Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump susține că va „deschide definitiv” Strâmtoarea Ormuz , dar fără pași concreți , într-un mesaj care, dacă s-ar materializa, ar avea implicații directe pentru fluxurile globale de petrol și pentru costurile de transport maritim, potrivit Libertatea . Președintele SUA spune că gestul este făcut în special pentru China, mare importator de petrol, și „pentru întreaga lume”. Trump a făcut afirmațiile într-o postare pe Truth Social, unde a legat „redeschiderea” de o presupusă garanție primită de la liderul chinez Xi Jinping, conform căreia China nu furnizează arme Iranului. În același mesaj, Trump afirmă că Xi l-ar urma să-l primească la Beijing „cu o îmbrățișare mare și călduroasă” în cadrul unei vizite planificate „peste câteva săptămâni”. Promisiune cu miză economică, dar rămasă la nivel de retorică Deși Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cel mai important nod maritim petrolier din lume”, articolul notează că, miercuri, nu a fost înregistrat niciun demers concret care să confirme redeschiderea efectivă a punctului strategic. Cu alte cuvinte, anunțul nu a fost dublat, cel puțin până la momentul relatării, de măsuri verificabile în teren. Într-un interviu la Fox Business Network, Trump a spus că Xi i-ar fi răspuns la o scrisoare, „în esență”, că Beijingul nu trimite arme Iranului. Trump a mai indicat că a cerut explicit acest lucru liderului chinez. Semne de întrebare și lipsă de explicații oficiale Materialul consemnează că Reuters a remarcat „numeroase semne de întrebare” ridicate de postarea lui Trump și că administrația de la Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a explica ce ar presupune, concret, „deschiderea definitivă” a Strâmtorii Ormuz. În paralel, Libertatea menționează că restricțiile de transport în zonă rămân în vigoare, ceea ce subliniază distanța dintre mesajul politic și situația operațională a navigației în strâmtoare. [...]

Invitația lui Peter Magyar pentru Benjamin Netanyahu la Budapesta riscă să amplifice tensiunile cu CPI , în condițiile în care Ungaria a demarat retragerea din Curtea Penală Internațională, iar premierul israelian a ignorat anterior un mandat internațional de arestare, potrivit G4Media . Peter Magyar, descris ca „premier ales” al Ungariei, a discutat telefonic cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și l-a invitat la Budapesta. Ministerul de Externe israelian a transmis că discuția a fost una „călduroasă”, iar Magyar și-a exprimat intenția de a păstra relațiile strânse dintre Ungaria și Israel. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 octombrie, când sunt programate evenimente care marchează 70 de ani de la revolta antisovietică din Ungaria. Netanyahu a acceptat invitația și a propus, la rândul său, o reuniune guvernamentală comună la Ierusalim. Cei doi lideri au convenit și ca miniștrii de externe ai Ungariei și Israelului să se întâlnească „în curând”, pentru a discuta continuarea consolidării relațiilor bilaterale. Contextul de reglementare: retragerea Ungariei din CPI În plan intern, Parlamentul Ungariei a aprobat în mai 2025 un proiect de lege care permite începerea procesului de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI) . Decizia a venit după ce fostul premier Viktor Orban a susținut că instituția a devenit una „politică”. Guvernul Orban anunțase măsura pe 3 aprilie anul trecut, la scurt timp după ce Netanyahu a ajuns în Ungaria într-o vizită de stat, în pofida unui mandat de arestare emis de CPI. În același context, Ungaria a respins ideea de a-l aresta pe premierul israelian și a numit mandatul „nerușinat”. De ce contează Invitația la Budapesta vine pe fondul unei repoziționări a Ungariei față de CPI, instituție creată pentru urmărirea penală a celor acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ungaria este membru fondator și a ratificat documentul fondator în 2001, însă, potrivit informațiilor citate, legea nu a fost promulgată. În acest cadru, o vizită a lui Netanyahu la Budapesta ar menține sub presiune relația Ungariei cu arhitectura juridică internațională și ar confirma continuitatea liniei politice de apropiere de Israel, începută în mandatul lui Viktor Orban și invocată explicit de Netanyahu în convorbirea cu Peter Magyar. [...]