Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/China depășește SUA și devine principalul...

China depășește SUA și devine principalul partener comercial al Germaniei în 2025

Friedrich Merz discutând despre comerțul dintre Germania și China.
LC $16.27 +0.12%

China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025, depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian. Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului.

Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane.

Dezechilibru major în relația cu China

Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro, în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro, ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului.

Friedrich Merz discutând despre comerțul cu China la un eveniment auto

În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping. Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale.

Industria auto, dependentă de piața chineză

Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară.

Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”.

Presiunea UE pentru „derisking”

Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară.

UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim.

În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării.

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre tarife comerciale în Washington.
Externe22 feb. 2026

Friedrich Merz merge la Washington pentru a discuta direct cu Donald Trump despre tarife

Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA , după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters . Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale. Decizia Curții Supreme Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC , hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China. Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor. Reacția lui Trump și noile măsuri În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times , această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului. Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare. Uniunea Europeană caută clarificări Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”. Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. [...]

Proprietarul VOS Selections discutând despre impactul tarifelor vamale asupra afacerii sale.
Externe22 feb. 2026

Cum s-a ajuns la declararea tarifelor lui Trump ca fiind ilegale; De la un mic importator de vinuri, la o decizie cu impact național

Un importator mic de vinuri a obținut anularea tarifelor vamale impuse de Trump după ce Curtea Supremă a SUA a decis că măsurile au fost adoptate ilegal, într-un proces în care Victor Schwartz, proprietarul VOS Selections din New York, a fost reclamant principal, relatează CNN Business . Cazul, depus pe 14 aprilie 2025 sub numele „VOS Selections, Inc. v. Trump”, a vizat folosirea unei legi de urgență pentru introducerea unor tarife ample fără aprobarea Congresului, iar verdictul a fost pronunțat vineri, 20 februarie 2026. Schwartz spune că a acceptat să devină „fața” procesului după ce a fost pus în legătură cu Liberty Justice Center, o organizație juridică non-profit care a căutat mici afaceri dispuse să conteste tarifele. În condițiile în care multe companii mari au evitat să se expună public, el a descris rolul său ca pe „ultima linie de apărare” pentru oprirea unei politici care îi amenința afacerea de familie. Potrivit relatării, după verdict a primit amenințări și mesaje ostile și spune că și-a luat măsuri de siguranță la birou. De ce conta verdictul pentru o firmă mică VOS Selections importă vinuri și băuturi spirtoase din 16 țări, iar proprietarul afirmă că tarifele îl loveau direct în costuri, fără spațiu real de manevră: „Nu putem pur și simplu să creștem prețurile și nici nu putem să plătim asta”, spune el. Schwartz estimează că, din aprilie 2025, a ajuns să plătească tarife de ordinul sutelor de mii de dolari. Mai mult, el descrie mediul economic drept „nesănătos”, cu schimbări rapide și nevoia de a recalcula repetat prețurile, pe fondul anunțurilor și amenințărilor de majorări. Ce a decis Curtea Supremă și ce urmează Curtea Supremă a SUA a stabilit că tarifele de urgență impuse de Trump sunt ilegale . Procesul a fost consolidat cu alte acțiuni în instanță, inclusiv unele intentate de state americane și de alte companii. Un efect posibil, încă neclar în practică, este deschiderea drumului pentru rambursări consistente. Suma vehiculată în materialele citate ajunge la cel puțin 134 de miliarde de dolari, bani încasați din tarife până la finalul lui 2025, iar peste 300.000 de companii ar cere acum returnarea lor, notează Digi24 pe baza relatărilor din presa americană. De ce n-au ieșit în față companiile mari Materialul CNN descrie un motiv recurent: teama de represalii politice și comerciale. În același timp, verdictul nu închide complet subiectul tarifelor: administrația poate folosi și alte instrumente legale pentru taxe vamale mai înguste, cu limitări de timp sau domeniu. În paralel, unele companii mari ar fi acționat preventiv în instanță pentru a-și securiza partea din eventualele rambursări, fără să fie „vârful de lance” al disputei publice. Reperele-cheie din caz Element Ce se menționează în relatări Reclamant principal Victor Schwartz (VOS Selections) Data depunerii procesului 14 aprilie 2025 Verdict 20 februarie 2026, Curtea Supremă a SUA Motiv central Tarife impuse printr-o lege de urgență, contestate ca depășire de atribuții Posibile rambursări cel puțin 134 mld. $ (estimare citată), mecanismul rămâne de clarificat [...]

Avioane de luptă și nave militare în exerciții navale în Golful Persic.
Externe22 feb. 2026

Iranul declară forțele navale și aeriene ale UE entități teroriste – reacție la sancționarea Gărzii Revoluționare

Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste , într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency . Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran. Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene. La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni. Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate. Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic. [...]

