Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile publice ale lui Donald Trump despre Liban au depășit, în interpretarea Israelului, termenii armistițiului și au forțat o clarificare rapidă cu Casa Albă, pe fondul continuării confruntărilor la sol, relatează The Jerusalem Post, citând un material Axios.
Potrivit Axios, premierul Benjamin Netanyahu ar fi fost „personal uluit și alarmat” după ce Trump a scris pe Truth Social că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) sunt „interzise” să mai continue loviturile asupra Hezbollah în Liban. În urma postării, oficiali israelieni au cerut lămuriri de la Casa Albă, inclusiv în legătură cu momentul și motivul în care Trump și-ar fi schimbat poziția.
Miza imediată este una operațională: formularea lui Trump a fost percepută la Ierusalim ca o instrucțiune directă către Israel, un tip de limbaj pe care Axios îl descrie drept „de neimaginat” în cazul altor administrații americane. În același timp, israelienii au susținut că termenii folosiți de Trump par să contrazică textul armistițiului.
Conform acordului de încetare a focului, Israelul își păstrează dreptul de a acționa militar pe durata armistițiului „în autoapărare, în orice moment, împotriva unor atacuri planificate, iminente sau în desfășurare”, notează publicația.
Ca reacție la solicitarea Axios, un oficial american a declarat că acordul „prevede în mod clar” că Israelul nu va desfășura „operațiuni militare ofensive” împotriva unor ținte libaneze, însă își păstrează dreptul la autoapărare împotriva atacurilor „planificate, iminente sau în desfășurare”.
Ulterior, într-un interviu separat acordat Axios, Trump a spus că vrea ca IDF să oprească loviturile în Liban:
„Israelul trebuie să se oprească. Nu pot continua să arunce clădiri în aer. Nu voi permite asta.”
The Jerusalem Post mai arată că Netanyahu a declarat vineri că armistițiul este în vigoare, după un anunț inițial făcut joi, și l-a numit „o oportunitate de a face un acord de pace istoric cu Libanul”. Totodată, el a spus că înțelegerea a fost acceptată la solicitarea lui Trump și că Israelul va „oferi o oportunitate” pentru avansarea „unei soluții diplomatice și militare integrate” împreună cu guvernul libanez.
În lipsa unor clarificări publice suplimentare, rămâne neclar dacă mesajele lui Trump reflectă o schimbare formală a poziției SUA sau o interpretare mai strictă a armistițiului decât cea înțeleasă de partea israeliană.
Recomandate
Folosirea fără acord a conținutului protejat de drepturi de autor în comunicarea oficială a Casei Albe riscă să tensioneze relația cu Japonia și să expună administrația americană la noi dispute de proprietate intelectuală , după ce ministrul japonez de externe a criticat public un videoclip distribuit de contul oficial al instituției, potrivit ITmedia . Într-o ședință a Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților SUA, desfășurată la 17 aprilie (ora locală), ministrul japonez de externe, Toshimitsu Motegi , a reproșat Casei Albe că a publicat pe X un clip care amestecă imagini ale unor acțiuni militare recente ale SUA împotriva Iranului cu secvențe din pornirea consolei Nintendo Wii și din jocul „Wii Sports”. Motegi a evitat să comenteze conținutul video în sine, dar a punctat problema de fond – utilizarea fără permisiune a unor opere protejate de drepturi de autor, chiar și de către instituții publice. „În general, chiar și pentru instituțiile publice, este nepotrivit să folosească fără permisiunea titularului de drepturi opere protejate de drepturi de autor.” Un tipar repetat: conținut japonez folosit în materiale de promovare Materialul notează că nu este prima dată când, în timpul administrației Trump, conturi oficiale americane ar fi folosit fără autorizare conținut japonez protejat. Ca precedent, publicația amintește un episod din septembrie anul trecut, când Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) pe X și contul Casei Albe de pe TikTok au folosit imagini și muzică din animația „Pokémon” într-un clip de promovare a unor operațiuni de deportare ale ICE (Immigration and Customs Enforcement). După apariția videoclipului, The Pokémon Company a transmis un comunicat în care a indicat folosirea neautorizată a proprietății sale intelectuale. Tot în perioada recentă, contul Casei Albe de pe X ar fi publicat o imagine cu o copertă de joc Pokémon modificată, cu mesajul „Make America Great Again”, iar The Pokémon Company a negat din nou orice asociere cu acel material, potrivit aceleiași surse. Reacții similare și din partea altor deținători de drepturi ITmedia mai menționează că luna trecută și contul oficial „Yu-Gi-Oh!” de pe X a publicat o declarație prin care a negat legătura seriei cu un videoclip distribuit de Casa Albă, intitulat „Justiție · în stil american”, care ar fi combinat imagini ale armatei SUA în Iran cu secvențe din animația „Yu-Gi-Oh!”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă Nintendo sau Casa Albă au oferit un punct de vedere oficial în acest caz și nici dacă a fost inițiată o procedură legală. [...]
