Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile ucrainene tratează incidentul armat din Kiev drept „act terorist”, o încadrare care mută cazul în zona de securitate națională și poate accelera coordonarea între servicii și procurori, potrivit Agerpres. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) spune că atacul s-a soldat cu șase morți și 15 răniți, dintre care șapte sunt încă internați.
SBU a anunțat că anchetatorii au calificat „atacul armat asupra civililor și luarea de ostatici” din cartierul Holosiiv drept act terorist. Instituția precizează că autorul ar fi un bărbat născut în 1968, care ar fi folosit o armă înregistrată.
În timpul incidentului, bărbatul ar fi declanșat un incendiu într-un apartament din Kiev – „se pare, propriul apartament” – după care a tras asupra trecătorilor pe stradă și într-un supermarket, unde a luat ostatici. Atacatorul a fost ulterior doborât de agenții forțelor speciale ale poliției.
SBU a transmis că, împreună cu Poliția Națională și Parchetul, ia „măsuri exhaustive” pentru a stabili toate circumstanțele, inclusiv posibilele motive.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că atacatorul s-a născut în Rusia, însă autoritățile nu au confirmat că acesta ar fi cetățean rus.
Ministrul de Interne, Igor Klimenko, a declarat că trăgătorul avea asupra sa o armă deținută legal și că, odată ajuns în supermarket, nu a formulat nicio cerere negociatorilor. Potrivit relatării agenției ucrainene Ukrinform, după aproximativ 40 de minute de discuții, autoritățile au decis neutralizarea atacatorului, după ce acesta a tras asupra unui ostatic.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că a șasea victimă a murit ulterior, din cauza rănilor suferite.
Recomandate
Kremlinul respinge relansarea negocierilor și mizează pe câștiguri militare , semnalând că războiul din Ucraina rămâne, pe termen scurt, un factor de risc major pentru stabilitatea economică regională și pentru costurile de securitate ale Europei, potrivit Digi24 . În 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului, sugerând că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe evoluțiile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație. Declarațiile au venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reluarea discuțiilor cu Rusia, iar lideri europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare. Zelenski l-a îndemnat pe Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă, să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire directă între cei doi. Inițiativa a fost preluată de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis pe 7 iunie o declarație comună cu cinci condiții pentru o „pace justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și negocieri bazate pe linia actuală de contact. Mesajul Moscovei: „totul depinde” de front, nu de diplomație Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a indicat că direcția războiului va fi decisă de situația de pe front, nu de negocieri. „Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context. În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.” În paralel, Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din anumite zone ale Donbasului ca precondiție pentru orice acord, cerere respinsă de Ucraina. „Troica europeană” și contradicția invocată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins inițiativa europeană în briefingul din 8 iunie, argumentând că apelurile la pace sunt incompatibile cu continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. „Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme. Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?” Context: blocajul eforturilor SUA și miza pentru Europa Articolul notează că eforturile de pace mediate de SUA au rămas „efectiv înghețate” din februarie, pe fondul concentrării Washingtonului pe războiul cu Iranul. În acest context, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație și a cerut ca Europa să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei. Moscova a indicat deschidere pentru o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca posibil mediator, variantă respinsă în luna mai de Kiev și de guverne europene, invocând legăturile acestuia cu Putin. Putin a respins ultima inițiativă a lui Zelenski la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost” într-o întâlnire cu liderul ucrainean. Ulterior, Zelenski a acuzat Rusia că nu are interes real pentru încheierea războiului. „Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi.” [...]
