Știri
Știri din categoria Externe
Invitația lui Peter Magyar pentru Benjamin Netanyahu la Budapesta riscă să amplifice tensiunile cu CPI, în condițiile în care Ungaria a demarat retragerea din Curtea Penală Internațională, iar premierul israelian a ignorat anterior un mandat internațional de arestare, potrivit G4Media.
Peter Magyar, descris ca „premier ales” al Ungariei, a discutat telefonic cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și l-a invitat la Budapesta. Ministerul de Externe israelian a transmis că discuția a fost una „călduroasă”, iar Magyar și-a exprimat intenția de a păstra relațiile strânse dintre Ungaria și Israel.
Vizita ar urma să aibă loc pe 23 octombrie, când sunt programate evenimente care marchează 70 de ani de la revolta antisovietică din Ungaria. Netanyahu a acceptat invitația și a propus, la rândul său, o reuniune guvernamentală comună la Ierusalim.
Cei doi lideri au convenit și ca miniștrii de externe ai Ungariei și Israelului să se întâlnească „în curând”, pentru a discuta continuarea consolidării relațiilor bilaterale.
În plan intern, Parlamentul Ungariei a aprobat în mai 2025 un proiect de lege care permite începerea procesului de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI). Decizia a venit după ce fostul premier Viktor Orban a susținut că instituția a devenit una „politică”.
Guvernul Orban anunțase măsura pe 3 aprilie anul trecut, la scurt timp după ce Netanyahu a ajuns în Ungaria într-o vizită de stat, în pofida unui mandat de arestare emis de CPI. În același context, Ungaria a respins ideea de a-l aresta pe premierul israelian și a numit mandatul „nerușinat”.
Invitația la Budapesta vine pe fondul unei repoziționări a Ungariei față de CPI, instituție creată pentru urmărirea penală a celor acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ungaria este membru fondator și a ratificat documentul fondator în 2001, însă, potrivit informațiilor citate, legea nu a fost promulgată.
În acest cadru, o vizită a lui Netanyahu la Budapesta ar menține sub presiune relația Ungariei cu arhitectura juridică internațională și ar confirma continuitatea liniei politice de apropiere de Israel, începută în mandatul lui Viktor Orban și invocată explicit de Netanyahu în convorbirea cu Peter Magyar.
Recomandate
Întâlnirea lui Péter Magyar cu președintele Ungariei a escaladat într-o cerere de demisie , într-un moment care adaugă presiune instituțională peste tranziția politică de la Budapesta, potrivit Libertatea . Péter Magyar, liderul Partidului Tisza și câștigător al recentelor alegeri parlamentare din Ungaria, a fost la Palatul Sándor din Budapesta, reședința oficială a președintelui ungar, pentru discuții cu șeful statului, Tamás Sulyok. Dincolo de episodul devenit viral pe rețelele sociale, întâlnirea a fost descrisă ca fiind „extrem de tensionată”. Cererea de demisie, miza politică a vizitei La ieșirea din palatul prezidențial, Péter Magyar a spus că i-a solicitat oficial demisia președintelui Tamás Sulyok, argumentând că acesta nu ar fi potrivit să „întruchipeze unitatea națiunii” și că ar fi „incapabil să asigure respectarea legii”. „I-am reiterat că, în ochii mei și în ochii poporului maghiar, este nedemn să întruchipeze unitatea națiunii maghiare, fiind incapabil să asigure respectarea legii”, a declarat Magyar. Episodul „de la balcon”, viralizat online În timpul vizitei, în timp ce admira priveliștea alături de președintele Sulyok, Magyar l-a observat pe Viktor Orbán, premierul demisionar, pe balconul unei clădiri învecinate, „concentrat asupra unor documente”. Momentul a fost filmat și publicat pe rețelele sociale de către liderul Tisza. În videoclip, Magyar se întreabă retoric dacă Orbán „citește ceva”, apoi îi face cu mâna și comentează: „Este ca-n filme”. În descrierea postării de pe Instagram, el i-a invitat pe urmăritori să ghicească ce citea Orbán, oferind și câteva variante ironice, inclusiv „discursul său de rămas bun” sau „declarația lui Trump de astăzi”. Libertatea notează că relatarea despre acest moment a fost preluată de Le Figaro , publicație citată în articol. [...]