Administrația Trump vrea să scurteze radical traseul de aprobare pentru terapii psihedelice, mizând pe o investiție federală de 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) în cercetarea ibogainei , potrivit News . Miza imediată este una de reglementare: ordinul executiv semnat sâmbătă urmărește să reducă barierele legale și să accelereze evaluarea unor tratamente experimentale pentru sănătatea mintală. Trump a prezentat demersul ca parte a unui efort mai amplu de explorare a tratamentelor „emergente” pentru depresie și boli mintale grave, inclusiv pentru veterani. În timpul ceremoniei din Biroul Oval, președintele a făcut și o glumă despre ibogaină, întrebând dacă poate primi și el. Ce schimbă ordinul: accelerarea aprobărilor și reducerea obstacolelor Ordinul vizează atât extinderea cercetării, cât și grăbirea procesului de aprobare pentru anumite terapii pe bază de substanțe psihedelice. Secretarul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), Robert F. Kennedy Jr ., a susținut că inițiativa ar elimina „majoritatea obstacolelor legale” care îi împiedică pe cercetători și clinicieni să studieze aceste substanțe și, unde este cazul, să stabilească protocoale de utilizare terapeutică „în condiții de siguranță”. Comisarul Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), dr. Marty Makary, a indicat că, în cadrul noii inițiative, aprobarea unor medicamente ar putea veni „în câteva săptămâni”, nu „într-un an sau mai mult”, dacă se aliniază „priorităților naționale”. De ce ibogaina e punctul sensibil: fără aprobare FDA, dar pe lista scurtă a Casei Albe Ibogaina este singurul psihedelic menționat nominal în ordinul executiv. Substanța nu are aprobarea FDA și este clasificată de zeci de ani ca drog din Lista I – categorie rezervată substanțelor fără utilizare medicală acceptată în prezent și cu potențial ridicat de abuz. În material sunt menționate utilizări în unele țări pentru simptomele sevrajului de la opioide, precum și cercetări preliminare privind efecte asupra depresiei, anxietății și tulburării de stres post-traumatic (PTSD) la veterani. Totodată, sunt notate riscuri medicale: ibogaina poate crește riscul de ritm cardiac anormal și poate provoca vărsături; mai multe decese au fost asociate cu ingestia de ibogaină, deși nu este întotdeauna clar dacă substanța în sine sau alți factori au fost cauza directă. Context: alte psihedelice studiate și rezervele comunității științifice Pe lângă ibogaină, LSD, MDMA și psilocibina (substanța activă din „ciupercile magice”) au fost studiate în SUA ca tratamente pentru PTSD și depresie. În text se arată că: FDA a desemnat psilocibina drept „medicament revoluționar” (o categorie pentru accelerarea evaluării unor medicamente experimentale neaprobate, pentru afecțiuni grave); o formulă de LSD pentru tulburarea de anxietate generalizată a primit statut de „terapie revoluționară” în 2024 și este în studii suplimentare; în 2024, FDA a refuzat aprobarea MDMA ca tratament pentru PTSD, cerând studii clinice suplimentare, pe fondul îngrijorărilor privind integritatea studiilor anterioare și dificultatea de a separa efectul substanței de cel al terapiei prin conversație asociate. În paralel, oamenii de știință citați în material și-au exprimat îngrijorarea că administrația ar putea ocoli standardele riguroase ale cercetării medicale, ceea ce ar putea pune pacienții în pericol. Rolul lui Kennedy și al lui Joe Rogan în promovarea inițiativei Trump i-a invitat la ceremonie pe Kennedy și pe Joe Rogan, susținător al ibogainei. Rogan a afirmat că demersul său către președinte a contribuit la declanșarea măsurii și a descris un schimb de mesaje în care Trump ar fi răspuns rapid ideii de a obține aprobarea FDA. Kennedy a legat ordinul de „criza sănătății mintale” din SUA și a reiterat ideea accelerării accesului la tratamente noi, inclusiv terapii psihedelice. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar operațional detaliat sau criterii concrete după care ar urma să fie scurtate evaluările, dincolo de declarațiile oficialilor despre accelerare și eliminarea unor bariere legale. [...]
