Știri
Știri din categoria Externe
Atacul aerian rusesc cu sute de drone și zeci de rachete a lovit infrastructură și zone rezidențiale în mai multe orașe ucrainene, cu cel puțin 13 morți și zeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene, relatează HotNews. Dincolo de bilanțul uman, amploarea atacului – 659 de drone și 54 de rachete – indică o presiune operațională ridicată asupra apărării aeriene și a serviciilor de intervenție.
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 54 de rachete, dintre care 31 au fost doborâte, și 659 de drone, dintre care 636 au fost doborâte. Au fost raportate lovituri ale 12 rachete și 20 de drone în 26 de locuri, precum și căderi de resturi în alte 25 de locuri. Atacul era în desfășurare joi dimineață, fiind semnalate în continuare drone în aer, conform unui mesaj publicat pe Telegram după ora 08.00.
În Odesa, atacurile nocturne au ucis șapte persoane și au rănit alte 11, potrivit șefului administrației militare locale, care a menționat avarii la infrastructură și la o clădire rezidențială.
La Kiev, primarul Vitali Klitschko a anunțat patru decese, între care un copil de 12 ani și o femeie de 35 de ani. El a mai precizat că 10 locuitori au fost răniți, iar șase au fost internați. Separat, șeful administrației militare a capitalei, Tymur Tkachenko, a estimat numărul răniților la 18, inclusiv un copil.
În Dnipro, atacurile au provocat incendii la clădiri rezidențiale, iar autoritățile au raportat două persoane ucise. În același oraș, guvernatorul regional Oleksandr Hanzha a scris pe Telegram că un locuitor a murit și că 10 persoane au fost rănite, publicând imagini cu clădiri în flăcări.
În Harkov, oficialii au anunțat că două persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu drone.
Alarmele de raid aerian au sunat peste două ore în Kiev și Dnipro, iar imaginile publicate online au arătat incendii și fum dens. În capitală, Klitschko a mai spus că echipele de salvare au scos o mamă și un copil dintr-o clădire avariată, că o rachetă a lovit etajul șase al unui bloc din cartierul Podil și că patru membri ai echipajelor medicale de urgență au fost răniți în timpul intervențiilor.
Recomandate
Recuperarea a 50 km² în martie arată că Ucraina își poate menține presiunea pe front, în timp ce încearcă să lovească și baza economică a Rusiei , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Câștigul teritorial a fost anunțat de comandantul forțelor armate ucrainene, Oleksandr Syrskyi , citat de Reuters. Avansul din martie continuă seria de câștiguri treptate raportate de Kiev de la începutul anului, în condițiile în care luptele rămân intense. Syrskyi a indicat anterior că Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 km² de la sfârșitul lunii ianuarie. Presiune operațională pe o linie de contact de circa 1.200 km Pe fondul schimbării vremii, armata rusă și-a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, conform aceleiași relatări. Cele mai afectate zone sunt în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk este descrisă drept una dintre cele mai disputate, în contextul în care Rusia ar încerca să preia controlul complet încă din 2024. De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat confruntări intense. Lovituri asupra țintelor din Rusia, inclusiv în rafinare: miza veniturilor din exporturi În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus, cu scopul de a reduce capacitatea de atac a Rusiei și de a-i slăbi baza economică a efortului de război. Potrivit datelor menționate în material, în martie au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului. Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, fiind prezentate ca parte a unei strategii de diminuare a veniturilor Moscovei din exporturi. [...]
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului , potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump , care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Miza economică: tarifele și industriile sensibile din Regatul Unit Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică: construcția de automobile; producția de oțel; producția de aluminiu. În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc. Reacția Londrei și avertismentele privind costul vieții Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene. Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia. Contraoferta Rusiei: resurse, barter și plăți fără dolari A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”. Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american: plata în sistem barter și în moneda națională; preferabil o variantă „convertibilă garantată în aur”; sau plata în ruble; „în orice caz, NU în dolari americani”, în logica obiectivului BRICS de a reduce rolul monedei americane. Ce urmează: testul credibilității și al implementării rapide Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative. [...]