Benjamin Netanyahu leagă explicit obiectivele Israelului de cele ale SUA față de Iran, cu accent pe uraniu și Strâmtoarea Ormuz , într-un mesaj care sugerează coordonare politică strânsă pe un dosar cu potențial de a afecta securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit Economica . Într-un videoclip, premierul israelian a spus că „prietenii noștri americani ne informează în permanență despre contactele lor cu Iranul”, indicând că Israelul este ținut la curent cu discuțiile purtate de Washington. Netanyahu a susținut că „obiectivele noastre și cele ale Statelor Unite sunt identice” și a enumerat trei ținte, conform Agerpres: scoaterea din Iran a „materialului îmbogățit” (stocul de uraniu înalt îmbogățit); „abandonarea capacității de îmbogățire în interiorul Iranului”; „deschiderea strâmtorii” Ormuz. Referirea la Strâmtoarea Ormuz este relevantă prin rolul acesteia în tranzitul maritim de energie și mărfuri, însă materialul citat nu oferă detalii despre contextul exact al afirmației sau despre pașii următori ai părților. [...]
Israelul își extinde zona tampon din Liban și va continua loviturile asupra Hezbollah , într-o mișcare care indică menținerea presiunii militare și o repoziționare operațională pe frontiera de nord, potrivit The Jerusalem Post . Premierul Benjamin Netanyahu a spus că zona tampon va fi extinsă și „spre est”, pentru ca Israelul „să îi poată ajuta mai bine pe frații noștri druzi în momentul lor de nevoie”. Netanyahu a afirmat că luptele curente din Liban sunt concentrate în jurul localității Bint Jbail, pe care a descris-o drept „capitala Hezbollah în sudul Libanului”, și a adăugat că armata israeliană (IDF) este „aproape” de a prelua controlul asupra orașului. Ce urmărește Israelul, potrivit lui Netanyahu În paralel cu operațiunile militare, Netanyahu a spus că discuțiile în curs cu Libanul au loc „datorită forței Israelului” și ar avea două obiective: dezmembrarea Hezbollah; stabilirea unei păci de durată. „Pace prin forță”, a spus Netanyahu, conform relatării. Legătura cu dosarul Iranului și poziția IDF Netanyahu a mai declarat că Israelul este în contact constant cu Statele Unite în legătură cu negocierile Washingtonului cu Iranul. El a susținut că obiectivele sunt „identice” și a enumerat, între țintele urmărite, îndepărtarea materialului îmbogățit din Iran și anularea capacității de îmbogățire, precum și „deschiderea strâmtorilor” (formulare redată de publicație, fără detalii suplimentare în textul sursă). Totodată, Netanyahu a spus că Israelul este pregătit pentru „orice eventualitate”, inclusiv pentru reluarea luptelor. În aceeași seară, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a afirmat că armata este pregătită să atace din nou Iranul „dacă va fi necesar”. Defrin a mai spus că Hezbollah a fost „slăbit sever” în urma acțiunilor IDF în Liban și că gruparea „se retrage” în prezent. „Teroriștii Hezbollah au crezut că se pot ascunde și că vor fi protejați și imuni. Nu sunt”, a declarat Defrin. [...]