Turcia avertizează că o retragere parțială a SUA din NATO ar putea destabiliza securitatea Europei dacă nu este coordonată , iar Ankara spune că deja se discută „gestionarea sau atenuarea” efectelor unui asemenea scenariu, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Washington și aliații europeni, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a confirmat existența discuțiilor despre o posibilă retragere „parțială” a Statelor Unite din „arhitectura de securitate europeană”, fără să ofere detalii despre format sau participanți. El a susținut că inclusiv o reducere limitată a implicării americane ar putea fi „extrem de distructivă” pentru Europa dacă se produce necoordonat. De ce contează: riscul de fragmentare a deciziilor în interiorul alianței Fidan a legat tensiunile din NATO de nemulțumirile Turciei față de modul în care statele membre ale Uniunii Europene din alianță ar acționa ca un „club separat”, luând decizii „pe cont propriu”, inclusiv când acestea ar contrazice poziția NATO. În lectura ministrului turc, această dinamică ar alimenta distanțarea Washingtonului. În același timp, el a făcut apel ca aliații să folosească summitul NATO programat în iulie, la Ankara , pentru a „restabili relațiile” cu administrația de la Washington, dar și pentru a se pregăti pentru o eventuală reducere a implicării SUA. Contextul politic invocat: Trump și presiunea asupra europenilor În material se arată că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu retragerea din NATO după ce state europene au refuzat să trimită nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz. Antena 3 relatează că europenii i-ar fi transmis lui Trump mesajul „nu e războiul nostru”, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, care au declanșat un conflict ce durează de peste șapte săptămâni. Tot în acest context, Iranul ar fi vizat baze americane din statele din zona Golfului Persic, iar Teheranul a anunțat ulterior că reînchide Strâmtoarea Ormuz, la o zi după ce ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, declarase că este deschisă. Ce mai spun actorii din NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de alianță, dar a adăugat că o mare majoritate a țărilor europene a sprijinit efortul de război al Washingtonului împotriva Iranului. Separat, un înalt oficial al Casei Albe a declarat anterior agenției Reuters că Trump ar fi luat în considerare și retragerea unei părți din trupele americane staționate în Europa, pe fondul frustrării față de NATO. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este summitul NATO de la Ankara din iulie, pe care Turcia îl vede ca pe o fereastră pentru recalibrarea relației cu Washingtonul și pentru pregătirea unui scenariu de reducere a prezenței americane. Nu sunt oferite, însă, detalii despre calendarul sau amploarea unei eventuale retrageri, iar discuțiile sunt descrise doar la nivel general. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile de energie , după ce armatorii au evitat tranzitul, iar mii de marinari au rămas blocați în Golful Persic, potrivit HotNews . Teheranul invocă „încălcări repetate ale încrederii” din partea SUA, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat importanța măsurii și a spus că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate”. Iranul anunțase cu o zi înainte că a închis strâmtoarea, după o scurtă perioadă în care permisese tranzitul pe această rută maritimă esențială pentru piața globală de energie. Teheranul a precizat că blocajul impus sâmbătă va dura până când SUA vor ridica blocada asupra porturilor iraniene, în condițiile în care armistițiul ar urma să expire miercuri. Efect imediat: trafic redus și echipaje blocate Armatorii au reacționat prudent, evitând să traverseze strâmtoarea. Surse din sectorul transporturilor maritime au declarat pentru Reuters că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în așteptarea permisiunii de trecere. Datele Kpler , companie de monitorizare a traficului maritim, indică un tranzit limitat înainte de anunțul de închidere: 17 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, înainte ca Iranul să declare închiderea, iar 10 au traversat-o vineri, după ridicarea temporară a restricțiilor. Tot sâmbătă, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru CNN că