Știri
Știri din categoria Externe
Rusia pune presiune pentru reluarea negocierilor „5+2” privind Transnistria, susținând că acesta este „singurul mecanism recunoscut și eficient” pentru soluționarea conflictului și că blocajul durează din 2019, potrivit news.ro, care citează TASS.
Adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, a declarat într-un interviu pentru cotidianul Izvestia că Moscova a pledat „în mod constant” pentru reluarea „cât mai rapidă și necondiționată” a formatului 5+2. El a afirmat că formatul a devenit inactiv „din cauza pozițiilor Chișinăului și ulterior ale Kievului”.
În același context, Galuzin a spus că întâlnirile dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în așa-numitul format „1+1” s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluție. Diplomatul a susținut și că formatul 5+2 „are toate atribuțiile necesare” și se bucură de recunoaștere internațională.
„Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului.”
Ministerul rus de Externe speră că viitoarea întâlnire dintre reprezentanții politici ai Republicii Moldova și ai Transnistriei, programată pentru 16 aprilie, va da „un nou impuls” dialogului, relatează TASS.
Galuzin a mai afirmat că Tiraspolul „nu a refuzat niciodată” dialogul cu Chișinăul pentru discutarea unor chestiuni practice de interes pentru ambele părți.
Formatul 5+2 include:
Recomandate
Ambasadorii Franței, Germaniei și Marii Britanii au reluat contactul direct cu MAE rus , într-o întâlnire rară la Moscova care indică menținerea unor canale diplomatice deschise, în pofida blocajului politic pe dosarul Ucrainei, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc joi, când adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , s-a văzut cu ambasadorii celor trei state la Moscova. Conform relatării Reuters preluate de Mediafax, Galuzin le-a transmis diplomaților că țările lor duc o „politică distructivă” în privința războiului din Ucraina. Ambasadorul Franței, Nicolas de Rivière, a declarat jurnaliștilor, în fața clădirii Ministerului de Externe, că cei trei au avut o „discuție bună” cu Galuzin și că urmează să publice ulterior o declarație. Context: după summitul E3 de la Londra Discuțiile de la Moscova vin la câteva zile după summitul de duminică de la Londra, unde liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii (grupul E3) s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . La Londra, liderii europeni au spus că susțin apelul lui Zelenski pentru o încetare a focului. Tot acolo, potrivit informațiilor din material, participanții au convenit că actuala linie a frontului ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri și au discutat despre garanții de securitate obligatorii pentru Ucraina, inclusiv desfășurarea unei forțe multinaționale. Mesajul Moscovei: condiții și acuzații către E3 Ministerul rus de Externe a transmis că Galuzin le-a prezentat diplomaților poziția Moscovei și a acuzat guvernele celor trei țări că încurajează Kievul să continue războiul împotriva Rusiei, cu sprijinul direct al așa-numitei „Coaliții de Voință”. Potrivit ministerului, oficialul rus a expus și condițiile Rusiei pentru o soluție politică și diplomatică, susținând că orice acord trebuie să țină cont de „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, liderii europeni au spus la Londra că activele rusești înghețate ar trebui să rămână blocate până când Rusia va despăgubi Ucraina pentru pagubele provocate de război. Putin: Europa nu poate media Vladimir Putin a afirmat, la Sankt Petersburg, că este dispus să discute cu politicieni europeni, dar a susținut că aceștia nu pot media încheierea războiului, deoarece sprijină direct Ucraina. „Ce fel de mediator poate fi Uniunea Europeană sau pot fi anumite țări ale UE, când ele ajută direct o țară cu care ne aflăm în conflict armat?”, a spus Putin. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Un atac nocturn asupra unui pod și a unei coloane de aprovizionare ar fi paralizat o rută logistică-cheie a Rusiei în Crimeea ocupată , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Ukrinform și un comunicat al unei unități ucrainene. Ținta ar fi fost un pod din Armiansk și „până la 50 de camioane” rusești cu muniție și combustibil, surprinse în zona loviturii. Operațiunea este prezentată ca un demers cu impact operațional: întreruperea rutelor de transport care leagă Crimeea de continent și, implicit, îngreunarea alimentării unităților ruse din sectorul indicat de ucraineni. Ce susțin unitățile ucrainene că au lovit Conform materialului, imagini ale atacului au fost publicate pe canalul de YouTube al Regimentului 1 de Asalt Independent al Forțelor Terestre ale Ucrainei. În acțiune ar fi fost implicate: Regimentul 1 de Asalt Independent „Dmytro Kotsiubailo”; Regimentul 475 de Asalt Independent CODE 9.2; Grupul Alpha al Centrului de Operațiuni Speciale al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În comunicatul citat, militarii ucraineni afirmă că în apropierea podului erau „concentrate până la 50 de camioane”, pregătite pentru desfășurare în sectorul Huliaipole, încărcate cu muniție și combustibil. De ce contează: efectul asupra aprovizionării Regimentul susține că „podul a fost avariat, iar o rută logistică cheie a inamicului a fost complet paralizată”. Totodată, unitatea afirmă că „nu mai există poduri intacte” pe rutele logistice rusești care leagă Crimeea ocupată de continent. Potrivit aceleiași surse, operațiunea a inclus „o serie de lovituri de precizie” în noaptea de 11 iunie, iar podul ar fi fost deja scos din funcțiune de sistemele FirePoint, motiv pentru care nu ar fi fost necesară o lovitură repetată. Contextul mai larg invocat de Ucraina Digi24 notează că Ukrinform a relatat anterior o declarație a comandantului Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, potrivit căreia Ucraina ar putea „izola în curând” Crimeea ocupată prin stabilirea controlului deplin asupra autostrăzii Novorossiia, considerată strategică. Informațiile despre efectele exacte ale loviturilor și amploarea pagubelor nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
