Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump vrea să scurteze radical traseul de aprobare pentru terapii psihedelice, mizând pe o investiție federală de 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) în cercetarea ibogainei, potrivit News. Miza imediată este una de reglementare: ordinul executiv semnat sâmbătă urmărește să reducă barierele legale și să accelereze evaluarea unor tratamente experimentale pentru sănătatea mintală.
Trump a prezentat demersul ca parte a unui efort mai amplu de explorare a tratamentelor „emergente” pentru depresie și boli mintale grave, inclusiv pentru veterani. În timpul ceremoniei din Biroul Oval, președintele a făcut și o glumă despre ibogaină, întrebând dacă poate primi și el.
Ordinul vizează atât extinderea cercetării, cât și grăbirea procesului de aprobare pentru anumite terapii pe bază de substanțe psihedelice. Secretarul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), Robert F. Kennedy Jr., a susținut că inițiativa ar elimina „majoritatea obstacolelor legale” care îi împiedică pe cercetători și clinicieni să studieze aceste substanțe și, unde este cazul, să stabilească protocoale de utilizare terapeutică „în condiții de siguranță”.
Comisarul Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), dr. Marty Makary, a indicat că, în cadrul noii inițiative, aprobarea unor medicamente ar putea veni „în câteva săptămâni”, nu „într-un an sau mai mult”, dacă se aliniază „priorităților naționale”.
Ibogaina este singurul psihedelic menționat nominal în ordinul executiv. Substanța nu are aprobarea FDA și este clasificată de zeci de ani ca drog din Lista I – categorie rezervată substanțelor fără utilizare medicală acceptată în prezent și cu potențial ridicat de abuz.
În material sunt menționate utilizări în unele țări pentru simptomele sevrajului de la opioide, precum și cercetări preliminare privind efecte asupra depresiei, anxietății și tulburării de stres post-traumatic (PTSD) la veterani. Totodată, sunt notate riscuri medicale: ibogaina poate crește riscul de ritm cardiac anormal și poate provoca vărsături; mai multe decese au fost asociate cu ingestia de ibogaină, deși nu este întotdeauna clar dacă substanța în sine sau alți factori au fost cauza directă.
Pe lângă ibogaină, LSD, MDMA și psilocibina (substanța activă din „ciupercile magice”) au fost studiate în SUA ca tratamente pentru PTSD și depresie. În text se arată că:
În paralel, oamenii de știință citați în material și-au exprimat îngrijorarea că administrația ar putea ocoli standardele riguroase ale cercetării medicale, ceea ce ar putea pune pacienții în pericol.
Trump i-a invitat la ceremonie pe Kennedy și pe Joe Rogan, susținător al ibogainei. Rogan a afirmat că demersul său către președinte a contribuit la declanșarea măsurii și a descris un schimb de mesaje în care Trump ar fi răspuns rapid ideii de a obține aprobarea FDA.
Kennedy a legat ordinul de „criza sănătății mintale” din SUA și a reiterat ideea accelerării accesului la tratamente noi, inclusiv terapii psihedelice.