Teheranul va prioritiza trecerea navelor care plătesc pentru a tranzita Strâmtoarea Ormuz. Incidente de securitate: relatări despre nave atacate Presa internațională a relatat că, la scurt timp după anunțul noii blocade, cel puțin două nave ar fi fost atacate. TankerTrackers.com, companie care monitorizează transporturile de petrol, a notat că două nave sub pavilion indian care navigau prin strâmtoare au făcut cale întoarsă, potrivit The New York Times. United Kingdom Maritime Trade Operations, un observator maritim condus de Marina Britanică, a transmis că a primit informații potrivit cărora un petrolier ar fi fost atacat de două nave de luptă iraniene. O altă navă, de tip container, ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, conform aceleiași surse. De ce s-a schimbat poziția Teheranului: rolul Gărzilor Revoluționare Schimbarea bruscă de atitudine ar fi legată de o repoziționare internă la Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a preluat probabil „controlul” asupra poziției de negociere a Iranului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News. Analiștii ISW apreciază că, cel mai probabil, comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, și cercul său restrâns au „asigurat cel puțin controlul temporar” asupra răspunsului militar și a poziției de negociere. În acest context, atacurile de sâmbătă asupra mai multor nave comerciale, atribuite Marinei IRGC, ar marca o ruptură față de poziția anterioară a Iranului, potrivit căreia strâmtoarea era „complet deschisă”. Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, anunțase deschiderea strâmtorii. ISW mai notează că atacurile ar fi fost concepute pentru a obține un avantaj asupra SUA și pentru a consolida controlul IRGC asupra politicii de negociere a Iranului. Separat, presa afiliată IRGC a relatat că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu SUA din cauza cererilor „excesive”. Mesajul politic: amenințări și „victorie” prezentată public Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a amenințat că marina va provoca „noi înfrângeri dureroase”, chiar dacă SUA susțin că au eliminat aproape în totalitate forțele navale ale Teheranului. The New York Times scrie că Garda Revoluționară ar dispune încă de o „flotă de țânțari” – bărci rapide echipate cu mitraliere, grenade propulsate de rachete și, mai recent, rachete și drone. Amiralul Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale ale SUA, a declarat pentru NYT că: „Arsenalul lor reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și «rămâne o forță destabilizatoare»”. Pe plan diplomatic, Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis că guvernul „analizează în prezent” noile propuneri transmise de SUA prin intermediul Pakistanului, care a găzduit negocierile de pace de la sfârșitul săptămânii trecute. Sâmbătă seara târziu, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a prezentat încetarea focului drept o victorie și a insistat pe „controlul asupra strâmtorii”, susținând că SUA și Israelul nu au reușit să răstoarne guvernul sau să obțină sprijin internațional în zona Strâmtorii Ormuz. „Atunci când inamicul nu reușește să-și atingă obiectivele, înseamnă că a fost învins”, a declarat el. În același discurs, Ghalibaf a spus că Iranul este pregătit să urmeze calea diplomației, dar a avertizat că armata este gata să acționeze. „Suntem pe deplin pregătiți; dacă vor face cea mai mică greșeală, vom răspunde cu toată forța”, a spus el. Ce urmează: condiții legate de armistițiu și reacția la operațiuni în zonă Teheranul a transmis că va răspunde la orice acțiuni ale SUA pe care le consideră o încălcare a armistițiului, inclusiv operațiunile de deminare din zonă. Un oficial iranian a recunoscut diferența de resurse militare față de SUA, dar a invocat strategia „războiului asimetric” (folosirea unor mijloace mai ieftine și flexibile pentru a compensa inferioritatea convențională). Principalul negociator al Iranului a spus că discuțiile cu SUA au înregistrat unele progrese, dar sunt încă departe de un acord final, cu probleme cheie nerezolvate. El a afirmat că un eventual acord ar trebui făcut „pas cu pas”, cu acțiuni reciproce, și că SUA trebuie să „câștige încrederea poporului iranian” și să renunțe la abordări „unilaterale și coercitive”. [...]
