Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Iranului de a trata drept țintă orice navă care se apropie de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Marina Gardienilor Revoluției, descrisă ca armata ideologică a Iranului, a transmis sâmbătă că orice navă care se va apropia de strâmtoare va fi „luată drept țintă” de autoritățile iraniene. Mesajul a fost publicat într-un comunicat pe Sepah News, site-ul Gardienilor Revoluției.
„Avertizăm că nicio navă, oricare ar fi, nu trebuie să-și părăsească locul din Golful Persic și Marea Omanului. Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată cooperare cu inamicul și nava contravenientă va fi luată drept țintă.”
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Estonia își menține linia dură față de Rusia, în pofida semnalelor venite din SUA , iar mesajul are implicații directe pentru coeziunea NATO și pentru discuțiile despre împărțirea costurilor de apărare în Europa, potrivit Digi24 . Premierul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu își va modera criticile la adresa președintelui rus Vladimir Putin, după un raport potrivit căruia oficiali ai Pentagonului ar fi îndemnat aliații din țările baltice să-și tempereze retorica referitoare la Rusia. Informația este relatată de Kyiv Post , care citează un interviu acordat de Michal publicației Delfi. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii.” Ce spune Tallinnul și ce neagă Michal a afirmat că Estonia își va menține poziția și va continua să vorbească deschis despre amenințarea rusă, argumentând că „a face concesii dictatorilor duce la umilință, fără a păstra libertatea”. El a mai spus că Putin va continua pe aceeași linie „până când va fi obligat să-și schimbe cursul”. În același timp, premierul estonian a precizat că nu a primit personal nicio solicitare din partea SUA de a-și modera tonul și că subiectul nu a fost abordat la ultima sa întâlnire cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara în vara acestui an. Contextul din NATO: apeluri la „reținere” și reevaluarea prezenței SUA În material este menționat că Reuters a relatat că oficialii Pentagonului au cerut confidențial mai multor aliați NATO – inclusiv Estonia, Letonia și Lituania – să-și modereze retorica față de Rusia. Patru persoane la curent cu discuțiile au spus că solicitările au fost formulate în întâlniri bilaterale din ultimele săptămâni, iar printre oficialii implicați s-ar fi numărat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului. O sursă citată a afirmat că Colby ar fi sfătuit un oficial baltic să nu „provoace” Rusia, invocând descrieri ale Moscovei ca fiind „pusă la colț” și „din ce în ce mai disperată”. Reuters notează că nu a putut stabili dacă referirea viza în mod specific remarci anterioare ale lui Michal, care în septembrie îl numise pe Putin „un șobolan încolțit”. Potrivit textului, discuțiile ar fi fost „cordiale”, însă Pentagonul a refuzat să comenteze schimburile private dintre aliați, iar NATO a refuzat, de asemenea, să facă declarații. Apelurile către guvernele baltice sunt plasate într-un context mai larg: Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și pune presiune pe aliații europeni să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. De ce contează: presiunea pe bugetele de apărare și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul indică faptul că există o dezbatere în Europa privind tonul public față de Rusia: unii consideră că accentul pe amenințare riscă să amplifice frica pe care Moscova încearcă să o răspândească, în timp ce alții susțin că avertismentele directe ajută la justificarea cheltuielilor mai mari pentru apărare și a sprijinului continuu pentru Ucraina. În acest cadru, Michal a spus că o evaluare „clară” a amenințării este esențială pentru pregătirea în situații de urgență și a avertizat că Ucraina se confruntă cu o iarnă dificilă. Separat, textul amintește că, la summitul din octombrie de la Bruxelles, Michal a susținut atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, în pofida presiunilor SUA asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra producției petroliere rusești. „Cu cât toate rafinăriile rusești și capacitatea de a vinde energie vor fi făcute praf mai repede, cu atât mai bine.” În iulie, Zelenski și Michal au semnat la Ankara, în marja summitului NATO, un acord privind dronele, iar președintele ucrainean a mulțumit Estoniei pentru asistența militară și umanitară și pentru sprijinul diplomatic privind aderarea Ucrainei la UE și NATO. În paralel, reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale au avertizat asupra unei campanii ruse de sabotaj în expansiune în Europa, acuzație pe care Moscova o neagă, potrivit articolului. