Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu leagă explicit obiectivele Israelului de cele ale SUA față de Iran, cu accent pe uraniu și Strâmtoarea Ormuz, într-un mesaj care sugerează coordonare politică strânsă pe un dosar cu potențial de a afecta securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit Economica.
Într-un videoclip, premierul israelian a spus că „prietenii noștri americani ne informează în permanență despre contactele lor cu Iranul”, indicând că Israelul este ținut la curent cu discuțiile purtate de Washington.
Netanyahu a susținut că „obiectivele noastre și cele ale Statelor Unite sunt identice” și a enumerat trei ținte, conform Agerpres:
Referirea la Strâmtoarea Ormuz este relevantă prin rolul acesteia în tranzitul maritim de energie și mărfuri, însă materialul citat nu oferă detalii despre contextul exact al afirmației sau despre pașii următori ai părților.
Recomandate
O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz riscă să destabilizeze fluxurile de export de țiței , după ce Teheranul a avertizat că „blocada” impusă de SUA în zonă ar putea duce la ruperea armistițiului dintre Iran și Statele Unite, relatează G4Media . Mesajul vine în a noua zi a unui armistițiu descris drept fragil, într-un conflict care a început pe 28 februarie, în urma unei ofensive americano-israeliene împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a calificat blocada drept „un act provocator” și a spus că forțele armate iraniene sunt pregătite să ia „măsurile necesare” în această situație, potrivit declarațiilor citate de agenția rusă de stat RIA Novosti și preluate de Xinhua, menționează articolul. Armistițiul, sub presiune după două săptămâni de încetare a focului Contextul este o încetare a focului mediată inițial pentru două săptămâni, menită să reducă tensiunile dintre Washington și Teheran, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de menținerea armistițiului. În același timp, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis pe rețelele de socializare că Libanul ar trebui inclus în orice acord de încetare a focului, notează Xinhua. Mesajele din Teheran: fără compromisuri și avertismente privind navigația Într-un interviu separat pentru agenția iraniană Isna, Mohsen Rezaei — consilier militar de rang înalt al noului lider suprem, Mojtaba Khamenei — a declarat că Iranul este pregătit pentru un război prelungit, în pofida amenințării cu un blocaj maritim din partea SUA. El a mai spus că Iranul nu va face compromisuri privind condițiile sale la negocierile cu SUA. Rezaei a criticat SUA pentru încercarea de a acționa ca „polițistul” Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept o cale navigabilă vitală pentru exportul de țiței. Potrivit AFP, el a formulat și un avertisment direct, afirmând că Teheranul ar putea ataca și scufunda nave americane în Strâmtoarea Ormuz dacă Washingtonul va încerca să joace rolul de „polițist” în zonă. „Domnul (Donald) Trump vrea să devină poliţistul Strâmtorii Ormuz. Chiar asta este îndeletnicirea dumneavoastră? Chiar asta este îndeletnicirea unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?” [...]
Israelul își extinde zona tampon din Liban și va continua loviturile asupra Hezbollah , într-o mișcare care indică menținerea presiunii militare și o repoziționare operațională pe frontiera de nord, potrivit The Jerusalem Post . Premierul Benjamin Netanyahu a spus că zona tampon va fi extinsă și „spre est”, pentru ca Israelul „să îi poată ajuta mai bine pe frații noștri druzi în momentul lor de nevoie”. Netanyahu a afirmat că luptele curente din Liban sunt concentrate în jurul localității Bint Jbail, pe care a descris-o drept „capitala Hezbollah în sudul Libanului”, și a adăugat că armata israeliană (IDF) este „aproape” de a prelua controlul asupra orașului. Ce urmărește Israelul, potrivit lui Netanyahu În paralel cu operațiunile militare, Netanyahu a spus că discuțiile în curs cu Libanul au loc „datorită forței Israelului” și ar avea două obiective: dezmembrarea Hezbollah; stabilirea unei păci de durată. „Pace prin forță”, a spus Netanyahu, conform relatării. Legătura cu dosarul Iranului și poziția IDF Netanyahu a mai declarat că Israelul este în contact constant cu Statele Unite în legătură cu negocierile Washingtonului cu Iranul. El a susținut că obiectivele sunt „identice” și a enumerat, între țintele urmărite, îndepărtarea materialului îmbogățit din Iran și anularea capacității de îmbogățire, precum și „deschiderea strâmtorilor” (formulare redată de publicație, fără detalii suplimentare în textul sursă). Totodată, Netanyahu a spus că Israelul este pregătit pentru „orice eventualitate”, inclusiv pentru reluarea luptelor. În aceeași seară, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a afirmat că armata este pregătită să atace din nou Iranul „dacă va fi necesar”. Defrin a mai spus că Hezbollah a fost „slăbit sever” în urma acțiunilor IDF în Liban și că gruparea „se retrage” în prezent. „Teroriștii Hezbollah au crezut că se pot ascunde și că vor fi protejați și imuni. Nu sunt”, a declarat Defrin. [...]