Administrația Trump avertizează că reluarea luptelor în zona Strâmtorii Hormuz este posibilă în câteva zile , pe fondul unui armistițiu care expiră în trei zile și al lipsei unei date ferme pentru o nouă rundă de negocieri SUA–Iran, potrivit G4Media , care citează Axios . Miza imediată este una operațională și economică: orice escaladare în jurul unei rute maritime strategice precum Hormuz poate perturba transporturile și poate amplifica incertitudinea în piețele energetice. În acest context, Donald Trump a convocat sâmbătă dimineață o ședință în Camera de criză a Casei Albe, pentru a discuta „criza reînnoită” din jurul Strâmtorii Hormuz și negocierile cu Iranul, potrivit a doi oficiali americani citați de Axios. Armistițiu pe termen scurt și semnale de escaladare pe mare Situația este descrisă ca „un moment critic”, deoarece armistițiul ar urma să expire peste trei zile, iar o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu are, deocamdată, o dată stabilită. În paralel, Iranul a anunțat sâmbătă că închide din nou strâmtoarea, iar în zonă au avut loc atacuri repetate asupra mai multor nave. Aceste evoluții vin la mai puțin de 24 de ore după ce Trump spusese că s-ar putea ajunge la un acord pentru încetarea războiului „în decurs de o zi sau două”. Un înalt oficial american a avertizat că, dacă nu apare „în curând un progres decisiv”, războiul s-ar putea relua în zilele următoare. Cine a participat la ședința de la Casa Albă Potrivit unui oficial american, la reuniunea din centrul de comandă au participat: vicepreședintele JD Vance (care „se așteaptă” să ia parte la următoarea rundă de negocieri cu Iranul); secretarul de stat Marco Rubio; secretarul apărării Pete Hegseth; secretarul trezoreriei Scott Bessent. Au fost prezenți și șefa de cabinet Susie Wiles, trimisul special Steve Witkoff, directorul CIA John Ratliffe și președintele Comitetului șefilor de stat major Dan Caine, conform aceleiași surse. Casa Albă a refuzat să comenteze informația. Negocierile: propuneri noi și rol de mediere al Pakistanului Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a avut în această săptămână la Teheran discuții de mediere între SUA și Iran, iar oficiali americani au spus că Trump a vorbit la telefon cel puțin o dată cu Munir și cu reprezentanți iranieni. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis sâmbătă că SUA au prezentat noi propuneri, pe care Iranul le analizează, fără a oferi un răspuns până acum. Potrivit unei surse familiarizate cu detaliile negocierilor, noua criză din Strâmtoarea Hormuz ar fi izbucnit după ce părțile au făcut progrese în reducerea divergențelor privind îmbogățirea uraniului de către Iran și stocurile de uraniu îmbogățit. Într-o declarație de presă din Biroul Oval, Trump a spus că Iranul „a încercat să facă pe deșteptul… au vrut să închidă din nou strâmtoarea” și că „nu ne poate șantaja”. Președintele american a mai afirmat că SUA sunt încă în discuții cu Iranul și că va ști până la finalul zilei dacă părțile ajung la un acord. [...]
Convocarea de urgență a „ Situation Room ” arată că riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Ormuz revine în prim-plan, cu potențial de efecte rapide asupra piețelor energetice și transportului maritim , pe fondul escaladării din ultimele ore și al incertitudinii privind continuarea armistițiului, potrivit Mediafax . Președintele american Donald Trump a convocat sâmbătă o întâlnire în așa-numita „Situation Room” a Casei Albe pentru a discuta criza provocată de noua blocare a Strâmtorii Ormuz și negocierile cu Iranul. Ședința a analizat „ultimele evoluții din Orientul Mijlociu”, potrivit Axios, care citează doi oficiali americani sub protecția anonimatului. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, alături de mai mulți lideri ai armatei și ai CIA. De ce contează: fereastra armistițiului se închide, iar riscul de reluare a conflictului crește Situația din Iran este descrisă ca fiind „într-un punct critic” în contextul escaladării din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului ar urma să expire în trei zile, iar o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu fusese stabilită, conform informațiilor prezentate. Un oficial american a spus că, în lipsa unei deblocări rapide, războiul „s-ar putea relua în câteva zile”, potrivit aceleiași relatări. Contextul imediat: restricții reapărute la 24 de ore după un mesaj de „normalizare” Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump anunțase că acordul de pace este aproape finalizat și că traficul maritim este permis fără restricții, mai notează materialul. [...]
