Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA, după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters.
Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale.
Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC, hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China.
Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor.
În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times, această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului.
Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare.
Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”.
Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Recomandate
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Donald Trump a reluat, în campanie, un mesaj anti-tranziție energetică cu potențial de a alimenta tensiuni comerciale transatlantice , susținând că Germania ar fi fost „la două zile de colaps” din cauza „energiei verzi” și afirmând că l-ar fi amenințat pe Emmanuel Macron cu tarife vamale de 250%, potrivit Agerpres . Într-un miting electoral desfășurat în weekend, Trump a criticat tranziția energetică, spunând că renunță la turbinele eoliene și că țările care mizează pe „energia verde” ajung „falimentare”. În același context, el a invocat Germania ca exemplu, afirmând că ar fi fost aproape de colaps. Mesajul despre tarife: 250% pentru vin și alte produse Agerpres relatează că Trump a susținut că, într-o convorbire telefonică, l-ar fi avertizat pe președintele francez Emmanuel Macron că va introduce tarife suplimentare de 250% dacă firmele farmaceutice franceze nu își vând medicamentele la prețuri mai mici în SUA. În același pasaj, Trump a afirmat că ar fi vizat cu tarife de 250% vinul, șampania și „tot ce ne trimit” francezii. Contextul declarațiilor: miting în Tennessee și atacuri la adresa unui candidat democrat Trump a vorbit sâmbătă peste o oră într-un discurs electoral amplu, susținut în statul american Tennessee, notează materialul. Tot atunci, el a făcut remarci denigratoare la adresa politicianului musulman Abdul El-Sayed, candidat democrat la alegerile pentru Senat, pe care l-a numit „jihadist radical”. Din informațiile disponibile în textul sursă nu reiese existența unor măsuri comerciale inițiate efectiv sau a unei reacții oficiale din partea Germaniei ori Franței la aceste declarații. [...]
