Știri
Știri din categoria Externe
Demisia ministrului adjunct al Agriculturii din Grecia deschide un nou episod de presiune pe guvernul Mitsotakis pe tema integrității numirilor în sectorul public, după acuzații că oficialul ar fi fost angajat anterior fără calificările cerute, pe baza unei diplome nerecunoscute oficial, potrivit G4Media.
Makarios Lazaridis și-a anunțat demisia sâmbătă, într-o postare pe rețeaua X, motivând că vrea ca guvernul și Ministerul Agriculturii să își poată continua activitatea „fără perturbări”. El a mai spus că decizia nu îi schimbă convingerile și principiile pe care le-a apărat.
Lazaridis fusese numit ministru adjunct la începutul lunii aprilie, în cadrul unei mini-remanieri guvernamentale la Atena.
După numirea sa, au apărut informații că Lazaridis ar fi fost angajat ca „expert științific” în sectorul public în 2007, de către ministrul educației, și din nou în 2013. Funcția ar fi cerut cel puțin o diplomă universitară, un doctorat sau o calificare postuniversitară.
Conform informațiilor prezentate, Lazaridis deținea o diplomă de la Colegiul Europei de Sud-Est (instituție care nu mai există), iar diplomele emise de aceasta nu erau recunoscute oficial ca echivalente cu o diplomă universitară.
Într-o serie de interviuri din această săptămână, Lazaridis s-a apărat și a spus că nu intenționează să își justifice competențele în fața partidelor de opoziție, notează POLITICO, citat de G4Media.
După anunțul demisiei, PASOK, principalul partid de opoziție din Grecia, a criticat administrația premierului Kyriakos Mitsotakis. Formațiunea a susținut, într-un comunicat, că demisia „arată cât de slab este prim-ministrul” și a acuzat că „recunoașterea faptului că a fraudat statul” nu ar fi fost, în sine, un motiv de demitere „în ochii lui Mitsotakis”.
Cazul amplifică presiunea publică asupra criteriilor de selecție și verificare a calificărilor în numirile politice și în angajările din sectorul public, într-un moment în care guvernul de la Atena încearcă să evite blocaje administrative și costuri politice suplimentare.
Recomandate
Amenințarea Iranului de a trata drept țintă orice navă care se apropie de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , potrivit Agerpres , care citează AFP. Marina Gardienilor Revoluției , descrisă ca armata ideologică a Iranului, a transmis sâmbătă că orice navă care se va apropia de strâmtoare va fi „luată drept țintă” de autoritățile iraniene. Mesajul a fost publicat într-un comunicat pe Sepah News, site-ul Gardienilor Revoluției. „Avertizăm că nicio navă, oricare ar fi, nu trebuie să-și părăsească locul din Golful Persic și Marea Omanului. Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată cooperare cu inamicul și nava contravenientă va fi luată drept țintă.” [...]
Convocarea de urgență a „ Situation Room ” arată că riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Ormuz revine în prim-plan, cu potențial de efecte rapide asupra piețelor energetice și transportului maritim , pe fondul escaladării din ultimele ore și al incertitudinii privind continuarea armistițiului, potrivit Mediafax . Președintele american Donald Trump a convocat sâmbătă o întâlnire în așa-numita „Situation Room” a Casei Albe pentru a discuta criza provocată de noua blocare a Strâmtorii Ormuz și negocierile cu Iranul. Ședința a analizat „ultimele evoluții din Orientul Mijlociu”, potrivit Axios, care citează doi oficiali americani sub protecția anonimatului. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, alături de mai mulți lideri ai armatei și ai CIA. De ce contează: fereastra armistițiului se închide, iar riscul de reluare a conflictului crește Situația din Iran este descrisă ca fiind „într-un punct critic” în contextul escaladării din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului ar urma să expire în trei zile, iar o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu fusese stabilită, conform informațiilor prezentate. Un oficial american a spus că, în lipsa unei deblocări rapide, războiul „s-ar putea relua în câteva zile”, potrivit aceleiași relatări. Contextul imediat: restricții reapărute la 24 de ore după un mesaj de „normalizare” Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump anunțase că acordul de pace este aproape finalizat și că traficul maritim este permis fără restricții, mai notează materialul. [...]
