Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste, într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran.
Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene.
La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni.
Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate.
Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic.
Recomandate
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Referendumul din Islanda alimentează discursul suveranist în Europa , după ce Marine Le Pen și Nigel Farage au salutat public respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Marine Le Pen, candidată a extremei drepte din Franța la alegerile prezidențiale din 2027, a scris pe X că votul islandezilor ar demonstra că aderarea la UE nu este „orizontul firesc” pentru toate democrațiile europene. „Prin respingerea, prin referendum, a reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, poporul islandez a reamintit un lucru evident: aderarea la Uniunea Europeană nu este orizontul firesc al oricărei democrații europene” În aceeași postare, Le Pen a susținut că rezultatul transmite un mesaj despre dreptul statelor de a-și decide singure viitorul și de a-și apăra interesele naționale. „Acest vot transmite un mesaj clar: popoarele trebuie să poată decide singure asupra viitorului lor, asupra instituțiilor lor și asupra capacității de a-și apăra interesele naționale” Le Pen a adăugat că, în contextul în care „unii promovează mai mult federalism” și un transfer mai mare de suveranitate către Comisia Europeană , votul din Islanda ar arăta că este posibilă „o Europă a națiunilor libere, suverane” care cooperează voluntar pe teme de interes comun. Nigel Farage, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai Brexitului, a transmis la rândul său un mesaj pe X. „Felicitări Islandei pentru votul de a-și păstra independența” Islandezii au respins sâmbătă reluarea negocierilor de aderare la UE. Conform rezultatelor finale citate de Mediafax, tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar „Da” 47,2%. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Liderul suprem al Iranului cere renunțarea treptată la dolar în economie , pe fondul înăspririi sancțiunilor anunțate de SUA și după luni de blocadă navală americană, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în scris, leagă explicit presiunea externă de nevoia de coeziune internă și de o reorientare economică menită să „revigoreze economia”. În aceeași declarație, Mojtaba Khamenei – care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului , pe 28 februarie – cere „consolidarea producției” ca răspuns la constrângerile generate de sancțiuni și de blocada navală. Potrivit materialului, Statele Unite au anunțat luni că vor înăspri sancțiunile internaționale împotriva Iranului. Presiunea externă și deteriorarea relațiilor regionale Apelul economic vine în contextul în care, ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat aliații Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweitul, Qatarul și Bahrainul, iar relațiile Teheranului cu aceste capitale „s-au deteriorat” ulterior, conform aceleiași surse. Mesaj politic: unitate internă și „adevăratul dușman” În mesajul transmis la șase luni de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, liderul suprem cere unitate între țările musulmane împotriva Statelor Unite și a Israelului și avertizează că orice acțiune care alimentează diviziuni între musulmani servește „obiectivelor dușmanilor Islamului”. „Soluția la problemele Ummah (comunitatea musulmană) constă în unitatea cuvântului, prietenie și cooperare pe calea binelui.” Pe plan intern, el le cere oficialilor iranieni și populației să lase deoparte diferențele și să evite apariția diviziunilor, reiterând o poziție exprimată și vineri, într-o declarație scrisă anterioară, potrivit căreia „este interzis să se comită orice lucru care dăunează coeziunii sociale”. Materialul notează că Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul ofensivei, iar autoritățile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el. [...]
Islanda blochează cel puțin până în 2028 reluarea negocierilor de aderare la UE , după ce alegătorii au respins în referendum redeschiderea discuțiilor, potrivit Agerpres , care citează RUV, Reuters și AFP. Decizia păstrează neschimbat cadrul actual al relației cu Uniunea, dar închide, pe termen scurt, opțiunea unei integrări mai profunde. Pe măsură ce numărătoarea se apropia de final, tabăra „Nu” conducea cu 52,5% față de 47,5% pentru „Da”, un avans de 5 puncte procentuale, conform numărării transmise în direct de postul public RUV. Mai rămăseseră de numărat doar o parte dintre buletinele dintr-o circumscripție care înclina deja spre „Nu”. De ce contează: efect de înghețare a dosarului UE și menținerea status quo-ului Un vot negativ înseamnă că orice discuție despre aderarea Islandei la UE ar urma să fie „înghețată” cel puțin până în 2028. În același timp, legăturile existente cu UE rămân neschimbate: Islanda este asociată strâns cu Uniunea prin apartenența la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, între altele. Din perspectiva Bruxellesului, rezultatul este o lovitură de imagine: în material se arată că unii oficiali europeni prezentaseră Islanda drept un „caz cu risc scăzut”, care ar fi putut reduce scepticismul față de extinderea UE și ar fi întărit poziționarea strategică a blocului într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este tot mai discutată. Argumentele din campanie: dobânzi și securitate versus suveranitate și pescuit Susținătorii aderării au invocat potențiale beneficii economice și de securitate, inclusiv posibilitatea reducerii dobânzilor ridicate, pe fondul unui context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de discuțiile din SUA privind anexarea Groenlandei. De cealaltă parte, tabăra „Nu” a susținut că aderarea ar pune în pericol suveranitatea insulei și accesul la apele de pescuit, considerate un interes strategic major pentru Islanda. Context: un dosar deschis în criză, închis de eurosceptici Islanda a depus prima cerere de aderare în 2009, când o criză financiară a lovit economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. În 2026, guvernul a prezentat reluarea procesului ca pe un moment „acum sau niciodată”, iar premierul Kristrun Frostadottir a spus în august că un „Nu” ar elimina speculațiile privind UE. După vot, miza politică imediată rămâne gestionarea relației cu UE în cadrul actual (SEE și Schengen), în condițiile în care tema aderării pare împinsă din nou în afara agendei pe termen scurt. [...]
