Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Campania pentru alegerile parlamentare...

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început - Fidesz și Tisza într-o cursă strânsă

Viktor Orbán și Péter Magyar la o întâlnire electorală în Ungaria.

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început oficial, în perspectiva scrutinului din 12 aprilie, potrivit Euronews. Candidații au la dispoziție două săptămâni pentru a strânge semnăturile necesare înscrierii pe buletinul de vot.

Pentru a candida într-o circumscripție, fiecare aspirant trebuie să adune cel puțin 500 de semnături valide și să își depună dosarul până la 6 martie. În paralel, partidele și organizațiile minorităților pot înregistra liste naționale pentru scrutin.

Sondajele indică cea mai strânsă competiție din ultimii 20 de ani între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán, și formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar. Institute apropiate guvernului arată un avans pentru Fidesz, în timp ce sondajele independente plasează Tisza în față, cu diferențe de până la 10 puncte procentuale în rândul alegătorilor siguri.

Sistemul electoral ungar ar putea însă influența rezultatul final. Experții susțin că delimitarea circumscripțiilor avantajează Fidesz cu 2-3% la nivel de listă, astfel încât este posibil ca Tisza să obțină mai multe voturi, dar Fidesz să câștige mai multe mandate și să formeze guvernul. În plus, voturile maghiarilor din afara granițelor, neincluse în sondaje, tind să favorizeze actuala putere.

Campania este deja intensă. Viktor Orbán participă la mitinguri anti-război organizate de susținători ai Fidesz, în timp ce Péter Magyar a lansat un turneu național de 55 de zile, fiind desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru din partea Tisza.

O noutate majoră a campaniei este utilizarea extinsă a conținutului generat de inteligența artificială. Atât tabăra guvernamentală, cât și opoziția folosesc videoclipuri și materiale manipulate digital, unele dintre ele stârnind controverse și fiind percepute de mulți alegători ca autentice.

Rezultatul rămâne dificil de anticipat, într-un context marcat de polarizare puternică și de o mobilizare intensă în ultimele 50 de zile până la vot.

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orban discutând despre blocajul împrumutului pentru Ucraina.
Externe20 feb. 2026

Tensiuni în Uniunea Europeană: Ungaria blochează împrumutul pentru Kiev

Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , cu doar câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de la invazia rusă, potrivit Financial Times . Decizia a fost luată la nivelul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitatea pentru contractarea unui astfel de împrumut. Conform sursei citate, ambasadorul Ungariei la UE a obiectat vineri față de mecanismul prin care Comisia Europeană urma să împrumute fondurile destinate stabilizării finanțelor Ucrainei, afectate grav de război. Pachetul fusese agreat în principiu în decembrie 2025 de liderii europeni și era considerat esențial pentru acoperirea deficitului bugetar major al Kievului. În lipsa unui vot unanim, Comisia nu poate contracta împrumutul. În paralel, un program al Fondului Monetar Internațional, în valoare de opt miliarde de euro, este condiționat de deblocarea acestui sprijin european. Context politic tensionat Blocajul intervine într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia Budapestei are loc și pe fondul campaniei electorale din Ungaria, unde premierul Viktor Orban se confruntă cu o competiție strânsă înaintea alegerilor din 12 aprilie. Sondajele indică un avans pentru partidul Tisza, condus de Peter Magyar , iar retorica anti-Ucraina a guvernului ungar s-a intensificat în ultimele săptămâni. Orban a acuzat recent Kievul pentru problemele legate de livrările de petrol prin conducta Drujba, avariată în contextul conflictului. Împrumutul european era conceput ca un instrument-cheie pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei în 2026. Rămâne de văzut dacă statele membre vor găsi o formulă alternativă pentru a ocoli veto-ul sau dacă negocierile vor continua în cadrul Consiliului UE. [...]

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]

Donald Trump anunțând majorarea tarifelor vamale globale.
Externe21 feb. 2026

După ce a anunțat un tarif global de 10%, Trump îl majorează la 15% în mai puțin de 24 de ore; Casa Albă invocă Secțiunea 122 după verdictul Curții Supreme

Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale globale de la 10% la 15%, imediat după ce Curtea Supremă i-a anulat programul anterior de tarife , potrivit Reuters . Noua cotă reprezintă nivelul maxim permis de legea invocată de administrația americană. Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA anunțase o taxă generală de 10% pentru importurile din toate țările, în urma unei hotărâri a Curții Supreme care a stabilit că Trump a depășit limitele legale atunci când a impus tarife mai ridicate în baza unei legi privind urgențele economice. Noua măsură se bazează pe așa-numita Secțiune 122, o prevedere rar folosită, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile. Pentru prelungirea lor este necesară aprobarea Congresului. Experții în comerț sunt sceptici că legislativul, chiar cu majoritate republicană, va susține extinderea măsurii, pe fondul nemulțumirilor publice legate de creșterea prețurilor. Trump a transmis că va folosi intervalul de 150 de zile pentru a identifica alte instrumente legale prin care să continue politica tarifară, inclusiv prin invocarea unor legi ce permit impunerea de taxe pe motive de securitate națională sau practici comerciale incorecte. Unele produse, precum mineralele critice, metalele și energia, sunt exceptate de la noile tarife, potrivit Casei Albe. În paralel, oficiali americani au precizat că acordurile comerciale deja negociate, cu tarife de 19% pentru state precum Malaezia sau Cambodgia, rămân în vigoare. Hotărârea Curții Supreme , redactată de președintele instanței, John Roberts, a fost susținută atât de judecători conservatori, cât și liberali. Trump a criticat dur decizia, însă a promis continuarea „războiului comercial”. Pe fondul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a aprobării pentru modul în care președintele gestionează economia, doar 34% dintre respondenți declarându-se mulțumiți. [...]

