Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste, într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran.
Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene.
La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni.
Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate.
Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic.
Recomandate
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Uniunea Europeană avertizează că retorica pro-„epurare etnică” poate bloca parcursul european al Serbiei , după declarațiile ministrului sârb al administrației, Snezana Paunovic , potrivit Agerpres . Reacția Bruxelles-ului pune presiune politică suplimentară pe Belgrad într-un dosar deja sensibil, cel al relației cu Kosovo, și readuce în prim-plan condiționalitatea legată de valori în relația UE–Serbia. Paunovic a declarat la postul de televiziune Kurir, la sfârșitul săptămânii trecute, că dacă ar fi fost la putere în timpul conflictului din anii 1990 „ar fi făcut o epurare etnică” a Kosovo în 1998. Ea a adăugat că s-ar fi asigurat că „oricine nu se simte pe deplin cetățean (...) pleacă și se întoarce în patria sa”. Reacția UE: „Nu își are locul în Europa” Întrebată despre aceste afirmații, purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper , a spus că o astfel de retorică „nu își are locul în Europa”. „O retorică care justifică și pledează pentru epurarea etnică nu își are locul în Europa.” Hipper a mai afirmat că astfel de declarații contravin „valorilor demnității umane, reconcilierii și responsabilității”. Contextul Kosovo și sensibilitatea politică Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Serbia și Kosovo. De la sfârșitul războiului din Kosovo, în care „circa 13.000 de persoane au murit, mai ales civili albanezi”, Belgradul a refuzat să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Kosovo a făcut parte din Serbia până în 2008 și are o populație majoritar albaneză, cu o minoritate sârbă în nordul teritoriului. Reacții în Kosovo Afirmațiile ministrului sârb au stârnit indignare și la Priștina. Ministrul muncii din Kosovo, Andin Hoti, le-a catalogat drept „o dovadă că Serbia nu este încă liberă de ideologia de genocid a lui Milosevic”. În același context, Agerpres amintește că Slobodan Milosevic a fost acuzat de crime împotriva umanității, genocid și crime de război, dar a murit înainte de finalizarea procesului la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. [...]
Un gest banal al lui Volodimir Zelenski a reaprins discuția despre regulile UE privind plasticul și despre cine este, de fapt, obligat să le respecte , după ce președintele ucrainean a fost filmat desprinzând dopul unei sticle de apă la parada de Ziua Națională a Franței, potrivit HotNews . Momentul a avut loc marți, 14 iulie 2026, pe Champs-Élysées, unde Zelenski s-a aflat în tribuna oficială, alături de alți șefi de stat. Deși parada a inclus peste 6.000 de soldați, 98 de avioane, 31 de elicoptere și 315 vehicule, atenția pe rețelele sociale a fost captată de dopul de plastic rupt intenționat de pe sticlă. Ce regulă europeană a fost invocată Internauții au asociat gestul cu directiva europeană privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, cunoscută ca directiva SUP („Single Use Plastics”). Începând din iulie 2024, aceasta impune, în UE, așa-numitele capace nedetașabile (dopuri fixate de gâtul sticlei), pentru a limita „dispersia în mediu” a acestor componente. Conform informațiilor citate de HotNews, prevederea se aplică băuturilor îmbuteliate în sticle de plastic de până la 3 litri. Cine are obligații: producătorii, nu consumatorii Potrivit Le Figaro , directiva vizează în primul rând producătorii și operatorii care introduc produsele pe piață în statele membre ale UE, nu consumatorii. Cu alte cuvinte, discuția declanșată online a amestecat o obligație de conformare industrială (designul ambalajului) cu un comportament individual (deschiderea sticlei). Contextul politic: aderarea Ucrainei la UE, în paralel cu „gluma” dopului Ironia a prins tracțiune și pentru că Zelenski își reiterase cu o zi înainte dorința Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, iar statele candidate trebuie să își armonizeze treptat legislația cu cea a blocului comunitar, inclusiv în domeniul standardelor de mediu. În același timp, marți Ucraina a făcut un pas suplimentar în procesul de aderare prin deschiderea unui al doilea „cluster” de negocieri cu Bruxellesul, cel legat de securitate, apărare și politică externă (al doilea din șase). Miercuri, șefa Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a mers la Kiev. Ce a circulat pe rețelele sociale O parte dintre reacții au fost explicit ironice, inclusiv postarea de pe X care a popularizat secvența video, disponibilă aici , și redistribuită și prin acest link . În aceeași notă, un utilizator a glumit că liderul ucrainean ar fi „amânat cu 15 ani” aderarea Ucrainei la UE, iar altul a ironizat ideea că UE nu ar mai sprijini Ucraina. Dincolo de glume, episodul arată cât de ușor pot fi transformate în „controverse” publice reguli de reglementare care, în practică, sunt aplicate în principal companiilor și lanțurilor de aprovizionare, nu consumatorilor finali. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Kuweit și Bahrein ridică riscul de perturbări în Golf , într-un moment în care escaladarea militară dintre SUA și Iran se propagă către state-cheie pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Agerpres . Armata kuweitiană a transmis, în noaptea de marți spre miercuri, că se confruntă cu „atacuri ostile cu drone” iraniene. Informația vine după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, conform relatării AFP preluate de Agerpres. Deși materialul disponibil public nu oferă detalii despre ținte, pagube sau eventuale întreruperi ale activităților, semnalul operațional este relevant pentru companii și piețe: orice extindere a incidentelor către statele din Golf amplifică incertitudinea privind siguranța infrastructurii și a transporturilor din regiune. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că rămâne neclar, pe baza informațiilor accesibile, dacă au fost raportate victime, ce sisteme au fost vizate și ce măsuri de răspuns au fost adoptate de autorități. [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
O nouă rundă de atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unei perturbări a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Teheranul a transmis că ar putea opri tranzitul, potrivit Mediafax . Miza economică este majoră: Ormuz este un punct-cheie pentru transporturile maritime de țiței, iar orice blocaj sau escaladare militară poate afecta rapid lanțurile de aprovizionare și prețurile energiei. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a început „o rundă suplimentară de atacuri” împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua „degradarea capacităților iraniene” folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz, conform informațiilor citate de Al Jazeera și alte surse. Amenințarea Iranului: întreruperea fluxului de petrol Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (CGRI) a avertizat că va întrerupe fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul intensificării confruntărilor. În același timp, materialul notează că avertizarea vine după ce Donald Trump anunțase instituirea unei taxe de 20% din prețul produselor transportate de navele care tranzitează Ormuz, măsură la care ulterior a renunțat, orientându-se către acorduri comerciale cu țările din zonă. Escaladare regională și efecte asupra transportului maritim Iranul susține că a atacat situri americane în Kuweit, Bahrain și Iordania, precum și două supertancuri petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele Arabe Unite au anunțat, la rândul lor, că două nave naționale au fost lovite de rachete de croazieră iraniene. India a convocat un oficial iranian după ce un membru indian al echipajului a fost ucis, iar alții au fost răniți, potrivit aceleiași relatări. Context politic în SUA: presiune în Congres pentru limitarea operațiunilor Mediafax mai arată că noile atacuri vin după runde repetate de ostilități și armistiții nerespectate. Administrația Trump notificase Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”, iar Casa Albă susținuse că armistițiul afecta termenul legal de 60 de zile, deși trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada. În iunie, Senatul a adoptat cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă o rezoluție care cere oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres; patru republicani (Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy) au votat alături de democrați. Potrivit materialului, o nouă scrisoare trimisă de Trump complică eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului. [...]
