Știri
Știri din categoria Externe
China își reafirmă rolul în negocierile de pace din Orientul Mijlociu, potrivit unei discuții telefonice între ministrul chinez de externe, Wang Yi, și omologul său iranian, Abbas Araghchi, relatează Agerpres. Beijingul și-a exprimat sprijinul pentru menținerea dinamicii negocierilor de pace, subliniind importanța respectării suveranității și drepturilor Iranului, în special în contextul strategic al strâmtorii Ormuz.
Wang Yi a subliniat că China este dispusă să joace un rol constructiv în regiune, în ciuda eșecului discuțiilor recente dintre Iran și Statele Unite la Islamabad. În același timp, Araghchi a menționat că Teheranul se bazează pe China pentru a promova pacea și a avertizat asupra consecințelor acțiunilor provocatoare ale Statelor Unite în Golful Persic.
Această poziționare a Chinei vine într-un moment de tensiuni crescute în Orientul Mijlociu, cu implicarea mai multor actori internaționali în negocieri și conflicte regionale. Beijingul pare să își consolideze influența diplomatică în regiune, oferind sprijin Iranului și promovând stabilitatea prin intermediul dialogului.
Recomandate
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
O anchetă sub acoperire indică o piață de servicii juridice care ar facilita cereri de azil false în Marea Britanie , cu onorarii de mii de lire și „pachete” de dovezi fabricate, potrivit news.ro , care relatează concluziile unei investigații BBC. Investigația descrie o „industrie subterană” formată din firme de avocatură și consultanți care ar ajuta migranți – în special persoane cu vize de studii, muncă sau turistice expirate – să susțină că sunt homosexuali și că se tem pentru viața lor dacă se întorc în țări precum Pakistan sau Bangladesh, unde relațiile sexuale între persoane de același sex sunt ilegale. Potrivit materialului, acest tip de solicitant reprezintă 35% din totalul cererilor de azil, care au depășit 100.000 în 2025. Cum ar funcționa „pachetele” pentru cereri false BBC arată că migranților li s-ar furniza povești de acoperire și instrucțiuni pentru obținerea de „dovezi” fabricate, inclusiv scrisori de recomandare, fotografii și rapoarte medicale. După strângerea unor informații preliminare, inclusiv din surse anonime, reporterii au mers sub acoperire, pretinzând că sunt studenți internaționali din Pakistan și Bangladesh ale căror vize urmau să expire. Ancheta susține, între altele, că: o firmă de avocatură ar fi cerut până la 7.000 de lire sterline (aprox. 41.000 lei) pentru depunerea unei cereri de azil falsificate și ar fi promis că riscul de respingere este „foarte mic”; un avocat asociat altei firme ar fi propus o taxă de 1.500 de lire sterline (aprox. 8.800 lei) pentru o cerere falsă și încă 2.000–3.000 de lire sterline (aprox. 11.700–17.600 lei) pentru „crearea” de dovezi; solicitanți ar fi fost îndrumați să obțină documente medicale invocând depresie, iar într-un caz ar fi fost menționată o minciună privind statusul HIV; o consilieră în imigrație ar fi afirmat că are peste 17 ani de experiență în astfel de cazuri și că poate aranja ca cineva să pretindă o relație sexuală homosexuală cu un client; unui reporter i s-ar fi spus că, după obținerea azilului, își poate aduce soția din Pakistan, care ar putea depune la rândul ei o cerere falsă pretinzând că este lesbiană; într-un alt caz, un avocat ar fi spus că a ajutat persoane să se prezinte drept homosexuali sau atei pentru a obține azil. Datele oficiale disponibile și miza pentru sistem Potrivit datelor citate, în 2023 s-au luat decizii inițiale pentru 3.430 de cereri de azil depuse de persoane LGBT, iar aproape 1.400 de noi cereri au fost depuse pe motivul orientării sexuale. Aproximativ 42% dintre aceste cereri ar fi fost depuse de cetățeni pakistanezi, deși, în același an, pakistanezii reprezentau 6% din totalul cererilor de azil și erau pe locul al patrulea ca frecvență a naționalităților în ansamblul cererilor. Nu există date mai recente pentru cererile bazate pe orientarea sexuală, însă statisticienii Ministerului de Interne ar fi observat o creștere bruscă a cererilor de azil, în general, din partea cetățenilor pakistanezi și a migranților din Bangladesh și India veniți în ultimii ani cu vize de studii sau de muncă. În 2023, aproape două treimi dintre solicitanții care au invocat persecuția pe baza orientării sexuale ar fi primit o decizie favorabilă în faza inițială. Reacții: sancțiuni, anchete și schimbări de reguli Ministerul de Interne a transmis că: „Oricine este surprins încercând să exploateze sistemul va fi pedepsit cu toată severitatea legii, inclusiv prin expulzarea din Marea Britanie.” Deputata laburistă Jo White, membră a comisiei speciale pentru afaceri interne, a cerut măsuri „severe” împotriva firmelor și consilierilor vizați și a spus că speră ca poliția să deschidă o anchetă. Ea a solicitat și oprirea eliberării vizelor de studii pentru persoane din Pakistan, invocând abuzuri în zona vizelor. De partea conservatorilor, Chris Philp a afirmat că ancheta „dezvăluie escrocheria” din spatele multor cereri și că cei identificați „ar trebui urmăriți penal pentru fraudă în materie de imigrație”, susținând că sistemul trebuie revizuit. Imran Hussain, director pentru afaceri externe al Consiliului pentru Refugiați , a calificat situația drept „deplorabilă”, spunând că „consilieri fără scrupule” ar exploata persoane vulnerabile pentru profit și că cei responsabili trebuie trași la răspundere. Separat, în martie, ministrul de Interne Shabana Mahmood a anunțat modificări ale regulilor: solicitanților de azil li se va oferi protecție temporară, iar dosarele vor fi reexaminate la fiecare 30 de luni. [...]