Israelul își extinde regulile de angajare în sudul Libanului printr-o „linie galbenă” , un perimetru de demarcație folosit ca bază pentru lovituri împotriva suspecților care se apropie de trupele sale, deși este în vigoare un armistițiu, potrivit Agerpres . Armata israeliană susține că, în ultimele 24 de ore, forțe aflate „la sud de linia galbenă”, în sudul Libanului, au identificat persoane pe care le descrie drept „teroriști” care ar fi încălcat aranjamentele de încetare a focului și s-ar fi apropiat de militari israelieni „într-un mod prezentând o amenințare imediată”. În consecință, Israelul afirmă că aviația și forțele terestre au atacat țintele în mai multe sectoare din sudul Libanului și că au fost folosite și tiruri de artilerie pentru sprijinirea trupelor de la sol. Ce înseamnă „linia galbenă” și de ce contează Comandamentul israelian invocă, pentru prima dată în acest context, existența unei „linii galbene” în sudul Libanului, similară celei din Fâșia Gaza . În Gaza, „linia galbenă” este denumirea pentru linia de demarcație între zona controlată de Hamas și zona apărată de armata israeliană, după replierea trupelor în cadrul unei încetări a focului descrise ca „foarte fragilă”, în vigoare din octombrie. Din perspectivă operațională, anunțul indică o formalizare a unui perimetru în interiorul căruia armata israeliană își justifică intervențiile rapide împotriva celor considerați amenințări, chiar și în perioada armistițiului. Armistițiul și poziția Israelului privind folosirea forței Încetarea focului este în vigoare de vineri între Israel și milițiile Hezbollah , după ce acestea atacaseră Israelul la 2 martie, ca represalii la atacul israeliano-american împotriva Iranului. Armata israeliană afirmă că este „autorizată să ia măsurile necesare în legitimă apărare”, iar acțiunile de „apărare și neutralizare a amenințărilor” nu ar fi limitate de încetarea focului. Într-un alt comunicat, armata israeliană a mai anunțat că a eliminat o „celulă teroristă” care opera în apropierea trupelor sale în sud. Context în Liban: presiune pe autorități și bilanțul conflictului În sudul Libanului, șeful armatei libaneze, Rodolphe Haykal, a vizitat zona și a trecut în revistă trupele la cartierul general din Kfar Dounine, în condițiile în care guvernul încearcă să-și afirme autoritatea ca „singur deținător legal al armelor”. Localitatea este situată la 4 km de locul unde a fost ucis sâmbătă un militar francez într-o ambuscadă împotriva Căștilor albastre, atac atribuit Hezbollah, care a dezmințit. Potrivit informațiilor transmise, președintele libanez Joseph Aoun și premierul israelian Benjamin Netanyahu au acceptat o încetare a focului de zece zile. Președintele american Donald Trump declarase vineri: „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au interdicția de a o face din partea SUA. Ajunge!!!” Bombardamentele israeliene asupra Libanului s-au soldat cu 2.300 de morți din 2 martie, potrivit Ministerului libanez al Sănătății. De partea israeliană, războiul cu Hezbollah a făcut trei morți, la care se adaugă 13 soldați uciși în lupte în sudul Libanului. [...]
Amenințarea Hezbollah cu represalii pune sub semnul întrebării funcționarea armistițiului dintre Israel și Liban , într-un moment în care armata israeliană anunță măsuri operative noi în sudul Libanului, potrivit Mediafax . Liderul mișcării libaneze pro-iraniene Hezbollah, Naim Qassem , a declarat sâmbătă că organizația va riposta la atacurile israeliene din Liban, deși „este oficial în vigoare un armistițiu”, relatează Mediafax, care citează Le Figaro. „Un armistițiu înseamnă o încetare completă a tuturor ostilităților. Întrucât nu avem încredere în acest inamic, luptătorii rezistenței vor rămâne pe teren, cu degetele pe trăgaci, și vor răspunde la încălcări”, a declarat Naim Qassem, conform unei declarații citite la televizor, afirmând că un armistițiu nu poate fi „unilateral”. Ce a anunțat armata israeliană Tot sâmbătă, armata israeliană a transmis că a stabilit o „ linie galbenă ” de demarcație în sudul Libanului, „la fel ca în Gaza”, și că a „eliminat o celulă teroristă” care opera în apropierea trupelor sale. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat cum ar urma să fie aplicată „linia galbenă” și nici care este cadrul exact al armistițiului invocat. [...]
