Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Iranului de a trata drept țintă orice navă care se apropie de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Marina Gardienilor Revoluției, descrisă ca armata ideologică a Iranului, a transmis sâmbătă că orice navă care se va apropia de strâmtoare va fi „luată drept țintă” de autoritățile iraniene. Mesajul a fost publicat într-un comunicat pe Sepah News, site-ul Gardienilor Revoluției.
„Avertizăm că nicio navă, oricare ar fi, nu trebuie să-și părăsească locul din Golful Persic și Marea Omanului. Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată cooperare cu inamicul și nava contravenientă va fi luată drept țintă.”
Recomandate
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Discuțiile Iran–statele din Golf despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz au fost amânate pe termen nedeterminat , ceea ce prelungește incertitudinea asupra unui coridor esențial pentru transportul de petrol și menține presiunea pe costurile de securitate și pe fluxurile comerciale din regiune, potrivit CNN . Reuniunea era programată luni, la Salalah (Oman), și urma să aibă ca temă un plan omanez pentru reluarea traficului regulat al petrolierelelor prin strâmtoare, fără participarea SUA. Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a anunțat duminică amânarea, invocând „interesul consensului” și reafirmând angajamentul pentru dialog regional. De ce contează: fără un cadru stabil, escortele militare devin „noua normalitate” Deși traficul maritim rămâne sub nivelurile obișnuite, administrația Trump susține că situația este „acceptabilă” pe termen scurt, în condițiile în care armata americană escortează petroliere. În același timp, diplomați din Golf și surse regionale indică faptul că statele din regiune nu vor să accepte actualul aranjament – bazat pe escortare și risc ridicat – ca soluție permanentă. În paralel cu eforturile de dezvoltare a unor rute alternative, discuțiile urmăreau să creeze impuls pentru un acord care să permită redeschiderea strâmtorii în baza unui cadru juridic. Un obiectiv concret al întâlnirii era agrarea unor hărți de rutare pentru tranzit, potrivit uneia dintre surse. Miza financiară: „taxe” respinse, dar apar „contribuții voluntare” Un punct sensibil rămâne posibilitatea ca Iranul și Omanul să colecteze plăți legate de tranzit. Potrivit surselor citate, ideea unor taxe obligatorii (toll-uri) este în continuare respinsă pe scară largă, însă există deschidere pentru „contribuții voluntare” asociate ghidajului, siguranței navigației și protecției mediului, elemente incluse în cadrul juridic omanez. Saudiții au transmis amendamente, pe fondul temerilor că formulările propuse ar putea consolida un „nou status quo” inacceptabil pentru Arabia Saudită și pentru alte state din Consiliul de Cooperare al Golfului . Absența SUA complică un acord, deși Washingtonul monitorizează Deși întâlnirea era gândită fără SUA, surse diplomatice și regionale apreciază că un plan cuprinzător de redeschidere ar fi „practic imposibil” fără Washington la masă. Administrația americană nu ar fi încercat să blocheze reuniunea, dar a transmis că va urmări îndeaproape discuțiile. Un oficial american a declarat duminică, înainte de anunțul Omanului, că SUA sunt în „comunicare strânsă” cu partenerii regionali și că „Iranul nu controlează Strâmtoarea Hormuz și nu o va controla niciodată”. Presiune operațională: escortele cresc tranzitul, dar consumă resurse și nu elimină riscul În ultimele săptămâni, numărul petrolierelelor care tranzitează strâmtoarea a crescut semnificativ datorită escortelor militare americane, însă nave comerciale continuă să fie lovite în atacuri iraniene în timpul tranzitului, potrivit sursei. Marina SUA ar fi escortat cu succes până la 40 de nave comerciale într-o singură zi, dar complexitatea operațiunilor ridică întrebări privind cât timp poate fi menținut un asemenea angajament de nave și resurse. Evaluarea americană este că Iranul rămâne o amenințare reală atât pentru shipping, cât și pentru personalul militar implicat în protecție. Legătura cu dosarul nuclear și ce urmează Oficiali ai administrației Trump ar fi transmis în privat că vor să reorienteze eventualele negocieri SUA–Iran către programul nuclear, nu către redeschiderea strâmtorii. În același timp, iranienii ar fi semnalat actorilor regionali că ar fi deschiși la negocieri nucleare cu SUA după rezolvarea problemei strâmtorii, inclusiv ridicarea blocadei americane, potrivit unei surse regionale. Pe termen scurt, amânarea discuțiilor lasă regiunea dependentă de escortele militare și de aranjamente provizorii. Pe termen mediu, rămâne de văzut dacă Omanul poate reconvoca reuniunea și dacă statele din Golf pot avansa un cadru acceptabil fără SUA, în condițiile în care tema plăților asociate tranzitului și securitatea rutelor rămân principalele blocaje. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]
Comisia Europeană pregătește o propunere care ar putea restricționa accesul minorilor la rețelele sociale la nivelul UE , un demers cu potențial major de reglementare pentru platformele online și pentru statele membre, potrivit Antena 3 . Tema este prezentată drept unul dintre anunțurile centrale așteptate în discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii Europene, programat miercuri la Bruxelles. Miza practică este că o eventuală interdicție sau limitare armonizată la nivel european ar muta o parte din decizie din zona competențelor naționale către un cadru comun, cu efecte directe asupra modului în care platformele verifică vârsta și gestionează conținutul pentru minori. „ EU Kids Act ” și disputa asupra vârstei minime În material se arată că președinta Comisiei este așteptată să anunțe o propunere de interzicere a accesului minorilor la rețelele sociale, iar Comisia ar urma să prezinte joi o inițiativă numită „EU Kids Act”, care „cel mai probabil” va include această interdicție. Rămân însă neclare două puncte esențiale, potrivit aceleiași surse: cât de departe va merge Comisia în încercarea de a armoniza vârsta minimă în întreaga UE; ce vârstă ar urma să fie propusă. Antena 3 notează că subiectul este sensibil deoarece atinge o zonă de competență națională „apărată cu strășnicie” și ar putea extinde discuția către alte servicii online considerate nocive, inclusiv jocurile video și „companionii AI” (aplicații care simulează interacțiuni sociale). Context: alte teme majore din discurs, cu impact de reglementare Pe lângă dosarul rețelelor sociale, pe agenda discursului sunt așteptate și alte subiecte cu implicații pentru politici publice și economie, între care: Ucraina, inclusiv dezbaterea privind folosirea activelor rusești înghețate și posibilitatea unui nou pachet de sancțiuni; migrația, cu opțiuni precum suspendarea temporară a regulilor de azil în situații de sosiri masive, consolidarea Frontex și discuția despre „hub-uri de returnare” în afara UE; extinderea UE și posibile schimbări instituționale (de exemplu, reducerea domeniilor unde e necesară unanimitatea sau renunțarea la principiul unui comisar pentru fiecare stat membru); clima, cu accent pe trecerea de la ținte la implementare și pe întrebarea finanțării adaptării; relația cu China, pe fondul negocierilor dificile pentru reechilibrarea relației comerciale, menționându-se un deficit record de „1 miliard de euro pe zi”. Materialul mai menționează că premierul canadian Mark Carney va fi invitatul special al discursului și că acesta a vorbit despre dorința unei „alianțe unice cu Uniunea Europeană”, un statut care „nu există în prezent”. [...]