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
O anchetă sub acoperire indică o piață de servicii juridice care ar facilita cereri de azil false în Marea Britanie , cu onorarii de mii de lire și „pachete” de dovezi fabricate, potrivit news.ro , care relatează concluziile unei investigații BBC. Investigația descrie o „industrie subterană” formată din firme de avocatură și consultanți care ar ajuta migranți – în special persoane cu vize de studii, muncă sau turistice expirate – să susțină că sunt homosexuali și că se tem pentru viața lor dacă se întorc în țări precum Pakistan sau Bangladesh, unde relațiile sexuale între persoane de același sex sunt ilegale. Potrivit materialului, acest tip de solicitant reprezintă 35% din totalul cererilor de azil, care au depășit 100.000 în 2025. Cum ar funcționa „pachetele” pentru cereri false BBC arată că migranților li s-ar furniza povești de acoperire și instrucțiuni pentru obținerea de „dovezi” fabricate, inclusiv scrisori de recomandare, fotografii și rapoarte medicale. După strângerea unor informații preliminare, inclusiv din surse anonime, reporterii au mers sub acoperire, pretinzând că sunt studenți internaționali din Pakistan și Bangladesh ale căror vize urmau să expire. Ancheta susține, între altele, că: o firmă de avocatură ar fi cerut până la 7.000 de lire sterline (aprox. 41.000 lei) pentru depunerea unei cereri de azil falsificate și ar fi promis că riscul de respingere este „foarte mic”; un avocat asociat altei firme ar fi propus o taxă de 1.500 de lire sterline (aprox. 8.800 lei) pentru o cerere falsă și încă 2.000–3.000 de lire sterline (aprox. 11.700–17.600 lei) pentru „crearea” de dovezi; solicitanți ar fi fost îndrumați să obțină documente medicale invocând depresie, iar într-un caz ar fi fost menționată o minciună privind statusul HIV; o consilieră în imigrație ar fi afirmat că are peste 17 ani de experiență în astfel de cazuri și că poate aranja ca cineva să pretindă o relație sexuală homosexuală cu un client; unui reporter i s-ar fi spus că, după obținerea azilului, își poate aduce soția din Pakistan, care ar putea depune la rândul ei o cerere falsă pretinzând că este lesbiană; într-un alt caz, un avocat ar fi spus că a ajutat persoane să se prezinte drept homosexuali sau atei pentru a obține azil. Datele oficiale disponibile și miza pentru sistem Potrivit datelor citate, în 2023 s-au luat decizii inițiale pentru 3.430 de cereri de azil depuse de persoane LGBT, iar aproape 1.400 de noi cereri au fost depuse pe motivul orientării sexuale. Aproximativ 42% dintre aceste cereri ar fi fost depuse de cetățeni pakistanezi, deși, în același an, pakistanezii reprezentau 6% din totalul cererilor de azil și erau pe locul al patrulea ca frecvență a naționalităților în ansamblul cererilor. Nu există date mai recente pentru cererile bazate pe orientarea sexuală, însă statisticienii Ministerului de Interne ar fi observat o creștere bruscă a cererilor de azil, în general, din partea cetățenilor pakistanezi și a migranților din Bangladesh și India veniți în ultimii ani cu vize de studii sau de muncă. În 2023, aproape două treimi dintre solicitanții care au invocat persecuția pe baza orientării sexuale ar fi primit o decizie favorabilă în faza inițială. Reacții: sancțiuni, anchete și schimbări de reguli Ministerul de Interne a transmis că: „Oricine este surprins încercând să exploateze sistemul va fi pedepsit cu toată severitatea legii, inclusiv prin expulzarea din Marea Britanie.” Deputata laburistă Jo White, membră a comisiei speciale pentru afaceri interne, a cerut măsuri „severe” împotriva firmelor și consilierilor vizați și a spus că speră ca poliția să deschidă o anchetă. Ea a solicitat și oprirea eliberării vizelor de studii pentru persoane din Pakistan, invocând abuzuri în zona vizelor. De partea conservatorilor, Chris Philp a afirmat că ancheta „dezvăluie escrocheria” din spatele multor cereri și că cei identificați „ar trebui urmăriți penal pentru fraudă în materie de imigrație”, susținând că sistemul trebuie revizuit. Imran Hussain, director pentru afaceri externe al Consiliului pentru Refugiați , a calificat situația drept „deplorabilă”, spunând că „consilieri fără scrupule” ar exploata persoane vulnerabile pentru profit și că cei responsabili trebuie trași la răspundere. Separat, în martie, ministrul de Interne Shabana Mahmood a anunțat modificări ale regulilor: solicitanților de azil li se va oferi protecție temporară, iar dosarele vor fi reexaminate la fiecare 30 de luni. [...]
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