Atacul asupra unui petrolier în Strâmtoarea Ormuz reaprinde riscul de perturbare a transportului de țiței , într-un moment în care Iranul a reintrodus restricții de navigație pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul energetic global, potrivit Libertatea . Incidentul a avut loc sâmbătă, în timpul traversării Strâmtorii Ormuz, când ambarcațiuni ale Gărzilor Revoluționare din Iran s-au apropiat de petrolier și au deschis focul, conform unui avertisment emis de UK Maritime Trade Operations (UKMTO), organism britanic care monitorizează securitatea navigației comerciale. Informația este relatată de CNN, citată de Libertatea. UKMTO spune că a primit o notificare directă de la căpitanul navei, care a raportat că petrolierul a fost abordat de două vedete rapide ale Gărzilor Revoluționare, la aproximativ 30 de kilometri de coasta Omanului. Potrivit căpitanului, identitatea căruia nu a fost făcută publică, nu a existat niciun avertisment radio înainte de atac. Organismul britanic precizează că petrolierul și echipajul sunt în siguranță. Context: restricții reintroduse de Iran în Ormuz Atacul vine după ce Iranul a reintrodus restricțiile de navigație în Strâmtoarea Ormuz , motivând că Statele Unite nu au ridicat blocada asupra porturilor iraniene. În acest context, Marina Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis pe X: „Atât timp cât trecerea navelor care pleacă din porturi iraniene sau se îndreaptă către acestea rămâne sub ameninţare, statutul Strâmtorii Ormuz va rămâne neschimbat”. Libertatea amintește și un material separat despre reintroducerea restricțiilor de navigație în zonă, disponibil aici: Iranul a reintrodus restricțiile de navigație în Strâmtoarea Ormuz . De ce contează pentru economie și companii Strâmtoarea Ormuz este o arteră critică pentru transportul maritim de energie, iar episoadele de insecuritate pot crește costurile operaționale (asigurări, rute alternative, întârzieri) pentru armatori și traderi. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre navă, încărcătură sau consecințe comerciale imediate, impactul exact asupra fluxurilor de țiței nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Divergența de dobânzi și șocul energetic din 2026 au împins mai multe monede peste dolar , într-un context în care Rezerva Federală a rămas prudentă, iar alte bănci centrale au semnalat sau au început înăsprirea politicii monetare, potrivit Antena 3 . În acest tablou, zece monede au câștigat teren față de USD, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al repoziționării investitorilor către randamente mai mari sau economii legate de materii prime. Conflictul din Iran este prezentat drept punctul care a schimbat rapid scenariul de la începutul anului: energia s-a scumpit, așteptările de inflație s-au modificat, iar băncile centrale au început să discute despre majorări de dobândă. În timp ce Fed a ales să rămână precaută, această diferență de abordare a deschis spațiu pentru aprecierea unor monede, fiecare cu propriul „motor” (dobânzi, petrol, schimbări politice sau programe cu instituții internaționale). Top 10 monede care au depășit dolarul în 2026 și factorii invocați În material sunt enumerate următoarele evoluții față de dolar, de la începutul anului 2026: Realul brazilian (BRL): +10,57% – investiții de tip „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută în monede cu dobânzi mai mici și plasează în monede cu dobânzi mai mari), pe fondul unui diferențial de dobândă de aproape 11 puncte procentuale față de Fed Dolarul australian (AUD): +7,02% – majorare de dobândă; diferențial pozitiv față de USD pentru prima dată din 2017 Naira nigeriană (NGN): +6,95% – venituri din petrol și credibilitatea reformelor valutare Coroana norvegiană (NOK): +6,93% – creșterea prețului petrolului și poziție fermă a băncii centrale Tenge-ul kazah (KZT): +6,70% – venituri din materii prime; economie dependentă de energie Forintul ungar (HUF): +6,32% – schimbare politică și reducerea primei de risc asociate UE Peso-ul argentinian (ARS): +6,25% – program cu Fondul Monetar Internațional și ajustare fiscală Shekelul israelian (ILS): +5,73% – fundamente macroeconomice solide; banca centrală tolerează aprecierea Peso-ul columbian (COP): +4,89% – creșterea prețului petrolului; monedă legată de materii prime Peso-ul mexican (MXN): +4,45% – investiții generate de relocarea producției și slăbiciunea generală a USD De ce contează: dolarul pierde avantajul relativ, iar „carry trade”-ul revine în forță Cea mai mare apreciere este atribuită realului brazilian, susținut de două elemente: diferențialul mare de dobândă și creșterea prețurilor la materii prime. Antena 3 notează că rata Selic din Brazilia este la 14,75% (după o reducere de 25 de puncte de bază din 18 martie), ceea ce menține un ecart de aproximativ 11 puncte procentuale față de ținta Fed, stimulând intrările de capital în active denominate în real. În paralel, monedele legate de petrol (precum coroana norvegiană și peso-ul columbian) sunt prezentate ca beneficiare ale șocului energetic din 2026, în timp ce dolarul australian a fost sprijinit de întărirea politicii monetare, odată cu urcarea dobânzii de politică monetară la 4,1% pe 17 martie, după o creștere și în februarie. Forintul ungar: apreciere accelerată după schimbarea politică Pentru forint, materialul indică o dinamică neobișnuit de rapidă: deși de la începutul anului creșterea este de 6,32%, în ultimele două săptămâni moneda s-ar fi apreciat cu aproximativ 8%, ceea ce ar pune aprilie 2026 pe traiectoria celei mai bune luni din iulie 2020. Catalizatorul menționat este rezultatul alegerilor parlamentare din 12 aprilie, când Viktor Orban ar fi pierdut în fața lui Peter Magyar, cu o majoritate de două treimi în parlament. Interpretarea pentru piața valutară, potrivit articolului, este o reevaluare a riscului politic și o posibilă normalizare a relației cu UE, inclusiv perspectiva deblocării unor fonduri înghețate. Ce ar putea schimba trendul Materialul indică drept variabilă-cheie pentru monedele legate de materii prime evoluția petrolului și ritmul de normalizare a ofertei de energie. Este citată o notă BBVA, care menționează o estimare a Agenției Internaționale a Energiei : ar fi necesare două săptămâni de la redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru a restabili 50% din volumele de export din Golf de dinaintea războiului și o lună pentru a ajunge la 80%. O normalizare mai rapidă decât se așteaptă ar reduce „prima” de materii prime care a susținut aceste monede, potrivit articolului. [...]
