Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA, după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters.
Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale.
Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC, hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China.
Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor.
În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times, această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului.
Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare.
Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”.
Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Recomandate
Donald Trump a lăsat neclar dacă SUA vor sancționa bănci chineze , un semnal care menține incertitudinea pentru relațiile financiare dintre Washington și Beijing, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată joi, iar materialul Agerpres citează AFP. Din conținutul disponibil public reiese doar că președintele american „a lăsat să planeze îndoiala” în legătură cu „eventuale sancțiuni economice” care ar viza unele bănci din China. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt accesibile detalii despre ce instituții ar putea fi vizate, ce tip de sancțiuni ar fi luate în calcul sau care ar fi calendarul unei decizii. [...]
Donald Trump susține că Vladimir Putin nu va ataca un teritoriu al NATO , într-un mesaj care vizează direct riscul de escaladare și, implicit, stabilitatea de securitate de care depind piețele și deciziile de investiții în Europa, potrivit Agerpres . Într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval, la Casa Albă, Trump a invocat „discuții bune” cu liderul de la Kremlin și a afirmat că „nu va ataca un teritoriu al NATO”. Declarația vine după ce Kremlinul a respins drept „povești alarmiste”, fără „vreo legătură cu realitatea”, informațiile din presa americană potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi mers la Moscova în această săptămână pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Tot joi, Trump a declarat pentru Axios , într-un interviu telefonic, că nu va exista un astfel de atac și că Ratcliffe nu a fost trimis la Moscova pentru a transmite un mesaj. Potrivit lui Trump, șeful CIA se întâlnește cu omologul său rus „odată la șase luni sau odată pe an”, iar întrevederea ar fi fost una obișnuită, fără „nimic neobișnuit”. [...]
Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova poate semnala o reluare pragmatică a canalelor de comunicare SUA–Rusia , chiar dacă administrația Trump evită, deocamdată, să o lege explicit de negocieri sau de un calendar politic, potrivit Mediafax . Donald Trump a descris deplasarea lui John Ratcliffe , directorul CIA, drept o întâlnire „semi-rutină” și a spus că „ar putea ieși ceva” din discuțiile purtate marți la Moscova cu „personalități din serviciile de informații rusești”. În același timp, președintele SUA nu a oferit detalii despre obiectivele vizitei și a susținut că „niciunul dintre zvonurile” apărute în jurul acesteia nu era adevărat. Ce transmite Casa Albă: prudență și așteptări moderate Potrivit BBC, Trump a afirmat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”, dar a avertizat că este prea devreme pentru a evalua efectele vizitei asupra relației bilaterale. „Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor. Întâlnirea este prezentată drept prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ceea ce îi dă o încărcătură politică suplimentară, chiar dacă mesajul oficial rămâne rezervat. Dimensiunea operațională: coordonare cu Ucraina înaintea deplasării Un element cu implicații directe asupra dinamicii din teren este că SUA ar fi cerut Ucrainei să suspende atacurile până la plecarea delegației, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat de CBS. Conform aceleiași relatări, Kievul fusese informat în prealabil că o delegație americană de rang înalt va călători la Moscova. Nu a existat un comentariu oficial despre vizită din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată de Mediafax. Cum vede Kremlinul contactele între servicii Dmitri Peskov a calificat contactele dintre agențiile de informații drept „un fenomen pozitiv” și a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” ale relațiilor dintre cele două țări, potrivit sursei. În lipsa unor detalii despre agenda discuțiilor, rămâne neclar dacă vizita a vizat strict canale de securitate sau dacă deschide o etapă mai amplă de dialog, inclusiv pe dosarul Ucraina. [...]