Analiza militară a SUA privind Iranul și posibilele atacuri asupra liderilor.
Externe21 feb. 2026

SUA analizează lovituri împotriva liderilor iranieni - planuri militare avansate înaintea deciziei lui Trump

SUA iau în calcul lovituri care ar putea viza lideri iranieni , în cadrul unor planuri militare avansate pregătite înaintea unei decizii a președintelui Donald Trump privind un posibil atac asupra Iranului. Potrivit Reuters , două surse americane au declarat că opțiunile analizate includ țintirea unor persoane-cheie și chiar scenarii de schimbare a regimului de la Teheran. Planificarea militară ar fi ajuns într-un stadiu detaliat, incluzând atacuri asupra infrastructurii nucleare și a facilităților de securitate iraniene, în cazul în care eforturile diplomatice eșuează. Sursele citate susțin că se discută inclusiv despre operațiuni îndreptate împotriva unor lideri implicați în comanda și controlul Gărzilor Revoluționare. Contextul este tensionat. Donald Trump a afirmat recent că „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat un termen de 10-15 zile pentru o eventuală acțiune. În paralel, a evocat public ideea schimbării regimului iranian, fără a oferi detalii despre un posibil succesor. Potrivit oficialilor citați, un eventual atac ar putea conta pe forțe deja desfășurate în regiune: nave de război, avioane de luptă și bombardiere cu bază în SUA . Totuși, aceștia avertizează că Iranul ar riposta aproape sigur, crescând riscul unui conflict regional extins și al unor victime americane. Teheranul a transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU că nu va iniția un război, dar va răspunde „decisiv și proporțional” în caz de agresiune. Iranul a amenințat anterior că ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe fondul escaladării retoricii, prețurile petrolului au crescut, iar exercițiile navale iraniene din Golful Oman au inclus și participarea unei nave rusești. În paralel, negocierile continuă. Oficialii iranieni au anunțat că lucrează la o propunere scrisă pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului privind programul nuclear. Statele Unite și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scopuri pașnice. Evoluția situației depinde de decizia politică de la Washington, însă nivelul actual al pregătirilor indică o posibilă escaladare rapidă, cu implicații majore pentru securitatea regională și piețele energetice globale. [...]

Ambasadorul SUA discută despre drepturile Israelului în Orientul Mijlociu.
Externe21 feb. 2026

Ambasadorul SUA în Israel invocă un „drept biblic” asupra teritoriului dintre Egipt și Eufrat - declarațiile din podcastul cu Tucker Carlson provoacă reacții în SUA și Israel

Ambasadorul SUA în Israel afirmă că Israelul ar avea un „drept biblic” asupra regiunii , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de Mike Huckabee jurnalistului Tucker Carlson . Declarațiile, făcute în cadrul unui podcast realizat în Israel, au stârnit reacții în spațiul public american și israelian. În dialogul cu Carlson, Huckabee a susținut că Israelul ar avea un temei biblic pentru a controla o zonă extinsă din Orientul Mijlociu, făcând referire la un pasaj din Vechiul Testament care evocă un teritoriu „de la râul Egiptului până la fluviul Eufrat”. Întrebat explicit dacă Israelul ar avea dreptul să preia întregul teritoriu, ambasadorul a răspuns: „Ar fi în regulă dacă l-ar lua pe tot” . Zona evocată în discuție ar include, în interpretarea geografică actuală menționată în podcast, state precum: Israel Iordania Siria Liban părți din Arabia Saudită și Irak Huckabee , fost guvernator al statului Arkansas și numit ambasador de administrația Trump, este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pro-Israel. Interviul vine într-un moment tensionat în regiune, pe fondul dezbaterilor privind sprijinul SUA pentru Israel și al criticilor venite din interiorul curentului politic conservator american. Vizita lui Tucker Carlson în Israel a generat, la rândul ei, controverse. Acesta a susținut că ar fi fost supus unui tratament „bizar” pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, afirmație respinsă de autoritățile israeliene. Autoritatea Aeroportuară din Israel a precizat că jurnalistul „nu a fost reținut, întârziat sau interogat”, iar fostul premier Naftali Bennett l-a criticat public pe Carlson pentru declarațiile sale. Declarațiile ambasadorului american au reaprins dezbaterea privind raportarea la argumente religioase în politica externă și la granițele recunoscute internațional în Orientul Mijlociu . [...]

Ambarcațiune distrusă în urma unui atac militar în Pacific.
Externe21 feb. 2026

Al treilea atac american asupra unei nave suspectate de trafic în Pacific - 150 de morți de la debutul campaniei

Forțele SUA au lansat al treilea atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific, iar bilanțul morților a ajuns la 150 , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP prin Agerpres. În cea mai recentă operațiune, trei persoane au fost ucise. Acțiunea a fost coordonată de comandamentul militar american pentru America Latină și Caraibe. Ca și în intervențiile anterioare, armata SUA a publicat imagini video în care se vede ambarcațiunea lovită și distrusă în urma unei explozii surprinse din aer. Campania a început în septembrie 2025 și vizează nave suspectate că ar transporta droguri către piața americană. Administrația de la Washington nu a prezentat până acum dovezi publice privind implicarea directă a navelor atacate în activități de trafic. Legalitatea acestor operațiuni este contestată. Experți și oficiali ai ONU au calificat intervențiile drept „execuții extrajudiciare”, iar dezbaterea privind temeiul juridic al acțiunilor continuă atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional. Este al treilea atac raportat în ultimele săptămâni, după incidente similare în Caraibe și în Pacific, soldate de asemenea cu victime. [...]