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul poate redeschide un canal de negociere pe Marea Neagră , într-un moment în care Turcia își asumă din nou rolul de intermediar între Kiev și Moscova, inclusiv printr-o posibilă schiță de acord privind oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Euronews . Președintele ucrainean va efectua sâmbătă o vizită de lucru la Istanbul, unde urmează să fie primit de omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform Președinției Turciei, discuțiile vizează cooperarea bilaterală, războiul dintre Rusia și Ucraina și securitatea la Marea Neagră . De ce contează: securitatea la Marea Neagră și transportul comercial Miza imediată ține de reducerea riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, într-un context în care atacurile asupra navelor pot afecta rutele, costurile de asigurare și fluxurile de mărfuri. În acest cadru, Turcia ar fi pregătit o schiță de acord pentru oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, prezentată atât Rusiei, cât și Ucrainei, potrivit unor surse citate de AFP. Context: discuțiile vin după contactul Erdogan–Trump Vizita lui Zelenski are loc la scurt timp după o convorbire telefonică între Erdogan și președintele american Donald Trump, desfășurată miercuri. Atunci, liderul turc și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, în vederea încheierii războiului. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau forma unei eventuale reluări a negocierilor și nici despre conținutul schiței de acord menționate de sursele citate de AFP. [...]
Canada și UE au fixat un termen până în iunie 2027 pentru a stabili condițiile unei „calități de membru asociat” , un aranjament nou care ar putea aduce plăți din partea Ottawa și o integrare mai strânsă în politici europene cu efect direct asupra comerțului și achizițiilor publice, potrivit Politico . Decizia vine după un summit de două zile la Montreal, unde premierul canadian Mark Carney a acceptat propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după săptămâni de ezitare, pe fondul unei reacții ostile din partea președintelui SUA, Donald Trump, și al unor rezerve exprimate de Germania. „Astăzi, ne îndreptăm către calitatea de membru asociat pentru Canada”, a declarat Carney, descriind-o drept „cel mai profund parteneriat posibil, mai puțin decât aderarea”. Ce înseamnă termenul-limită și de ce contează economic Până în iunie 2027, Bruxelles și Ottawa vor să definească „substanța, scara și domeniul” acestui nou tip de relație. Politico notează că alianța vine „cu un calendar de plăți”, însă Carney a evitat să spună cât ar urma să coste pentru contribuabilii canadieni, afirmând că guvernul nu privește aranjamentul ca pe o „plată” în sine. Oficiali canadieni au mai spus, după conferința de presă, că nu ar fi necesară legislație pentru a „legitima” statutul de membru asociat al Canadei. Puncte sensibile rămase deschise: comerț și reguli industriale În pofida mesajelor optimiste, summitul nu a închis câteva dispute comerciale vechi: Legea UE anti-defrișări : Carney a spus că s-a ajuns la un acord privind excepții („carveouts”), dar ulterior oficiali canadieni au nuanțat afirmația, indicând că subiectul rămâne parte a negocierilor comerciale în curs. „Made in Europe” și achizițiile publice : o altă miză este dacă Canada ar putea beneficia de tratament similar producției europene în cadrul viitorului „Industrial Accelerator Act”, inițiativă care urmărește să direcționeze cheltuielile publice către bunuri produse local în sectoare precum energia verde și industria auto. Von der Leyen a spus că propunerea Comisiei ar include automat țările cu acorduri de liber schimb, deci și Canada, dar a subliniat că textul intră în procesul de co-legiferare și poate fi modificat de statele membre și Parlamentul European. Ce urmează: mai multă coordonare politică și întâlniri la nivel înalt Pe componenta operațională, miniștri canadieni au fost invitați la mai multe reuniuni cu omologii europeni, ca parte a unui plan de „aliniere politică” mai profundă. Politico mai relatează că Mark Carney este așteptat la Dublin peste două săptămâni, după ce a acceptat invitația lui António Costa de a participa la o reuniune informală a Consiliului European. [...]
