Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că va „deschide definitiv” Strâmtoarea Ormuz, dar fără pași concreți, într-un mesaj care, dacă s-ar materializa, ar avea implicații directe pentru fluxurile globale de petrol și pentru costurile de transport maritim, potrivit Libertatea. Președintele SUA spune că gestul este făcut în special pentru China, mare importator de petrol, și „pentru întreaga lume”.
Trump a făcut afirmațiile într-o postare pe Truth Social, unde a legat „redeschiderea” de o presupusă garanție primită de la liderul chinez Xi Jinping, conform căreia China nu furnizează arme Iranului. În același mesaj, Trump afirmă că Xi l-ar urma să-l primească la Beijing „cu o îmbrățișare mare și călduroasă” în cadrul unei vizite planificate „peste câteva săptămâni”.
Deși Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cel mai important nod maritim petrolier din lume”, articolul notează că, miercuri, nu a fost înregistrat niciun demers concret care să confirme redeschiderea efectivă a punctului strategic. Cu alte cuvinte, anunțul nu a fost dublat, cel puțin până la momentul relatării, de măsuri verificabile în teren.
Într-un interviu la Fox Business Network, Trump a spus că Xi i-ar fi răspuns la o scrisoare, „în esență”, că Beijingul nu trimite arme Iranului. Trump a mai indicat că a cerut explicit acest lucru liderului chinez.
Materialul consemnează că Reuters a remarcat „numeroase semne de întrebare” ridicate de postarea lui Trump și că administrația de la Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a explica ce ar presupune, concret, „deschiderea definitivă” a Strâmtorii Ormuz.
În paralel, Libertatea menționează că restricțiile de transport în zonă rămân în vigoare, ceea ce subliniază distanța dintre mesajul politic și situația operațională a navigației în strâmtoare.
Recomandate
O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz riscă să destabilizeze fluxurile de export de țiței , după ce Teheranul a avertizat că „blocada” impusă de SUA în zonă ar putea duce la ruperea armistițiului dintre Iran și Statele Unite, relatează G4Media . Mesajul vine în a noua zi a unui armistițiu descris drept fragil, într-un conflict care a început pe 28 februarie, în urma unei ofensive americano-israeliene împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a calificat blocada drept „un act provocator” și a spus că forțele armate iraniene sunt pregătite să ia „măsurile necesare” în această situație, potrivit declarațiilor citate de agenția rusă de stat RIA Novosti și preluate de Xinhua, menționează articolul. Armistițiul, sub presiune după două săptămâni de încetare a focului Contextul este o încetare a focului mediată inițial pentru două săptămâni, menită să reducă tensiunile dintre Washington și Teheran, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de menținerea armistițiului. În același timp, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis pe rețelele de socializare că Libanul ar trebui inclus în orice acord de încetare a focului, notează Xinhua. Mesajele din Teheran: fără compromisuri și avertismente privind navigația Într-un interviu separat pentru agenția iraniană Isna, Mohsen Rezaei — consilier militar de rang înalt al noului lider suprem, Mojtaba Khamenei — a declarat că Iranul este pregătit pentru un război prelungit, în pofida amenințării cu un blocaj maritim din partea SUA. El a mai spus că Iranul nu va face compromisuri privind condițiile sale la negocierile cu SUA. Rezaei a criticat SUA pentru încercarea de a acționa ca „polițistul” Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept o cale navigabilă vitală pentru exportul de țiței. Potrivit AFP, el a formulat și un avertisment direct, afirmând că Teheranul ar putea ataca și scufunda nave americane în Strâmtoarea Ormuz dacă Washingtonul va încerca să joace rolul de „polițist” în zonă. „Domnul (Donald) Trump vrea să devină poliţistul Strâmtorii Ormuz. Chiar asta este îndeletnicirea dumneavoastră? Chiar asta este îndeletnicirea unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?” [...]
Benjamin Netanyahu leagă explicit obiectivele Israelului de cele ale SUA față de Iran, cu accent pe uraniu și Strâmtoarea Ormuz , într-un mesaj care sugerează coordonare politică strânsă pe un dosar cu potențial de a afecta securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit Economica . Într-un videoclip, premierul israelian a spus că „prietenii noștri americani ne informează în permanență despre contactele lor cu Iranul”, indicând că Israelul este ținut la curent cu discuțiile purtate de Washington. Netanyahu a susținut că „obiectivele noastre și cele ale Statelor Unite sunt identice” și a enumerat trei ținte, conform Agerpres: scoaterea din Iran a „materialului îmbogățit” (stocul de uraniu înalt îmbogățit); „abandonarea capacității de îmbogățire în interiorul Iranului”; „deschiderea strâmtorii” Ormuz. Referirea la Strâmtoarea Ormuz este relevantă prin rolul acesteia în tranzitul maritim de energie și mărfuri, însă materialul citat nu oferă detalii despre contextul exact al afirmației sau despre pașii următori ai părților. [...]
