategie privind armele nucleare, „susținută de Franța și Marea Britanie”, finanțată și sprijinită de alte state membre. De ce contează: impact asupra agendei de securitate și a coeziunii UE Articolul notează că specialiștii în dezinformare văd în această temă un tipar clasic de propagandă, amplificat în momente în care Kremlinul simte că pierde teren. Nathalie Vogel, expertă în Rusia, afirmă pentru BILD că, pe fondul înțelegerii tot mai largi în Rusia că războiul nu se va încheia curând, conducerea de la Moscova ar avea nevoie de un „scenariu de groază” pentru a mobiliza populația și a „demoniza” Occidentul. În această logică, arma nucleară este prezentată drept „exemplul perfect”, pentru că mesajul ar funcționa simultan pe mai multe planuri: induce panică internă, justifică continuarea războiului și încearcă să semene neîncredere între aliații occidentali. În același context este reamintit că Germania a renunțat la armele nucleare prin tratat internațional. Ce este fapt și ce rămâne acuzație Materialul separă acuzația de contextul real: există, într-adevăr, o dezbatere de luni de zile în Europa despre o autonomie militară mai mare, inclusiv pe componenta nucleară, pe fondul îndoielilor privind fiabilitatea SUA sub președinția lui Donald Trump și al amenințărilor venite din partea Rusiei. În acest cadru, președintele francez Emmanuel Macron promovează ideea extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra UE – o propunere aflată în dezbatere publică, nu într-un program secret. Totuși, ideea ca Germania să își construiască propria bombă nucleară „nu este în discuție”, potrivit aceleiași surse citate în articol. [...]
China a închis timp de 40 de zile cinci sectoare mari de spațiu aerian fără explicații publice , o măsură neobișnuit de lungă care poate afecta rute de tranzit și ridică mize operaționale în regiune, potrivit focus.de . Restricția este valabilă, conform informațiilor citate de publicație din „Telegraph”, între 27 martie și 6 mai, adică 40 de zile. În mod obișnuit, Beijingul folosește astfel de închideri pentru a securiza exerciții militare anunțate, însă de această dată nu a existat o comunicare publică privind manevre noi, iar durata depășește tiparul unor exerciții de câteva zile. Ce zonă este vizată și de ce contează operațional Cele cinci sectoare se întind pe aproximativ 550 km, de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Est, în apropiere de Shanghai, potrivit Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA), citată în material. Un element suplimentar este că restricția nu ar avea limită de altitudine, ceea ce ar include și vehicule spațiale, nu doar aviația civilă sau militară. Ipotezele vehiculate de experți: Taiwan și rute de tranzit Experți citați de „Wall Street Journal” consideră că Beijingul ar putea folosi închiderea pentru antrenamente de luptă aeriană, inclusiv pentru exersarea blocării unor rute de tranzit pe care armata SUA le-ar putea utiliza în cazul unui atac asupra Taiwanului. În acest context, materialul amintește că SUA au baze în Coreea de Sud și Japonia, de unde ar putea pleca primele trupe. O altă pistă: tensiunile cu Japonia Un oficial taiwanez de rang înalt, citat de „Telegraph”, ar fi indicat că măsura ar viza în principal Japonia. Pe fundal, articolul notează tensiunile dintre Tokyo și Beijing, inclusiv un incident recent în care un ofițer al armatei japoneze a intrat în ambasada Chinei din Tokyo, precum și disputa teritorială de durată privind insulele Senkaku. În lipsa unei justificări publice din partea Chinei, motivele rămân neconfirmate, iar interpretările se bazează pe evaluări ale experților și pe surse citate de publicație. [...]
Volodimir Zelenski pune extinderea UE în centrul arhitecturii de securitate europene în scenariul în care SUA s-ar retrage din NATO, potrivit digi24.ro . Mesajul are o miză de reglementare și politică publică: ar muta discuția despre apărare de la NATO spre capacitatea instituțională a UE, inclusiv prin lărgirea blocului comunitar. Zelenski susține că UE, „în forma sa actuală”, nu ar fi suficientă pentru a garanta securitatea Europei fără sprijinul american și că, dacă Washingtonul ia în calcul ieșirea din alianță, securitatea europeană „se va baza exclusiv” pe Uniunea Europeană. Ce extindere propune și de ce Președintele ucrainean indică patru state europene din afara UE care, în opinia sa, ar întări semnificativ capacitatea de apărare a continentului: Marea Britanie Norvegia Turcia Ucraina El afirmă că aceste patru țări ar fi „puternice” și că, împreună, ar avea armate „mai puternice decât armata Rusiei”. În aceeași logică, Zelenski spune că fără Ucraina și Turcia Europa „nu poate face față Rusiei” și că, prin includerea celor patru, UE ar putea „prelua controlul asupra mărilor”, ar avea „un spațiu aerian sigur” și „cele mai mari forțe terestre”. Contextul: presiunea asupra NATO și prioritățile bugetare În postarea citată, Zelenski leagă urgența consolidării de apărare de perspectiva creșterii efectivelor armatei ruse la 2,5 milioane și cere ca Europa să se gândească la „modul de a-și păstra independența”. „Securitatea pe primul loc, economia pe al doilea. Nu invers.” În același timp, articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în ultimele săptămâni cu retragerea din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților Washingtonului de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din februarie. Trump a criticat frecvent NATO, acuzând statele membre că se bazează prea mult pe SUA pentru propria securitate. Ce urmează Declarațiile lui Zelenski nu reprezintă o decizie a UE, ci o poziționare politică într-un moment în care viitorul garanțiilor de securitate transatlantice este pus sub semnul întrebării. Dacă tema ar prinde tracțiune la nivel european, ar implica negocieri de aderare și recalibrarea rolului UE în apărare, însă articolul nu indică pași concreți sau un calendar. [...]