În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar operațional detaliat sau criterii concrete după care ar urma să fie scurtate evaluările, dincolo de declarațiile oficialilor despre accelerare și eliminarea unor bariere legale.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre Giorgia Meloni tensionează relația politică SUA–Italia , într-un moment în care cooperarea pe dosare de securitate (inclusiv utilizarea bazelor militare) rămâne sensibilă, potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus, într-un interviu la televiziunea italiană La7, că premierul italian „l-a implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână și că a acceptat „din milă”. Trump a deschis discuția întrebându-și interlocutorul ce mai face Meloni și sugerând că aceasta ar fi „fericită” că a vorbit cu el. „Nu aveam de ce să vorbesc cu ea. Nu știu ce să spun. M-a implorat să fac o fotografie cu ea. Își dorea atât de mult o fotografie cu mine. Nu aș fi făcut-o, dar mi-a fost milă de ea.” Contextul: de la relație „foarte bună” la fricțiuni pe Iran și Vatican În material se arată că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, anul trecut. Potrivit aceleiași relatări, dinamica s-a schimbat după începerea războiului din Iran. Poziția guvernului italian ar fi inclus refuzul de a permite SUA să folosească o bază aeriană din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump a acuzat Italia că „nu este de ajutor” și a spus că Meloni „s-a schimbat”. Un alt episod menționat: Meloni l-ar fi înfuriat pe Trump după ce i-a luat apărarea papei Leon al XIV-lea, în contextul în care liderul american l-a descris pe suveranul pontif drept „slab” pe tema criminalității și „teribil” în politica externă, ca reacție la criticile papei privind războiul. Ce spune Meloni și schimbul de replici de la G7 După summit, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare a înțeles punctul de vedere al celuilalt. Agerpres mai consemnează un schimb de replici la G7, la care au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cancelarul german Friedrich Merz. Întrebat dacă cei doi s-au împăcat, Meloni a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”, iar Trump a replicat că a fost „abandonat”, premierul italian negând imediat, „printre râsete”. [...]
Anularea negocierilor SUA–Iran de la Geneva prelungește incertitudinea asupra relaxării sancțiunilor și a fluxurilor de petrol , într-un moment în care acordul interimar anunțat săptămâna aceasta ar fi trebuit să stabilizeze piețele după luni de război, potrivit Reuters . Elveția a transmis că discuțiile programate pentru vineri nu vor mai avea loc, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a abandonat planul de a călători la întâlnirea care urma să se desfășoare la Burgenstock. Casa Albă a invocat dificultăți logistice, în timp ce Ministerul elvețian de Externe a precizat că negocierile au fost amânate, dar că pregătirile continuă și Elveția rămâne disponibilă să faciliteze procesul. Iranul nu a oferit un răspuns imediat. Înainte de anunțul american, agenția semioficială Tasnim relata că negociatorii iranieni vor să vadă semne că SUA implementează acordul interimar și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului va merge în Elveția. Totodată, planul unei ceremonii formale de semnare în Elveția a fost pus sub semnul întrebării de Ministerul iranian de Externe, care a catalogat-o drept inutilă după ce președinții celor două țări au semnat pactul. De ce contează: sancțiuni, active deblocate și exporturi de petrol Acordul interimar, convenit miercuri sub forma unui document în 14 puncte, a prelungit un armistițiu fragil cu cel puțin 60 de zile. În schimb, documentul prevede măsuri cu impact economic direct pentru Iran: relaxare a sancțiunilor, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile iraniene de petrol, notează Reuters. Amânarea discuțiilor tehnice și a pașilor de implementare alimentează însă incertitudinea privind ritmul în care aceste măsuri se materializează și, implicit, privind oferta de petrol din regiune. Reuters consemnează că prețurile petrolului au scăzut vineri, pe fondul unor așteptări de creștere a ofertei după ce petrolierele au început să tranziteze Strâmtoarea Hormuz redeschisă, rută care înainte de război transporta aproape o cincime din livrările globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Miza următoarelor 60 de zile: dosarul nuclear și condițiile unui acord „mai puternic” În arhitectura acordului, negociatorii au 60 de zile pentru a conveni asupra statutului programului nuclear iranian (cu posibilitatea unei prelungiri). Reuters mai scrie că pactul include și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, precum și alte stimulente financiare, iar Washingtonul urmărește și limitarea rachetelor iraniene cu rază lungă. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a sugerat că discuțiile nu vor fi simple și a avertizat că Teheranul nu va accepta cereri excesive. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a amenințat, la rândul său, cu un răspuns „reciproc” la orice încălcare din partea americană, pe care a numit-o „nedemnă de încredere”. Risc geopolitic suplimentar: Israel continuă luptele în Liban Un alt factor care apasă asupra perspectivei unui armistițiu durabil este faptul că Israelul, rămas în afara discuțiilor de pace, s-a distanțat de acordul SUA–Iran și continuă confruntarea cu Hezbollah în Liban, potrivit Reuters. În Liban, lovituri israeliene au ucis vineri cel puțin 18 persoane, a relatat agenția de stat NNA, în atacuri despre care Israelul a spus că au vizat ținte Hezbollah. Acordul cere „încetarea permanentă” a războiului în Liban, însă Israelul a declarat că nu intenționează să se retragă și a prezentat o hartă nouă cu o zonă de ocupație extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității înțelegerii și asupra capacității Washingtonului de a-și constrânge aliatul să oprească ofensiva. Context: costurile războiului și presiunea politică din SUA Războiul, început pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, a ucis cel puțin 7.000 de oameni, a împins în sus prețurile energiei și a zdruncinat piețele globale, potrivit Reuters. Pe plan intern, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au pus sub semnul întrebării dacă acesta a cedat prea mult pentru a încheia un conflict nepopular înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters mai notează că Departamentul american al Apărării le-a spus legislatorilor că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile, informație relatată de The Wall Street Journal. În lipsa unei noi date pentru discuțiile amânate și a unor semnale ferme privind implementarea acordului interimar, piața rămâne dependentă de evoluțiile din Hormuz și de riscul ca luptele din Liban să submineze rapid armistițiul extins pe 60 de zile. [...]
Iranul pregătește o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de a crește costurile de transport pentru petroliere și de a complica fluxurile comerciale pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , potrivit Profit . Teheranul a anunțat că intenționează să introducă, peste două luni, un sistem de taxe maritime în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de 60 de zile de negocieri declanșată prin semnarea unui memorandum cu SUA. Iranul susține că strâmtoarea se află „sub controlul său” și a transmis că un plan european privind o misiune navală de escortare a navelor prin zonă „nu este binevenit”, conform informațiilor citate. De ce contează pentru companii și piețe Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, iar introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru operatorii de nave și pentru lanțurile de aprovizionare care depind de această trecere, în special în zona transporturilor de petrol. În același timp, semnalul politic privind controlul asupra strâmtorii și respingerea unei eventuale misiuni europene de escortare adaugă un risc operațional pentru armatori și pentru companiile care își planifică rutele și asigurările. Contextul anunțului Potrivit materialului, Statele Unite au ridicat blocada impusă Iranului, iar petrolierele au început să circule liber pe această rută, informație atribuită publicației The Guardian. Anunțul Teheranului vine și pe fondul unor tensiuni regionale, în contextul în care cotidianul israelian Yedioth Ahronoth este citat cu declarații ale premierului Benjamin Netanyahu despre menținerea unei „zone de securitate” în sudul Libanului. Materialul din sursă este însă trunchiat, astfel că nu rezultă ce măsuri concrete ar urma sau care ar fi parametrii viitorului sistem de taxare. [...]
Coreea de Sud semnalează o posibilă schimbare de strategie SUA față de Coreea de Nord , după ce președintele sud-coreean Lee Jae-myung spune că i-a transmis lui Donald Trump că sancțiunile și presiunile asupra Phenianului au devenit „ineficiente”, pe fondul sprijinului primit de regimul nord-coreean din Rusia, potrivit Mediafax . Lee a afirmat că Trump ar vrea acum să se concentreze pe „problema nord-coreeană”, mesaj venit după ce liderul american a încheiat un memorandum de înțelegere cu Iranul, care ar urma să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conform AFP, citată de publicație. De ce spune Seulul că sancțiunile nu mai funcționează Președintele sud-coreean a susținut că eficacitatea sancțiunilor a scăzut din cauza cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În acest cadru, Lee a apreciat că orice sprijin venit de la Moscova, chiar și limitat, este „de mare beneficiu” pentru Phenian. Semnale politice de la Washington și contextul întâlnirii Duminică, Donald Trump a publicat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare alături de Kim Jong-un, realizată la întâlnirea din Singapore din 2018 , la scurt timp după anunțarea unui acord cu Iranul. Gestul a alimentat speculațiile că administrația Trump și-ar putea îndrepta atenția către Coreea de Nord, stat care deține arme nucleare, notează aceeași sursă. Trump și Lee s-au întâlnit la cină la Évian în această săptămână, unde au discutat despre rivalitatea de lungă durată dintre cele două Corei. Lee a spus că au avut „conversații aprofundate despre pacea în Peninsula Coreeană” și despre relațiile Coreea–SUA, în privința cărora ar fi existat „progrese semnificative”. Coreea de Sud și Coreea de Nord rămân, tehnic, în război, după ce conflictul din 1950–1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, iar cele două state sunt separate de o zonă demilitarizată. [...]