Donald Trump anunțând majorarea tarifelor vamale globale.
Externe21 feb. 2026

După ce a anunțat un tarif global de 10%, Trump îl majorează la 15% în mai puțin de 24 de ore; Casa Albă invocă Secțiunea 122 după verdictul Curții Supreme

Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale globale de la 10% la 15%, imediat după ce Curtea Supremă i-a anulat programul anterior de tarife , potrivit Reuters . Noua cotă reprezintă nivelul maxim permis de legea invocată de administrația americană. Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA anunțase o taxă generală de 10% pentru importurile din toate țările, în urma unei hotărâri a Curții Supreme care a stabilit că Trump a depășit limitele legale atunci când a impus tarife mai ridicate în baza unei legi privind urgențele economice. Noua măsură se bazează pe așa-numita Secțiune 122, o prevedere rar folosită, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile. Pentru prelungirea lor este necesară aprobarea Congresului. Experții în comerț sunt sceptici că legislativul, chiar cu majoritate republicană, va susține extinderea măsurii, pe fondul nemulțumirilor publice legate de creșterea prețurilor. Trump a transmis că va folosi intervalul de 150 de zile pentru a identifica alte instrumente legale prin care să continue politica tarifară, inclusiv prin invocarea unor legi ce permit impunerea de taxe pe motive de securitate națională sau practici comerciale incorecte. Unele produse, precum mineralele critice, metalele și energia, sunt exceptate de la noile tarife, potrivit Casei Albe. În paralel, oficiali americani au precizat că acordurile comerciale deja negociate, cu tarife de 19% pentru state precum Malaezia sau Cambodgia, rămân în vigoare. Hotărârea Curții Supreme , redactată de președintele instanței, John Roberts, a fost susținută atât de judecători conservatori, cât și liberali. Trump a criticat dur decizia, însă a promis continuarea „războiului comercial”. Pe fondul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a aprobării pentru modul în care președintele gestionează economia, doar 34% dintre respondenți declarându-se mulțumiți. [...]

Peter Szijjarto discutând despre sancțiunile UE și tranzitul de petrol rusesc.
Externe22 feb. 2026

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei; Peter Szijjarto leagă votul de reluarea tranzitului prin Drujba

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei , invocând oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba , într-o dispută care a escaladat rapid între Budapesta, Bratislava și Kiev. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat duminic ă faptul că Ungaria va bloca luni, în Consiliul miniștrilor de externe ai UE, noul pachet de sancțiuni. „Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a transmis Szijjarto pe Facebook. De unde a pornit criza Disputa are la bază întreruperea tranzitului petrolului rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost suspendate pe 27 ianuarie, după ce Kievul a anunțat că o dronă rusească a lovit infrastructura conductei în vestul Ucrainei. Atât Ungaria, cât și Slovacia – singurele state din UE care mai depind semnificativ de petrol rusesc transportat prin Drujba – susțin însă că Ucraina este responsabilă pentru prelungirea blocajului. Premierul slovac Robert Fico a anunțat sâmbătă că va opri în termen de două zile furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina dacă tranzitul petrolului nu este reluat. O amenințare similară fusese transmisă anterior și de premierul ungar Viktor Orban. Energia, instrument de presiune Ungaria și Slovacia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile europene de electricitate de urgență către Ucraina, de care Kievul depinde tot mai mult după ce infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești. Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur, calificând poziția celor două guverne drept „ultimatumuri și șantaj”. „Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace. Ultimatumurile ar trebui trimise Kremlinului, nu Kievului”, a transmis diplomația ucraineană. Kievul a precizat că a propus rute alternative de livrare a petrolului către Europa pe durata reparațiilor la conductă, inclusiv utilizarea propriului sistem de transport sau o rută maritimă prin Odesa–Brody. Impact asupra sancțiunilor UE Blocajul anunțat de Budapesta vine într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, care pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mulți diplomați europeni avertizaseră deja că nu există încă un consens deplin asupra conținutului noilor măsuri. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declara recent că sancțiunile „funcționează” și afectează sever economia Rusiei, iar fiecare nouă măsură limitează capacitatea Moscovei de a continua războiul. Disputa actuală marchează unul dintre cele mai tensionate momente dintre Ucraina și cele două state membre UE și NATO, conduse de lideri care au avut frecvent poziții divergente față de consensul european pro-Ucraina și au menținut relații mai apropiate cu Moscova. În contextul în care războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, conflictul dintre Kiev și Budapesta riscă să complice suplimentar atât frontul energetic, cât și unitatea politică a Uniunii Europene. [...]

Intervenție a pompierilor în urma unui atac cu drone în Moscova.
Externe22 feb. 2026

Șapte drone ar fi fost interceptate deasupra Moscovei – traficul aerian suspendat temporar

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone , iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine , care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin , și ale agenției ruse Rosaviația. Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”. Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse. Moscova, vizată repetat în ultimele luni Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni: pe 15 februarie, când aeroporturile au fost închise temporar și au fost raportate căderi de resturi în oraș; în noaptea de Anul Nou (31 decembrie – 1 ianuarie), când au fost raportate drone în timpul discursului televizat al lui Vladimir Putin; pe 15 decembrie 2025, când Domodedovo și Jukovski au fost închise temporar. Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei. Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus. [...]