NATO își întărește apărarea pe flancul estic și promite sprijin suplimentar pentru Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit în apropierea graniței cu Polonia, într-un episod care amplifică riscul de extindere a incidentelor spre teritoriul alianței, potrivit Al Jazeera . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat luni, la sediul politic al alianței de la Bruxelles, că statele occidentale nu vor fi intimidate de atacuri „menite să le sperie” și că NATO va consolida atât sprijinul pentru Kiev, cât și propriile măsuri de apărare de-a lungul frontierei estice cu Rusia. În același timp, Polonia a anunțat măsuri sporite de securitate la granița cu Ucraina. Atacurile invocate de Rutte au avut loc duminică: drone rusești au lovit un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, iar un al doilea atac a vizat o zonă din apropierea unui alt punct de trecere. Operatorul feroviar de stat ucrainean a spus că lovitura asupra trenului a venit la câteva minute după ce o delegație diplomatică, din care făceau parte fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt, trecuse prin stație. Polonia avertizează asupra riscului de „revărsare” a escaladării Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova pare pregătită să intensifice campania care vizează vestul Ucrainei și a spus că nu poate fi exclus ca escaladarea să afecteze și teritoriul Poloniei. El a anunțat că va discuta cu aliații din NATO pregătirea unui posibil răspuns comun. Oficiali polonezi au invocat rapoarte de informații, inclusiv un briefing CIA de săptămâna trecută, potrivit cărora Rusia ar putea ataca puncte de frontieră și ar putea intensifica acțiuni de sabotaj în interiorul statelor europene, pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina. Separat, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că armata poloneză a recuperat din Marea Baltică, în apropierea localității de coastă Jarosławiec, ceea ce ar fi o dronă militară rusească. Mesaje divergente: Moscova nu confirmă, UE cere să nu fie „frica” factor de decizie Întrebat despre atacul asupra trenului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că forțele ruse operează „pe întreg teritoriul Ucrainei” și „vor continua să o facă”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a apreciat că atacurile din apropierea graniței poloneze au fost „în mod clar menite să sperie țările occidentale” să nu mai sprijine Ucraina și a cerut menținerea sprijinului. Context: discuții despre protejarea infrastructurii energetice, fără confirmare bilaterală În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a susținut că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu se mai lovească reciproc infrastructura energetică, însă, potrivit informațiilor citate, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat afirmația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că un pas de detensionare privind infrastructura critică ar putea fi „un prim pas către pace” și a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească loviturile asupra Rusiei dacă partenerii se asigură că Moscova se abține de la atacuri asupra facilităților energetice ucrainene, infrastructurii și rutelor de aprovizionare cu alimente. Kremlinul, notează aceeași sursă, continuă să condiționeze oprirea ostilităților de cedări teritoriale și demilitarizare. [...]
Donald Trump susține că Ucraina și Rusia au acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice , o evoluție care, dacă se confirmă și se aplică, ar putea reduce riscurile de întreruperi și volatilitate pe piețele de energie, într-un moment în care cotațiile petrolului au trecut de 100 de dolari/baril. Informația apare în G4Media , care citează Sky News . Anunțul a fost făcut de Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social . Potrivit mesajului, Ucraina ar fi acceptat „să nu mai atace obiectivele energetice rusești”, iar Rusia „să facă la fel”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul este formulat ca o declarație a președintelui SUA, fără detalii despre mecanism, calendar sau verificare. În material nu apar confirmări independente din partea Kievului sau Moscovei și nici condițiile concrete ale unei eventuale înțelegeri. Legătura cu prețurile la energie În aceeași intervenție, Trump a pus creșterea prețului mondial al motorinei pe seama războiului din Ucraina, nu a campaniei militare americane din Iran. G4Media notează că prețurile petrolului au depășit săptămâna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul Brent este folosit la producerea unor combustibili precum benzina, motorina și kerosenul. Afirmația lui Trump despre cauzele scumpirilor este însă contestată în articol: experți citați de Sky News indică războiul din Iran drept principalul factor de volatilitate pe piețele energetice mondiale. [...]
