Știri
Știri din categoria Externe

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone, iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine, care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin, și ale agenției ruse Rosaviația.
Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”.
Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse.
Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni:
Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei.
Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus.
Recomandate

Grecia suspendă, temporar, colectarea de date biometrice pentru britanici la intrare, într-o mișcare menită să evite blocajele din aeroporturi în plin sezon estival , pe fondul implementării în UE a noului sistem de control la frontieră Entry/Exit System (EES) , relatează Daily Mail . Decizia vine în timp ce Bruxelles-ul merge mai departe cu EES, care impune vizitatorilor din afara UE (inclusiv din Marea Britanie) să furnizeze date biometrice – fotografie facială și, pentru persoanele de 12 ani și peste, amprente – la aeroporturi și puncte de trecere a frontierei. Sistemul este gândit să înlocuiască ștampilarea pașapoartelor și să monitorizeze regula de 90 de zile de ședere fără viză. De ce contează: impact operațional direct în aeroporturi Potrivit articolului, EES a generat deja întârzieri semnificative, iar turiștilor li s-a spus că, în noul regim, cozile ar putea ajunge până la patru ore. În acest context, Grecia a ales „pentru moment” să nu aplice aceste verificări pentru britanici, pentru a limita aglomerația și timpii de așteptare la sosire. Eleni Skarveli , directoarea Organizației Naționale de Turism a Greciei în Marea Britanie, a declarat că măsura ar urma să „asigure o experiență de sosire mai lină și mai eficientă” și să reducă semnificativ timpii de așteptare, degrevând aeroporturile. Context: EES și episoadele de „haos” la frontieră Daily Mail dă exemplul Aeroportului Milan Linate, unde, duminica trecută, peste 120 de pasageri easyJet ar fi rămas la sol după întârzieri la controlul de frontieră, ratând zborul spre Manchester. Publicația notează că, din 156 de pasageri programați, doar 34 au reușit să se îmbarce, iar easyJet a emis ulterior scuze. În paralel, în Regatul Unit, persistă probleme la punctele de frontieră „juxtapuse” (Dover, Folkestone și London St Pancras), unde chioșcurile EES ar fi încă neconectate la sistemele poliției de frontieră franceze, iar perturbările sunt așteptate să continue cel puțin până în septembrie, potrivit materialului. Miza economică: protejarea turismului, fără termen de final anunțat Decizia Greciei este descrisă ca o mișcare strategică pentru protejarea turismului, un sector important care se bazează pe fluxul de vizitatori britanici către destinații precum Corfu, Creta și Rhodos, unde, în vârf de sezon, pot ajunge peste 2.000 de sosiri din Marea Britanie pe zi, potrivit articolului. Nu există un termen confirmat pentru încetarea excepției, iar publicația notează că apar speculații că și alte țări mediteraneene ar putea urma exemplul Greciei. ABTA a indicat că, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, interesul pentru Europa ca destinație de vacanță este în creștere anul acesta, însă a precizat că este prea devreme pentru a spune ce efect va avea schimbarea asupra numărului de vizitatori. [...]

Rusia a lansat 142 de drone asupra Ucrainei într-un atac nocturn de ore, testând apărarea antiaeriană și lovind infrastructură civilă , potrivit Kyiv Post . Alerta aeriană a durat mai multe ore în mare parte din țară, iar autoritățile ucrainene au raportat pagube la locuințe și infrastructură, precum și civili răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că atacul din noaptea de 20 aprilie a inclus drone de tip Shahed (proiect iranian), dar și modele precum Gerbera și Italmas. Din totalul de 142 de drone lansate, „aproximativ 100” ar fi fost Shahed. Apărarea antiaeriană – aviație, unități de rachete antiaeriene, echipe de război electronic și grupuri mobile de foc – a fost mobilizată pentru respingerea atacului. La ora 8:00, Forțele Aeriene au anunțat că au doborât sau „suprimat” 113 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au raportat 28 de lovituri directe în 18 locații și căderi de resturi în alte șase puncte. Atacul era încă în desfășurare dimineața, cu mai multe drone rămase în spațiul aerian ucrainean. Unde s-au raportat pagube și victime Alerta și detectările de drone au vizat mai multe regiuni, inclusiv Harkiv, Sumî, Cernihiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava. Din informațiile comunicate de autorități și citate de publicație: Nikolaev (sud): o explozie a fost raportată după ora 23:00; au fost avariate un bloc de locuințe, case, vehicule, linii electrice și șine de tramvai. Nu au fost raportate victime. Regiunea Kiev (districtul Brovarî): un bărbat de 50 de ani a fost rănit și spitalizat; două case au fost avariate și a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială. Krivoi Rog: o dronă a lovit o facilitate de infrastructură dimineața devreme; clădiri rezidențiale din apropiere au fost avariate; operațiunile de salvare erau în curs, fără victime raportate imediat. Harkiv: orașul a fost lovit de mai multe ori; primarul Ihor Terehov a spus că au fost înregistrate cel puțin trei lovituri într-un district, iar două persoane au fost rănite într-un atac înainte de zori. Regiunea Dnipropetrovsk: șase persoane au fost rănite peste noapte; cinci în districtul Nikopol (trei spitalizate), iar un bărbat rănit a fost evacuat de echipele de intervenție. De ce contează Atacul ilustrează presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene și asupra infrastructurii civile, într-un tipar pe care Kyiv Post îl descrie ca fiind aproape zilnic și, adesea, combinat cu lovituri cu rachete. Pentru autoritățile ucrainene, amploarea valului de drone și durata alertelor indică o solicitare susținută a resurselor de interceptare și a capacităților de război electronic, în paralel cu riscuri recurente pentru zonele urbane. Ce urmează nu este detaliat în material, însă, la momentul raportării, atacul era încă în desfășurare, cu drone rămase în spațiul aerian al Ucrainei. [...]