Rusia pune presiune pentru reluarea negocierilor „5+2” privind Transnistria , susținând că acesta este „singurul mecanism recunoscut și eficient” pentru soluționarea conflictului și că blocajul durează din 2019, potrivit news.ro , care citează TASS . Adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , a declarat într-un interviu pentru cotidianul Izvestia că Moscova a pledat „în mod constant” pentru reluarea „cât mai rapidă și necondiționată” a formatului 5+2. El a afirmat că formatul a devenit inactiv „din cauza pozițiilor Chișinăului și ulterior ale Kievului”. În același context, Galuzin a spus că întâlnirile dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în așa-numitul format „1+1” s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluție. Diplomatul a susținut și că formatul 5+2 „are toate atribuțiile necesare” și se bucură de recunoaștere internațională. „Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului.” Ce urmează: întâlnire programată pe 16 aprilie Ministerul rus de Externe speră că viitoarea întâlnire dintre reprezentanții politici ai Republicii Moldova și ai Transnistriei, programată pentru 16 aprilie, va da „un nou impuls” dialogului, relatează TASS. Galuzin a mai afirmat că Tiraspolul „nu a refuzat niciodată” dialogul cu Chișinăul pentru discutarea unor chestiuni practice de interes pentru ambele părți. Cine participă în formatul „5+2” Formatul 5+2 include: Republica Moldova și Transnistria; OSCE, Rusia și Ucraina; observatori din Statele Unite și Uniunea Europeană. [...]
În pofida semnalelor politice de la Casa Albă , sprijinul public american pentru Ucraina rămâne ridicat , potrivit unei analize citate de Digi24 , care indică o diferență între retorica liderilor și atitudinea electoratului – un element cu potențial impact asupra deciziilor viitoare de finanțare și asistență. Materialul notează că, deși în Ucraina se conturează percepția că sprijinul american s-ar putea slăbi, „zgomotul politic” din Washington nu se traduce, deocamdată, într-o retragere a susținerii la nivelul opiniei publice. Ce arată sondajele despre SUA: simpatie netă pentru Ucraina Conform unui sondaj Economist/YouGov realizat în februarie 2026, citat în articol, 61% dintre americani simpatizează mai mult cu Ucraina , în timp ce 3% simpatizează cu Rusia . În rândul americanilor care spun că le pasă de rezultatul războiului, proporțiile devin și mai dezechilibrate: 91% sunt de partea Ucrainei , iar 2% de partea Rusiei . Analiza mai arată că sprijinul pentru Ucraina depășește liniile de partid: democrații sunt mai favorabili, însă și majoritatea republicanilor și a independenților ar simpatiza mai mult cu Ucraina decât cu Rusia. Europa: susținere pentru ajutor financiar și, într-o măsură mai mică, pentru cel militar În Uniunea Europeană, un sondaj Eurobarometru citat de aceeași sursă indică niveluri ridicate de susținere pentru continuarea sprijinului: 77% dintre europeni susțin asistența financiară și umanitară pentru Ucraina; aproximativ 59% susțin furnizarea de echipament militar; 77% consideră că UE ar trebui să continue sprijinul până la obținerea unei păci „juste și durabile”. De ce contează: spațiu politic pentru continuarea sprijinului Miza acestor date este că, în pofida mesajelor contradictorii din politica de la Washington, există în continuare o bază de susținere în rândul publicului care poate influența deciziile privind ajutorul pentru Ucraina. Articolul citează comentariul publicației Kyiv Independent potrivit căruia acesta este un fapt „pe care Casa Albă ar trebui să-l țină minte”. [...]