Regulamentul UE care va interzice produsele făcute prin muncă forțată devine o pârghie în disputa comercială cu China , după ce tot mai mulți muncitori chinezi îl invocă online ca instrument de presiune asupra angajatorilor, pe fondul tensiunilor dintre Bruxelles și Beijing, potrivit HotNews . UE intră în negocieri comerciale cu China cu un argument suplimentar: nemulțumirea internă legată de orele suplimentare excesive, despre care criticii din afara țării susțin că oferă exportatorilor chinezi un avantaj neloial. Bruxellesul a dat Beijingului termen până în octombrie pentru a aborda dezechilibrele comerciale, în condițiile în care UE a avut anul trecut un deficit comercial cu China de aproape un miliard de euro pe zi . De ce contează: munca forțată devine instrument de politică comercială Regulamentul UE privind munca forțată, adoptat în 2024 și programat să intre în vigoare în decembrie 2027, interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv prin ore suplimentare excesive. În contextul cererii interne slabe din China — pusă, între altele, pe seama creșterilor salariale lente și a protecției insuficiente a angajaților — această temă capătă relevanță economică directă: importurile Chinei scad, iar producătorii locali sunt împinși să caute piețe externe, inclusiv în UE. În paralel, regulamentul european a început să „rezoneze” cu muncitori chinezi care critică de ani buni „ cultura 996 ” (program de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână), iar discuția a ajuns vizibilă chiar și pe un internet puternic cenzurat. Rețele sociale, cenzură și sesizări către autoritățile UE Un mesaj publicat pe RedNote (platformă chineză similară Instagram) care susținea sancționarea muncii forțate a strâns rapid aproape 3.000 de aprecieri înainte să fie șters, iar în comentarii utilizatorii au distribuit informații despre cum pot fi depuse plângeri către autoritățile UE. Pe Douyin (versiunea chineză a TikTok), videoclipuri etichetate „site-ul UE pentru sesizări” și „procedurile UE pentru sesizări” au depășit 200.000 de vizualizări, iar un clip explicativ despre procedura oficială de depunere a plângerilor a adunat 5.442 de aprecieri și 714 distribuiri. Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times (publicație cu sediul în SUA care monitorizează cenzura din China), a spus că unele platforme ar limita distribuirea unor astfel de mesaje și a interpretat apariția subiectului ca semn că o parte a publicului nu mai vede automat interesele exportatorilor ca fiind identice cu interesul național și cu cel al muncitorilor. Ce indică datele și cum se vede dinspre Bruxelles Datele oficiale citate arată că în China se lucrează, în medie, peste 48 de ore pe săptămână, peste limita legală de 44 de ore, ceea ce sugerează o aplicare deficitară a protecției muncii. În plus, anul trecut unele companii chineze, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea, au anunțat ore obligatorii de încheiere a programului. Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru Reuters că executivul comunitar a primit sesizări informale privind încălcări ale drepturilor muncitorilor, inclusiv legate de ore suplimentare excesive, dar că nu a observat recent o creștere semnificativă a numărului de plângeri. Context: presiune și dinspre SUA O parte dintre utilizatorii chinezi au sugerat și depunerea de plângeri la Washington. În iulie, SUA au impus taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv UE și China, invocând eșecul acestora de a verifica sau limita utilizarea muncii forțate. În China, tema riscului de reacție externă a fost ridicată și intern: Lu Ming, membru al CPPCC (principalul organism consultativ politic), a cerut în martie consolidarea protecției muncitorilor, avertizând că alte țări ar putea interpreta competitivitatea prețurilor drept rezultat al unei munci excesive și al unei calități slabe a vieții, ceea ce ar putea genera bariere comerciale. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza politică a vizitei șefului CIA la Moscova , descriind deplasarea drept „semi-rutină” și sugerând că discuțiile au fost strict între servicii, într-un moment în care Casa Albă caută în continuare o ieșire din războiul din Ucraina , potrivit G4Media . Într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, președintele SUA a spus că vizita rară a directorului CIA la Moscova a alimentat „numeroase speculații”, dar a insistat că nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu amenințările rusești la adresa NATO. „A fost un fel de semi-rutină. Urăsc să îi dezamăgesc pe oameni.” Ce spune Washingtonul și ce confirmă Kremlinul Trump a susținut că deplasarea nu a vizat subiectele vehiculate public, afirmând, când a fost întrebat despre Iran și NATO: „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menționați.” Dinspre Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că John Ratcliffe a venit pentru discuții „între serviciile de informații” și că nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. De ce contează: controlul așteptărilor în jurul Ucrainei Mesajul public al lui Trump pare construit pentru a tempera așteptările legate de o posibilă „descoperire” diplomatică imediată. Totuși, președintele SUA a legat vizita de obiectivul mai larg al opririi războiului, afirmând că și-ar dori ca acesta „să se oprească” și că „ar putea rezulta ceva” din deplasarea directorului CIA. Contextul rămâne unul de rezultate limitate: încercările anterioare ale lui Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv un summit organizat în Alaska cu Vladimir Putin „în urmă cu puțin peste un an”, nu au dus până acum la un deznodământ, potrivit aceleiași relatări. [...]
Serviciul Secret american investighează o posibilă amenințare la adresa familiei prezidențiale , după ce televiziunea de stat iraniană a difuzat un material video în care se discută despre un potențial complot de asasinare a lui Barron Trump , fiul cel mic al președintelui Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un răspuns transmis prin e-mail, purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring, a declarat că instituția „este la curent cu videoul” și că „investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm”, fără a oferi detalii suplimentare „din motive de securitate operațională”. Ce conține materialul video invocat Înregistrarea, cu o durată de trei minute, a fost difuzată de postul public de televiziune din Iran și include discuții despre un presupus complot care l-ar viza pe Barron Trump, în vârstă de 20 de ani. În video se afirmă că acesta ar fi monitorizat și se susține că ar fi fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pentru uciderea lui. Context: escaladarea retoricii SUA–Iran Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă, în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. Tot în acest context, Reuters a relatat anterior, potrivit informațiilor preluate de Agerpres, că SUA ar fi primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel privind intenția Iranului de a-l asasina pe Donald Trump. Președintele american s-a descris, la rândul său, drept „numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran”. [...]