Refuzul diplomaților europeni de a apărea alături de Serghei Lavrov în fotografia oficială a miniștrilor de Externe din G20 a forțat SUA să anuleze momentul ceremonial , un semnal de izolare diplomatică pentru Moscova într-un format-cheie al marilor economii, potrivit Adevărul . Doi oficiali au confirmat pentru BBC că așa-numita „fotografie de familie”, programată vineri dimineață, 30 octombrie, a fost anulată după ce unele delegații europene au refuzat să participe dacă în cadru se afla ministrul rus de Externe. Reuniunea miniștrilor de Externe din G20 este găzduită la Atlanta de secretarul de stat american Marco Rubio. De ce contează: un gest simbolic care devine decizie operațională Un oficial american a explicat că fotografia a fost anulată „după ce a devenit clar că unele delegații nu doreau să participe la o fotografie comună”. Potrivit aceleiași surse, Washingtonul a preferat să evite transformarea unui moment protocolar într-o „distragere diplomatică” și să păstreze atenția pe discuțiile de fond. Marea Britanie s-a numărat printre țările care au refuzat participarea la fotografie, conform unei surse diplomatice citate. Un oficial britanic a invocat o politică „de lungă durată” de a nu avea discuții bilaterale directe cu miniștrii ruși de la invadarea Ucrainei și a precizat că Londra nu intenționează să-și schimbe abordarea. Context: Ucraina, absentă din sală, în timp ce marile puteri discută următorii pași Deși Ucraina nu este membră G20, a fost invitată la reuniuni similare în ultimii ani, însă de această dată Kievul nu a primit invitație, notează publicația. Întâlnirea are loc pe fondul unor dosare geopolitice tensionate: conflictul din Iran rămâne în impas , iar administrația Trump analizează posibilitatea reluării confruntărilor cu Republica Islamică, potrivit materialului. În paralel, Casa Albă și-a intensificat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina: Donald Trump l-a trimis pe emisarul Steve Witkoff să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski. În același timp, SUA, Rusia și China ar analiza o întâlnire în trei în noiembrie, la summitul APEC din China, scenariu care a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean din cauza riscului ca Ucraina să fie exclusă din discuțiile despre propriul viitor. Trump l-a invitat pe Putin și la summitul liderilor G20 din decembrie, însă Kremlinul a condiționat participarea de rezultatele unei eventuale întâlniri anterioare din China. [...]
Reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești readuce presiune pe infrastructura energetică a Rusiei , cu potențiale efecte în lanț asupra producției și, implicit, asupra pieței combustibililor, potrivit G4Media . Autoritățile de la Moscova susțin că Ucraina a reluat loviturile după o pauză, iar instalațiile funcționează „cu măsuri de protecție”. Vicepremierul rus Aleksandr Novak , citat de agenția RIA Novosti, a declarat că au fost vizate trei rafinării și un complex chimic de gaze, iar una dintre facilități ar fi fost „ușor” avariată. Oficialul nu a oferit detalii despre ținte sau despre tipul armelor folosite. Ce se știe despre ținte și pagube În cursul zilei de vineri, canale ucrainene de Telegram cu legături militare au publicat imagini cu incendii la un sit considerat a aparține rafinăriei Novokuibîșevsk din regiunea Samara. Totodată, compania ucraineană pro-guvernamentală de apărare Fire Point a publicat o hartă care ar sugera folosirea unor drone FP-1 fabricate de firmă. Nu a existat, inițial, o confirmare oficială a atacului, conform informațiilor din articol. Riscul operațional și miza economică Potrivit mass-mediei de stat ruse, doi bărbați ar fi murit în timpul operațiunilor de curățare și stingere a incendiilor. În același timp, facilitățile vizate au mai fost atacate în trecut cu drone ucrainene, pe fondul războiului declanșat de invazia rusă la scară largă din februarie 2022 . Un element cu relevanță directă pentru piața energiei este că Washingtonul ar fi cerut în repetate rânduri Kievului să evite atacarea rafinăriilor rusești, pentru a nu alimenta creșteri suplimentare ale prețurilor globale la combustibili. În acest context, Ucraina și-ar fi suspendat atacurile asupra rafinăriilor timp de aproximativ două săptămâni, înainte de reluarea semnalată acum de Moscova. [...]