Taiwanul acuză o nouă rundă de presiune militară chineză , după ce Ministerul Apărării de la Taipei a raportat detectarea a 16 avioane de luptă chineze în apropierea insulei, în intervalul în care, la Beijing, Xi Jinping s-a întâlnit cu lidera opoziției taiwaneze, potrivit digi24.ro . Episodul contează pentru mediul economic din regiune prin riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan, un coridor critic pentru comerț și lanțuri de aprovizionare. Întâlnirea a avut loc vineri, când Xi Jinping s-a văzut la Beijing cu Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT), cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. În același timp, autoritățile taiwaneze spun că, de vineri dimineața până la mijlocul după-amiezii, cele 16 aeronave chineze au operat în apropierea insulei, conform raportului zilnic privind activitatea militară din ultimele 24 de ore. Pe fondul discuțiilor politice, Xi a transmis că Beijingul „nu va tolera în niciun caz” independența Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. De cealaltă parte, Cheng a prezentat vizita drept o misiune de reconciliere și a spus că așteaptă ca KMT și Partidul Comunist Chinez să promoveze „instituționalizarea” păcii în Strâmtoarea Taiwan. Mesaje de dialog, în paralel cu coerciția militară Shen Yu-chung, viceministru al Consiliului pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția care elaborează politica față de China), a declarat sâmbătă la Taipei că folosirea coerciției militare pentru a forța negocieri politice a fost „tactica preferată” a Chinei. Reacții politice la Taipei și Beijing La Beijing, vicepreședintele KMT, Chang Jung-kung, a susținut că promovarea păcii ar însemna să li se ofere taiwanezilor opțiunea între „pace și reconciliere” sau război, potrivit unui comunicat al partidului. În Taiwan, biroul președintelui Lai Ching-te a afirmat vineri seara că întâlnirea Xi–Cheng a urmărit să transmită ideea că „Taiwanul face parte din Republica Populară Chineză”. Administrația Lai a reiterat, prin purtătoarea de cuvânt Karen Kuo, că: „Viitorul Taiwanului poate fi decis doar de poporul taiwanez.” Ce urmează Materialul nu indică măsuri imediate anunțate de una dintre părți după acest episod. Rămâne de urmărit dacă raportările privind activitatea militară în jurul insulei vor continua la același nivel și dacă dialogul politic invocat de opoziția taiwaneză produce rezultate concrete sau rămâne însoțit de presiune militară. [...]
Iranul își îngreunează accesul la intrările facilității nucleare subterane de la Isfahan , prin blocaje rutiere și astuparea tunelurilor, într-o mișcare care ar putea complica orice tentativă de intervenție la sol sau de confiscare a uraniului îmbogățit, potrivit The Jerusalem Post , care citează o analiză a Institute for Science and International Security bazată pe imagini satelitare de înaltă rezoluție. Institutul spune că a analizat imagini surprinse miercuri, în care apar „blocaje improvizate” relativ noi la toate cele trei intrări ale facilității subterane: diguri de pământ, grămezi de moloz și elemente ce par a fi garduri. Conform aceleiași analize, aceste blocaje au fost create la sau după 18 martie, deoarece în imagini din acea dată nu erau vizibile. Un element separat, cu potențial impact operațional, este că intrările tunelurilor — care duc către o facilitate despre care institutul suspectează că ar găzdui cea mai mare parte a uraniului îmbogățit al Iranului — ar fi fost umplute și acoperite cu pământ, fără semne că s-ar încerca redeschiderea accesului. Cum arată fortificarea celor trei intrări Potrivit institutului, fiecare acces a fost blocat în mod distinct: Intrarea sudică : drumul ar fi fost obstrucționat de două posibile blocaje, unul din material neidentificat și altul descris ca o grămadă de pământ lată de circa doi metri. În zonă au fost observate două mașini parcate, interpretate ca indiciu de monitorizare de securitate. Intrarea centrală : ar fi cea mai „întărită”. Un blocaj din pământ ar fi finalizat, iar altul în construcție, plus trei blocaje mai mici în apropierea unui punct de control de securitate preexistent. În plus, ar fi fost identificat un blocaj la intrarea către o structură adiacentă pe care institutul o presupune drept „nișă de utilități”, iar zona ar fi fost împrejmuită; în apropiere a fost observat și un utilaj, posibil folosit la mutarea pământului. Intrarea nordică : drumul principal ar fi blocat de o grămadă mare de pământ, iar o rută ocolitoare adiacentă ar fi închisă de încă două blocaje din pământ și moloz; porțile de gard preexistente din apropiere ar fi închise. De ce contează: întârziere și complexitate mai mare pentru acces Institutul apreciază că scopul probabil al blocajelor este să încetinească deplasarea în jurul intrărilor de la Isfahan și să facă „mai complexă” o potențială invazie la sol sau o operațiune de confiscare a uraniului îmbogățit. Deși, teoretic, grămezile de pământ și moloz ar putea fi îndepărtate cu echipamente adecvate, institutul avertizează că acest lucru ar crește semnificativ timpul necesar pentru a ajunge la facilitate. [...]
