Știri
Știri din categoria Externe

China, Rusia și Iran au început sâmbătă, 6 ianuarie, exerciții navale comune în largul coastelor Africii de Sud , în cadrul unei inițiative desfășurate sub umbrela BRICS Plus, transmite Reuters . Exercițiile, denumite „ Will for Peace 2026 ”, urmăresc îmbunătățirea cooperării între marinele participante în domeniul siguranței maritime și al operațiunilor economice navale. La manevre participă și observatori din Brazilia, Egipt și Etiopia, alte state membre ale grupului BRICS Plus. Sud-africanii, care găzduiesc exercițiile, insistă că acestea nu au o natură politică și că nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat. Totuși, contextul este tensionat: relațiile dintre Statele Unite și mai mulți membri BRICS, inclusiv China, Iran și Brazilia, sunt marcate de ostilitate. Președintele american Donald Trump a acuzat în repetate rânduri statele BRICS că adoptă politici „antiamericane”, iar în ianuarie anul trecut a amenințat toate țările membre cu o suprataxă comercială de 10%. De asemenea, principalul partid de opoziție din Africa de Sud, Democratic Alliance, a criticat participarea țării la exerciții, spunând că ele contravin principiului neutralității și că Africa de Sud a devenit „un pion în jocurile de putere ale unor state ostile”. Reprezentanții armatei sud-africane resping aceste acuzații. „Nu este o inițiativă politică și nu exprimă ostilitate față de SUA”, a declarat locotenent-colonelul Mpho Mathebula, purtător de cuvânt al operațiunii. Ea a subliniat că Africa de Sud a desfășurat anterior exerciții și cu Marina SUA. Exercițiile se desfășoară în zona Cape Town, iar baza navală Simon’s Town găzduiește o parte din forțele participante. Inițiativa BRICS Plus extinde blocul geopolitic original - compus din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - cu noi membri precum Egipt, Arabia Saudită, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Iran și Indonezia. Scopul declarat este acela de a constitui un contrabalans la dominația economică și politică occidentală. [...]

Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]