Negocierile tehnice SUA–Iran pentru implementarea acordului de încetare a focului au fost amânate , pe fondul intensificării atacurilor Israelului în sudul Libanului, ceea ce pune sub presiune stabilitatea înțelegerii semnate la începutul săptămânii, potrivit Al Jazeera . Discuțiile urmau să aibă loc la Burgenstock , în Elveția, însă Ministerul elvețian de Externe a confirmat vineri dimineață că întâlnirea nu va mai avea loc. Amânarea alimentează temeri că acordul SUA–Iran ar putea începe să se erodeze la doar câteva zile de la semnare. De ce s-au blocat discuțiile: Libanul devine condiție pentru Teheran Publicația notează că Iranul ar fi întârziat trimiterea delegației pentru a negocia „termenii tehnici” ai acordului, invocând campania militară în desfășurare a Israelului în Liban. Atacurile israeliene din noaptea de joi spre vineri ar fi ucis „cel puțin 18 persoane” în sudul Libanului, iar Hezbollah a raportat lupte intense. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat vineri că orice discuții rămân condiționate de „liniile roșii” ale Teheranului, iar oprirea atacurilor Israelului asupra Libanului a fost una dintre cerințele-cheie ale Iranului în negocieri. „Dacă inamicul caută să exagereze, am demonstrat că degetele noastre sunt pe trăgaci și nu ezităm să dăm un răspuns zdrobitor inamicului”, a spus Ghalibaf, potrivit agenției oficiale IRNA. Impact operațional: întâlnirea din Elveția, suspendată fără un nou termen La Burgenstock Resort din Stansstad (lângă Lucerna) era așteptată o ceremonie urmată de discuții. Ministerul elvețian de Externe a transmis agenției AFP că întâlnirea planificată între SUA, Iran, Qatar și Pakistan a fost amânată, fără a anunța o nouă dată, precizând totuși că pregătirile continuă și că Elveția rămâne disponibilă să faciliteze discuțiile. În paralel, planurile Washingtonului au fost date peste cap: vicepreședintele JD Vance, desemnat de președintele Donald Trump să conducă negocierile, era așteptat să zboare peste noapte spre Elveția, iar echipe și jurnaliști se pregătiseră deja pentru deplasare. Joi seara, însă, vizita a fost anulată, iar Casa Albă a invocat dificultăți de organizare. Următorul pas: mediatori regionali se reunesc în Egipt Pe fondul îngrijorărilor privind stabilitatea acordului, mediatorii – inclusiv Pakistan, Arabia Saudită și Turkiye – ar urma să se întâlnească duminică la Alamein, în Egipt, potrivit declarațiilor citate de Al Jazeera din partea autorităților de la Cairo și Islamabad. În același timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că armata Israelului va rămâne într-o „zonă de securitate” din sudul Libanului atât timp cât o vor cere „nevoile de securitate” ale Israelului. Israel și Hezbollah nu sunt părți ale acordului SUA–Iran, însă Teheranul insistă că Israelul trebuie să se retragă din zona pe care o ocupă în sudul Libanului. [...]
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran , după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters . Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters. Acordul SUA–Iran, sub tensiune pe frontul libanez Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins. Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran. Impact operațional: deplasări interne și lupte pentru controlul terenului Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene. Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime. Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii. Context: zonă de securitate și presiune politică în Israel Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta. Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah. Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni. [...]