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz riscă să destabilizeze fluxurile de export de țiței , după ce Teheranul a avertizat că „blocada” impusă de SUA în zonă ar putea duce la ruperea armistițiului dintre Iran și Statele Unite, relatează G4Media . Mesajul vine în a noua zi a unui armistițiu descris drept fragil, într-un conflict care a început pe 28 februarie, în urma unei ofensive americano-israeliene împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a calificat blocada drept „un act provocator” și a spus că forțele armate iraniene sunt pregătite să ia „măsurile necesare” în această situație, potrivit declarațiilor citate de agenția rusă de stat RIA Novosti și preluate de Xinhua, menționează articolul. Armistițiul, sub presiune după două săptămâni de încetare a focului Contextul este o încetare a focului mediată inițial pentru două săptămâni, menită să reducă tensiunile dintre Washington și Teheran, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de menținerea armistițiului. În același timp, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis pe rețelele de socializare că Libanul ar trebui inclus în orice acord de încetare a focului, notează Xinhua. Mesajele din Teheran: fără compromisuri și avertismente privind navigația Într-un interviu separat pentru agenția iraniană Isna, Mohsen Rezaei — consilier militar de rang înalt al noului lider suprem, Mojtaba Khamenei — a declarat că Iranul este pregătit pentru un război prelungit, în pofida amenințării cu un blocaj maritim din partea SUA. El a mai spus că Iranul nu va face compromisuri privind condițiile sale la negocierile cu SUA. Rezaei a criticat SUA pentru încercarea de a acționa ca „polițistul” Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept o cale navigabilă vitală pentru exportul de țiței. Potrivit AFP, el a formulat și un avertisment direct, afirmând că Teheranul ar putea ataca și scufunda nave americane în Strâmtoarea Ormuz dacă Washingtonul va încerca să joace rolul de „polițist” în zonă. „Domnul (Donald) Trump vrea să devină poliţistul Strâmtorii Ormuz. Chiar asta este îndeletnicirea dumneavoastră? Chiar asta este îndeletnicirea unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?” [...]
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului , potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump , care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Miza economică: tarifele și industriile sensibile din Regatul Unit Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică: construcția de automobile; producția de oțel; producția de aluminiu. În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc. Reacția Londrei și avertismentele privind costul vieții Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene. Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia. Contraoferta Rusiei: resurse, barter și plăți fără dolari A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”. Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american: plata în sistem barter și în moneda națională; preferabil o variantă „convertibilă garantată în aur”; sau plata în ruble; „în orice caz, NU în dolari americani”, în logica obiectivului BRICS de a reduce rolul monedei americane. Ce urmează: testul credibilității și al implementării rapide Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative. [...]
Pentagonul își ajustează planurile pentru Cuba în așteptarea unor ordine directe ale lui Trump , într-un context de escaladare a tensiunilor SUA–Havana și de presiune economică asupra insulei, potrivit Digi24 , care citează informații apărute în presa americană. Potrivit unor oficiali citați sub protecția anonimatului de USA Today , Pentagonul ar fi „în plin proces” de intensificare a planurilor de intervenție militară în Cuba, în așteptarea unor instrucțiuni directe de la președintele Donald Trump. În același timp, Departamentul de Război a cerut să nu se facă speculații pe această temă. Într-un răspuns pentru EFE, Departamentul de Război a transmis că nu dorește să comenteze „scenarii ipotetice”, dar a precizat că armata ia în calcul diverse situații de urgență și „rămâne pregătită să execute ordinele președintelui”. Presiunea economică, parte din escaladarea cu Havana Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au intensificat în ianuarie și au escaladat din nou în această săptămână, după ce ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. Digi24 notează că Trump și-a crescut presiunea asupra guvernului cubanez în ianuarie, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni ar fi agravat o criză structurală resimțită de Cuba de peste șase ani. În acest context, EFE amintește că economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Legătura cu războiul din Ucraina și reacțiile politice din SUA Un raport al Departamentului de Stat al SUA susține că regimul cubanez ar fi furnizat până la 5.000 de combatanți pentru războiul purtat de Rusia în Ucraina și ar fi oferit „sprijin diplomatic și politic Moscovei”. Documentul precizează însă că nu există dovezi publice că Havana ar fi trimis oficial luptători, dar invocă „indicii semnificative” că regimul ar fi tolerat, permis sau facilitat selectiv acest flux. Pe fondul acestor acuzații, senatorul republican Ted Cruz a declarat pentru Axios că „regimul cubanez subminează interesele americane în întreaga lume” și a sugerat că Trump ar putea ajunge să îl înlocuiască. În acest moment, informațiile despre planuri de intervenție rămân la nivel de relatări din presa americană și declarații prudente ale Departamentului de Război, fără confirmarea unui ordin sau a unui calendar operațional. [...]
