Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Iranul declară forțele navale și aeriene...

Iranul declară forțele navale și aeriene ale UE entități teroriste – reacție la sancționarea Gărzii Revoluționare

Avioane de luptă și nave militare în exerciții navale în Golful Persic.

Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste, într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran.

Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene.

La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni.

Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate.

Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic.

Tag-uri:consiliul ueuniunea europeanairantensiuni regionalesanctiuniteherangarda revolutionara
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăaa.com.tr
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Studenți protestând cu steaguri și pancarte în Teheran.
Externe22 feb. 2026

Proteste reluate la Teheran – studenții contestă regimul în pline tensiuni cu SUA

Studenții iranieni au reluat protestele antiguvernamentale la Teheran , pe fondul tensiunilor legate de negocierile nucleare cu SUA și al unei consolidări a prezenței militare americane în regiune, potrivit Euronews , care citează agenția Associated Press. Imagini geolocalizate la universități din capitală, inclusiv la Universitatea Sharif de Tehnologie, arată studenți scandând „bi sharaf” – „rușinos” în limba persană – și confruntări între manifestanți și susținători ai guvernului. Potrivit relatărilor din presa locală și din diaspora, protestele marchează 40 de zile de la moartea a mii de persoane în timpul represiunii din ianuarie, respectând tradiția șiită de comemorare. Agenția Fars a relatat că un miting planificat drept „tăcut și pașnic” a degenerat după ce unii participanți au început să scandeze „moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem Ali Khamenei . Înregistrări video arată două grupuri separate de forțe de ordine, ambele afișând fotografii comemorative. Autoritățile iraniene recunosc peste 3.000 de morți în timpul reprimării protestelor izbucnite în decembrie, pe fondul dificultăților economice, însă organizația Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, susține că numărul victimelor ar depăși 7.000. Președintele american Donald Trump a avansat vineri cifra de 32.000 de morți, fără a prezenta dovezi. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat într-un discurs televizat că Iranul „nu va pleca capul” în fața presiunilor internaționale, în timp ce negocierile cu Washingtonul privind programul nuclear sunt în desfășurare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut public prezentarea de dovezi pentru cifrele contestate. Tensiunile sunt amplificate de desfășurări militare americane în regiune. Reuters a relatat despre prezența unor aeronave militare americane în apropierea Iranului, iar portavionul USS Gerald R. Ford a fost observat tranzitând Strâmtoarea Gibraltar. Mai multe state, printre care Suedia, Serbia și Australia, și-au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul. Reluarea protestelor și consolidarea militară americană conturează un context volatil, în care evoluția negocierilor nucleare ar putea influența decisiv stabilitatea internă și [...]

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.
Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]

Friedrich Merz discutând despre comerțul dintre Germania și China.
Externe22 feb. 2026

China depășește SUA și devine principalul partener comercial al Germaniei în 2025

China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025 , depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian . Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului. Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane. Dezechilibru major în relația cu China Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro , în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro , ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului. În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping . Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale. Industria auto, dependentă de piața chineză Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară. Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”. Presiunea UE pentru „derisking” Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară. UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim. În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. [...]

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Friedrich Merz discutând despre tarife comerciale în Washington.
Externe22 feb. 2026

Friedrich Merz merge la Washington pentru a discuta direct cu Donald Trump despre tarife

Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA , după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters . Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale. Decizia Curții Supreme Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC , hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China. Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor. Reacția lui Trump și noile măsuri În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times , această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului. Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare. Uniunea Europeană caută clarificări Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”. Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. [...]

Benjamin Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe22 feb. 2026

„Alertă maximă” în Israel - Benjamin Netanyahu cere pregătiri pentru un posibil război cu Iranul pe fondul tensiunilor cu SUA

Benjamin Netanyahu a ordonat intrarea în „alertă maximă” și pregătirea pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul evaluărilor potrivit cărora o ofensivă americană ar putea fi iminentă. Informațiile au fost publicate de Anadolu Agency , care citează presa israeliană. Potrivit cotidianului Yedioth Ahronoth , premierul israelian a dispus ca Comandamentul Frontului Intern și agențiile de intervenție să se pregătească pentru un eventual conflict, iar mai multe structuri de securitate au fost plasate în stare de alertă maximă. În paralel, postul public KAN a relatat că ședința Cabinetului de Securitate programată pentru joi, dedicată evoluțiilor din Iran, a fost amânată pentru duminică. Evaluările din Israel indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar fi înclinată să lanseze un atac militar de amploare asupra Iranului, după ce Teheranul ar fi respins cererile Washingtonului în cadrul negocierilor. Potrivit acelorași surse, în consultările de securitate conduse de Netanyahu s-a discutat ipoteza că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar dacă armata israeliană nu ar participa direct la o eventuală operațiune americană. Fostul șef al Direcției de Informații Militare din Israel, Amos Yadlin , a declarat că „suntem mult mai aproape de un atac decât eram înainte”, în timp ce publicația Israel Hayom a citat surse potrivit cărora probabilitatea unui răspuns iranian cu rachete cu rază lungă ar fi „foarte ridicată” în cazul unui atac american. Tensiunile cresc și în plan militar: Statele Unite au desfășurat în regiune grupul de lovire al portavionului USS Abraham Lincoln , iar portavionul USS Gerald R. Ford este, de asemenea, în drum spre zonă, alături de avioane de luptă suplimentare. În acest context, armata israeliană și-a intensificat pregătirile, pe fondul percepției că „ora zero” s-ar apropia, iar termenele estimate pentru o eventuală escaladare s-ar fi redus la doar [...]