Viitorul guvern de la Budapesta semnalează o schimbare de linie față de CPI , după ce Peter Magyar a spus că Ungaria va aplica mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale, inclusiv pe cel emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: poziția față de CPI poate schimba rapid cadrul juridic pentru vizite oficiale și relații diplomatice, într-un moment în care Ungaria era pe traiectoria ieșirii din jurisdicția instanței. Naționalistul Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, anunțase anul trecut retragerea Ungariei din CPI, o decizie care urma să intre în vigoare la 2 iunie 2026, după ce l-a primit pe Netanyahu la Budapesta, relatează Agerpres, citând AFP. După victoria în alegerile parlamentare din 12 aprilie, Magyar a spus că intenționează ca Ungaria să se realăture CPI. Totuși, un comunicat israelian despre o convorbire telefonică cu Netanyahu arată că Magyar l-a invitat pe premierul israelian la Budapesta pe 23 octombrie, la marcarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din 1956. Întrebat despre această aparentă contradicție, Magyar a afirmat că i-a invitat la Budapesta pe toți liderii cu care a avut convorbiri telefonice și a indicat că, dacă Ungaria este membră a CPI, atunci trebuie să rețină o persoană căutată care intră pe teritoriul său. „Dacă o țară este membră a Curții Penale Internaționale și o persoană căutată intră pe teritoriul său, atunci acea persoană trebuie reținută.” Magyar a mai spus că echipa sa a analizat posibilitatea ca noul guvern să oprească procesul de retragere înainte ca Ungaria să părăsească oficial CPI, la 2 iunie. CPI, cu sediul la Haga, a emis în 2024 un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. Sesiunea inaugurală a Adunării Naționale este programată în weekendul 9–10 mai, când Magyar urmează să depună jurământul, potrivit aceleiași relatări. [...]

Maria Corina Machado avertizează că amânarea alegerilor poate alimenta instabilitatea , în condițiile în care lidera opoziției venezuelene cere accelerarea organizării unui scrutin „liber și corect” și spune că intenționează să revină în Venezuela până la finalul lui 2026, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat Reuters. Machado susține că întârzierea procesului electoral ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la riscuri de instabilitate, argumentând că populația are nevoie de un mecanism transparent care să canalizeze nemulțumirile „într-un mod civic și pașnic”. „Este esențial să facem pași concreți către alegeri libere în Venezuela, pentru a gestiona așteptările și frustrarea cetățenilor.” Ce presupune, practic, organizarea alegerilor Lidera opoziției afirmă că pregătirea unor alegeri libere ar necesita pași administrativi și instituționali care ar putea dura între opt și nouă luni, inclusiv: actualizarea listelor electorale; reformarea instituțiilor responsabile de organizarea scrutinului. Contextul politic invocat de opoziție Machado plasează apelul la alegeri într-un context schimbat după ce, conform relatării, președintele Nicolas Maduro a fost capturat de autoritățile americane în ianuarie, eveniment care ar fi alimentat speranțele opoziției privind o tranziție politică rapidă. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, ar fi decis să o susțină pe Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, pentru conducerea interimară a țării, motivând lipsa unui sprijin suficient pentru Machado „în acel moment”. Machado respinge însă ideea că această susținere ar fi una de durată, sugerând că rolul lui Rodriguez este temporar. Mesaj către partenerii externi În timpul unei vizite la Madrid, Machado a criticat guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez pentru lipsa unei poziții ferme față de regimul Maduro, dar a apreciat sprijinul unor lideri europeni și a insistat asupra importanței alianțelor internaționale pentru „reconstrucția instituțională” a Venezuelei. Totodată, ea a participat la un miting al diasporei venezuelene, unde a transmis un mesaj de speranță privind revenirea cetățenilor în țară. [...]

Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]

China cere menținerea Strâmtorii Hormuz deschise navigației , după relatări că forțele iraniene ar fi deschis focul asupra unei nave sub pavilion indian, un episod care reaprinde riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Global Times . Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , a declarat luni, într-o conferință de presă, că Beijingul își menține poziția privind Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că aceasta este „o cale navigabilă internațională”, iar păstrarea ei deschisă „servește intereselor comune” ale țărilor din regiune și ale comunității internaționale. Declarația a venit ca răspuns la o întrebare a unui reporter care a invocat informații despre incidentul cu nava sub pavilion indian și a întrebat cum vede China escaladarea, respectiv ce măsuri ia în calcul pentru a-și proteja interesele de transport și energie în strâmtoare. Guo a spus că China „speră ca toate părțile să colaboreze” pentru a preveni deteriorarea suplimentară a situației și că este pregătită să continue eforturile, împreună cu comunitatea internațională, pentru a contribui la detensionarea tensiunilor. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre incident sau despre eventuale măsuri concrete pe care China le-ar avea în vedere. [...]