Posibila prelungire a armistițiului SUA–Iran ar menține sub control riscul pentru livrările globale de petrol prin Hormuz , în condițiile în care părțile discută extinderea încetării focului cu încă două săptămâni pentru a câștiga timp de negocieri, potrivit Meduza , care citează Bloomberg. Armistițiul temporar expiră pe 21 aprilie, iar extinderea ar urma să permită discuții pentru un acord de pace. Unul dintre punctele centrale ale negocierilor este reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz , pe unde trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol, potrivit informațiilor citate din The New York Times. Ce se negociază: Ormuz și îmbogățirea uraniului Conform sursei citate, mediatorii dintre SUA și Iran încearcă să organizeze negocieri tehnice pentru cele mai disputate teme: reluarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz ; programul de îmbogățire a uraniului al Iranului . În paralel, un oficial american a avertizat că nu există garanții că încetarea focului va fi prelungită și că SUA nu și-au dat încă acordul, în timp ce Ministerul de Externe al Iranului nu a răspuns solicitării de comentariu. Contextul armistițiului și următorii pași SUA și Iran au convenit o încetare a focului pentru două săptămâni, începând cu 8 aprilie. Ulterior, au avut loc discuții la Islamabad , însă fără un acord privind încheierea războiului. În cadrul negocierilor, The New York Times a relatat că SUA ar fi propus Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi insistat pentru un termen de cinci ani; aceeași publicație a indicat că principalul obstacol rămâne renunțarea Iranului la programul nuclear. Un al doilea tur de discuții ar putea avea loc la Islamabad spre finalul săptămânii viitoare (care se încheie pe 26 aprilie), a relatat postul pakistanez Geo, citând surse. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 14 aprilie că războiul început pe 28 februarie este „aproape de final”. [...]
Senatul SUA , controlat de republicani, a blocat din nou o limitare a puterilor de război ale lui Trump , respingând o rezoluție care ar fi obligat administrația să retragă forțele americane din conflictul cu Iranul până la o autorizare explicită a Congresului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de reglementare și control instituțional: cine decide continuarea operațiunilor militare, Casa Albă sau Congresul. Votul de miercuri este a patra ocazie din acest an în care Senatul a ales, în practică, să lase puterile de război la nivelul președintelui, într-un conflict pe care democrații îl consideră „ilegal și nejustificat”. Republicanii au argumentat că își mențin, deocamdată, încrederea în conducerea lui Donald Trump în timp de război, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și riscurile unei retrageri. Termenul legal care apasă pe decizie Materialul amintește că Legea puterilor de război din 1973 impune ca, în termen de 60 de zile de la începerea unui conflict, Congresul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. Acest termen urmează să expire la finalul lunii, iar legea permite o prelungire de încă 30 de zile. În acest context, legislatorii au transmis că vor ca administrația să prezinte „în curând” un plan pentru încheierea conflictului. Sprijin politic, dar cu limite Deși au respins rezoluția democraților, unii republicani ar fi semnalat deja că privesc spre viitoarele alegeri, care ar putea deveni un test pentru președinte dacă războiul se prelungește, potrivit AP, citată de Mediafax. Aceeași sursă notează și o nuanță importantă: republicanii ar fi nerăbdători ca războiul să se încheie și este posibil să nu accepte la nesfârșit extinderea puterii executive în acest dosar. [...]
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului , potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump , care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Miza economică: tarifele și industriile sensibile din Regatul Unit Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică: construcția de automobile; producția de oțel; producția de aluminiu. În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc. Reacția Londrei și avertismentele privind costul vieții Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene. Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia. Contraoferta Rusiei: resurse, barter și plăți fără dolari A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”. Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american: plata în sistem barter și în moneda națională; preferabil o variantă „convertibilă garantată în aur”; sau plata în ruble; „în orice caz, NU în dolari americani”, în logica obiectivului BRICS de a reduce rolul monedei americane. Ce urmează: testul credibilității și al implementării rapide Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative. [...]
