China a ajuns să dicteze regulile în industrii-cheie, iar Europa riscă să rămână fără capacități industriale în sectoare strategice, pe fondul unui model de creștere bazat pe exporturi susținute de stat, subvenții și credite avantajoase, potrivit unei analize din Ziarul Financiar. În paralel, unele guverne europene își ajustează pragmatic poziționarea față de Beijing, pe măsură ce relațiile cu SUA se răcesc și presiunile economice cresc.

China este prezentată ca lider global în fotovoltaice, construcția de vapoare, oțel, aluminiu, telecom și chimicale, după o ascensiune accelerată în ultimul deceniu, în multe cazuri „în detrimentul companiilor din Europa”. Publicația notează că sectoare industriale europene care erau cândva în poziții dominante au ajuns „jucători nesemnificativi, amenințați cu dispariția”, cu exemple precum fotovoltaicele, oțelul și aluminiul.

Cum a fost posibil: „Made in China 2025” și investiții în tehnologie

Un punct de inflexiune a fost politica „Made in China 2025”, lansată în 2015, care a accelerat trecerea de la producția intensivă în forță de muncă la industrii avansate, precum mașini electrice, energie regenerabilă și roboți. Transformarea a fost susținută de investiții mari în cercetare și dezvoltare, care în 2025 au ajuns la echivalentul a 2,7% din PIB, potrivit calculelor OCDE citate în articol.

În spatele competitivității externe, analiza indică un model de creștere bazat pe exporturi susținute de stat, construit pe „un sistem persistent de subvenții și credite avantajoase”, care a schimbat „harta economică și comercială a lumii”.

Efectul asupra Europei: pierdere de cotă și presiune pe industrii strategice

Date compilate de Financial Times, citate de ZF, arată amploarea schimbării în câteva piețe relevante:

• Fotovoltaice: China a urcat de la sub 20% cotă în 2005 la aproape 90% în 2023, în timp ce Europa este descrisă ca „aproape inexistentă” în prezent.
• Oțel: Europa (partea din OCDE) depășea China în 2005, dar în 2023 ajunge la o participare „nesemnificativă”, în timp ce China depășește 50%.
• Aluminiu: un tablou similar, cu Europa lider în urmă cu circa 20 de ani și China ajunsă dominantă.

Pe lângă aceste sectoare, articolul menționează ascensiunea Chinei în telecom, material rulant, chimicale, materiale de construcții, utilaje, aerospațial, îngrășăminte și automobile. În semiconductori, China avansează, dar intră într-o competiție directă cu SUA, descrisă ca un oponent „extrem de puternic”.

Reașezări politice în Europa: Spania, Ungaria și Serbia caută relații mai strânse cu Beijingul

În plan geopolitic și economic, ZF notează că Spania a încheiat recent 19 acorduri bilaterale cu China, cu scopul de a întări legăturile economice, inclusiv comerciale. Premierul Pedro Sánchez a cerut și o implicare mai mare a Beijingului în ordinea globală și încheierea conflictelor majore, într-o abordare care contrastează cu linia Comisiei Europene de a ține UE „la o distanță sigură” de China și de dependențele pe care aceasta le creează.

Cazul Spaniei este pus în contextul răcirii relațiilor cu SUA și al tensiunilor cu administrația de la Casa Albă. În același registru, Ungaria este descrisă drept „poarta de intrare” a comerțului și influenței Chinei în UE, iar Serbia ca având relații excelente cu Beijingul, „în detrimentul legăturilor cu UE”. Ca simbol, este menționată calea ferată modernizată Budapesta–Belgrad, construită cu sprijin chinez.

De ce contează pentru companii și investitori

Mesajul economic central al analizei este că avantajul competitiv al Chinei nu mai ține de producția ieftină, ci de capacități industriale și tehnologice construite rapid, care împing Europa spre o poziție defensivă în industrii considerate strategice. În acest context, apropierea unor state europene de Beijing sugerează că presiunea economică începe să se traducă și în decizii politice, cu efecte potențiale asupra comerțului, investițiilor și lanțurilor de aprovizionare din regiune.