O anchetă sub acoperire indică o piață de servicii juridice care ar facilita cereri de azil false în Marea Britanie , cu onorarii de mii de lire și „pachete” de dovezi fabricate, potrivit news.ro , care relatează concluziile unei investigații BBC. Investigația descrie o „industrie subterană” formată din firme de avocatură și consultanți care ar ajuta migranți – în special persoane cu vize de studii, muncă sau turistice expirate – să susțină că sunt homosexuali și că se tem pentru viața lor dacă se întorc în țări precum Pakistan sau Bangladesh, unde relațiile sexuale între persoane de același sex sunt ilegale. Potrivit materialului, acest tip de solicitant reprezintă 35% din totalul cererilor de azil, care au depășit 100.000 în 2025. Cum ar funcționa „pachetele” pentru cereri false BBC arată că migranților li s-ar furniza povești de acoperire și instrucțiuni pentru obținerea de „dovezi” fabricate, inclusiv scrisori de recomandare, fotografii și rapoarte medicale. După strângerea unor informații preliminare, inclusiv din surse anonime, reporterii au mers sub acoperire, pretinzând că sunt studenți internaționali din Pakistan și Bangladesh ale căror vize urmau să expire. Ancheta susține, între altele, că: o firmă de avocatură ar fi cerut până la 7.000 de lire sterline (aprox. 41.000 lei) pentru depunerea unei cereri de azil falsificate și ar fi promis că riscul de respingere este „foarte mic”; un avocat asociat altei firme ar fi propus o taxă de 1.500 de lire sterline (aprox. 8.800 lei) pentru o cerere falsă și încă 2.000–3.000 de lire sterline (aprox. 11.700–17.600 lei) pentru „crearea” de dovezi; solicitanți ar fi fost îndrumați să obțină documente medicale invocând depresie, iar într-un caz ar fi fost menționată o minciună privind statusul HIV; o consilieră în imigrație ar fi afirmat că are peste 17 ani de experiență în astfel de cazuri și că poate aranja ca cineva să pretindă o relație sexuală homosexuală cu un client; unui reporter i s-ar fi spus că, după obținerea azilului, își poate aduce soția din Pakistan, care ar putea depune la rândul ei o cerere falsă pretinzând că este lesbiană; într-un alt caz, un avocat ar fi spus că a ajutat persoane să se prezinte drept homosexuali sau atei pentru a obține azil. Datele oficiale disponibile și miza pentru sistem Potrivit datelor citate, în 2023 s-au luat decizii inițiale pentru 3.430 de cereri de azil depuse de persoane LGBT, iar aproape 1.400 de noi cereri au fost depuse pe motivul orientării sexuale. Aproximativ 42% dintre aceste cereri ar fi fost depuse de cetățeni pakistanezi, deși, în același an, pakistanezii reprezentau 6% din totalul cererilor de azil și erau pe locul al patrulea ca frecvență a naționalităților în ansamblul cererilor. Nu există date mai recente pentru cererile bazate pe orientarea sexuală, însă statisticienii Ministerului de Interne ar fi observat o creștere bruscă a cererilor de azil, în general, din partea cetățenilor pakistanezi și a migranților din Bangladesh și India veniți în ultimii ani cu vize de studii sau de muncă. În 2023, aproape două treimi dintre solicitanții care au invocat persecuția pe baza orientării sexuale ar fi primit o decizie favorabilă în faza inițială. Reacții: sancțiuni, anchete și schimbări de reguli Ministerul de Interne a transmis că: „Oricine este surprins încercând să exploateze sistemul va fi pedepsit cu toată severitatea legii, inclusiv prin expulzarea din Marea Britanie.” Deputata laburistă Jo White, membră a comisiei speciale pentru afaceri interne, a cerut măsuri „severe” împotriva firmelor și consilierilor vizați și a spus că speră ca poliția să deschidă o anchetă. Ea a solicitat și oprirea eliberării vizelor de studii pentru persoane din Pakistan, invocând abuzuri în zona vizelor. De partea conservatorilor, Chris Philp a afirmat că ancheta „dezvăluie escrocheria” din spatele multor cereri și că cei identificați „ar trebui urmăriți penal pentru fraudă în materie de imigrație”, susținând că sistemul trebuie revizuit. Imran Hussain, director pentru afaceri externe al Consiliului pentru Refugiați , a calificat situația drept „deplorabilă”, spunând că „consilieri fără scrupule” ar exploata persoane vulnerabile pentru profit și că cei responsabili trebuie trași la răspundere. Separat, în martie, ministrul de Interne Shabana Mahmood a anunțat modificări ale regulilor: solicitanților de azil li se va oferi protecție temporară, iar dosarele vor fi reexaminate la fiecare 30 de luni. [...]