Donald Trump susține că va „deschide definitiv” Strâmtoarea Ormuz , dar fără pași concreți , într-un mesaj care, dacă s-ar materializa, ar avea implicații directe pentru fluxurile globale de petrol și pentru costurile de transport maritim, potrivit Libertatea . Președintele SUA spune că gestul este făcut în special pentru China, mare importator de petrol, și „pentru întreaga lume”. Trump a făcut afirmațiile într-o postare pe Truth Social, unde a legat „redeschiderea” de o presupusă garanție primită de la liderul chinez Xi Jinping, conform căreia China nu furnizează arme Iranului. În același mesaj, Trump afirmă că Xi l-ar urma să-l primească la Beijing „cu o îmbrățișare mare și călduroasă” în cadrul unei vizite planificate „peste câteva săptămâni”. Promisiune cu miză economică, dar rămasă la nivel de retorică Deși Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cel mai important nod maritim petrolier din lume”, articolul notează că, miercuri, nu a fost înregistrat niciun demers concret care să confirme redeschiderea efectivă a punctului strategic. Cu alte cuvinte, anunțul nu a fost dublat, cel puțin până la momentul relatării, de măsuri verificabile în teren. Într-un interviu la Fox Business Network, Trump a spus că Xi i-ar fi răspuns la o scrisoare, „în esență”, că Beijingul nu trimite arme Iranului. Trump a mai indicat că a cerut explicit acest lucru liderului chinez. Semne de întrebare și lipsă de explicații oficiale Materialul consemnează că Reuters a remarcat „numeroase semne de întrebare” ridicate de postarea lui Trump și că administrația de la Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a explica ce ar presupune, concret, „deschiderea definitivă” a Strâmtorii Ormuz. În paralel, Libertatea menționează că restricțiile de transport în zonă rămân în vigoare, ceea ce subliniază distanța dintre mesajul politic și situația operațională a navigației în strâmtoare. [...]
Posibila prelungire a armistițiului SUA–Iran ar menține sub control riscul pentru livrările globale de petrol prin Hormuz , în condițiile în care părțile discută extinderea încetării focului cu încă două săptămâni pentru a câștiga timp de negocieri, potrivit Meduza , care citează Bloomberg. Armistițiul temporar expiră pe 21 aprilie, iar extinderea ar urma să permită discuții pentru un acord de pace. Unul dintre punctele centrale ale negocierilor este reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz , pe unde trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol, potrivit informațiilor citate din The New York Times. Ce se negociază: Ormuz și îmbogățirea uraniului Conform sursei citate, mediatorii dintre SUA și Iran încearcă să organizeze negocieri tehnice pentru cele mai disputate teme: reluarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz ; programul de îmbogățire a uraniului al Iranului . În paralel, un oficial american a avertizat că nu există garanții că încetarea focului va fi prelungită și că SUA nu și-au dat încă acordul, în timp ce Ministerul de Externe al Iranului nu a răspuns solicitării de comentariu. Contextul armistițiului și următorii pași SUA și Iran au convenit o încetare a focului pentru două săptămâni, începând cu 8 aprilie. Ulterior, au avut loc discuții la Islamabad , însă fără un acord privind încheierea războiului. În cadrul negocierilor, The New York Times a relatat că SUA ar fi propus Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi insistat pentru un termen de cinci ani; aceeași publicație a indicat că principalul obstacol rămâne renunțarea Iranului la programul nuclear. Un al doilea tur de discuții ar putea avea loc la Islamabad spre finalul săptămânii viitoare (care se încheie pe 26 aprilie), a relatat postul pakistanez Geo, citând surse. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 14 aprilie că războiul început pe 28 februarie este „aproape de final”. [...]
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
Invitația lui Peter Magyar pentru Benjamin Netanyahu la Budapesta riscă să amplifice tensiunile cu CPI , în condițiile în care Ungaria a demarat retragerea din Curtea Penală Internațională, iar premierul israelian a ignorat anterior un mandat internațional de arestare, potrivit G4Media . Peter Magyar, descris ca „premier ales” al Ungariei, a discutat telefonic cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și l-a invitat la Budapesta. Ministerul de Externe israelian a transmis că discuția a fost una „călduroasă”, iar Magyar și-a exprimat intenția de a păstra relațiile strânse dintre Ungaria și Israel. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 octombrie, când sunt programate evenimente care marchează 70 de ani de la revolta antisovietică din Ungaria. Netanyahu a acceptat invitația și a propus, la rândul său, o reuniune guvernamentală comună la Ierusalim. Cei doi lideri au convenit și ca miniștrii de externe ai Ungariei și Israelului să se întâlnească „în curând”, pentru a discuta continuarea consolidării relațiilor bilaterale. Contextul de reglementare: retragerea Ungariei din CPI În plan intern, Parlamentul Ungariei a aprobat în mai 2025 un proiect de lege care permite începerea procesului de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI) . Decizia a venit după ce fostul premier Viktor Orban a susținut că instituția a devenit una „politică”. Guvernul Orban anunțase măsura pe 3 aprilie anul trecut, la scurt timp după ce Netanyahu a ajuns în Ungaria într-o vizită de stat, în pofida unui mandat de arestare emis de CPI. În același context, Ungaria a respins ideea de a-l aresta pe premierul israelian și a numit mandatul „nerușinat”. De ce contează Invitația la Budapesta vine pe fondul unei repoziționări a Ungariei față de CPI, instituție creată pentru urmărirea penală a celor acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ungaria este membru fondator și a ratificat documentul fondator în 2001, însă, potrivit informațiilor citate, legea nu a fost promulgată. În acest cadru, o vizită a lui Netanyahu la Budapesta ar menține sub presiune relația Ungariei cu arhitectura juridică internațională și ar confirma continuitatea liniei politice de apropiere de Israel, începută în mandatul lui Viktor Orban și invocată explicit de Netanyahu în convorbirea cu Peter Magyar. [...]