Zelenski spune că nu va ceda Donbasul, chiar dacă acceptă „înghețarea” frontului ca pas tactic potrivit HotNews , care relatează declarațiile liderului ucrainean despre un mesaj transmis către Kremlin prin miliardarul rus Roman Abramovici . Zelenski a afirmat duminică, într-un interviu pentru Sky News , că Abramovici s-a întâlnit cu el la Kiev și s-a oferit să ducă un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cu condiția ca demersul să rămână „în secret”, fără declarații publice. Este prima recunoaștere a lui Zelenski că Abramovici a călătorit la Kiev și că a fost implicat, într-o anumită măsură, în negocieri, notează Reuters. Mesajul central transmis, potrivit lui Zelenski, a vizat Donbasul: Ucraina nu va părăsi teritoriul său și nu va renunța la regiune pentru a obține o încetare a luptelor. „I-am spus despre Donbas și acesta a fost mesajul cheie. I-am spus că nu vom pleca de pe teritoriul nostru.” „Înghețarea” luptelor, dar fără cedări teritoriale În același context, Zelenski a spus că ar accepta oprirea luptelor pe liniile frontului existente ca fiind cea mai rapidă cale de a continua discuțiile, însă a insistat că acest lucru nu înseamnă renunțarea la teritoriu. Liderul ucrainean a prezentat „înghețarea” ca un pas de tranziție către un cadru diplomatic, nu ca o soluție finală. „Nu este vorba doar de a îngheța (luptele), ci cea mai rapidă cale este să le înghețăm și să le transferăm într-un cadru diplomatic.” Context: sancțiuni și rolul lui Abramovici în negocieri Abramovici, fost proprietar al clubului Chelsea, se află pe lista de sancțiuni a Regatului Unit și a Uniunii Europene, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fiind acuzat de „legături clare” cu regimul lui Putin. Potrivit materialului, el a avut un rol în negocierile eșuate din primele săptămâni ale invaziei și într-un acord privind transporturile de cereale din Marea Neagră, dar ulterior a fost mai puțin vizibil. Putin a condiționat oprirea luptelor de abandonarea de către Kiev a Donbasului (Donețk și Lugansk). Zelenski a reiterat că nu va accepta această condiție și a exclus din nou o întâlnire cu Putin în Rusia sau Belarus. [...]
Schimbarea rutei de deplasare a lui Volodimir Zelenski mută o piesă din logistica regională a vizitelor externe , după ce președintele Ucrainei a folosit pentru prima dată aeroportul din Chișinău ca punct de plecare, în locul hubului polonez Rzeszów-Jasionka , potrivit Adevărul . Informația se bazează pe datele platformei de monitorizare a zborurilor FlightAware și a fost relatată de European Pravda. Conform datelor disponibile, aeronava folosită de liderul ucrainean a decolat în dimineața de 7 iunie de la Rzeszów, a aterizat la Chișinău pentru o scurtă escală, apoi a continuat către Londra. De ce contează: Rzeszów era principalul punct de sprijin pentru deplasările Kievului Mutarea atrage atenția deoarece aeroportul Rzeszów-Jasionka a funcționat, de la începutul invaziei ruse la scară largă, ca principal centru logistic și de transport pentru vizitele externe ale lui Zelenski și ale delegațiilor oficiale ucrainene. În ultimii ani, majoritatea turneelor internaționale ale președintelui ucrainean au început și s-au încheiat în Polonia, prin acest aeroport aflat lângă granița cu Ucraina. Până acum, autoritățile de la Kiev nu au oferit explicații oficiale pentru utilizarea aeroportului din Chișinău în locul celui din Rzeszów. Context politic: tensiuni Ucraina–Polonia, fără o legătură confirmată Schimbarea vine într-un moment de tensiuni sporite între Ucraina și Polonia. Relațiile au fost afectate recent de decizia lui Zelenski de a acorda unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, subiect sensibil în memoria istorică poloneză. În acest context, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că va cere retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată anterior lui Zelenski. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că deteriorarea relațiilor dintre Kiev și Varșovia nu servește intereselor niciuneia dintre părți. Deocamdată, nu există indicii oficiale că schimbarea aeroportului are legătură directă cu aceste divergențe, însă momentul în care a avut loc alimentează speculațiile privind o posibilă conexiune. [...]
Marea Britanie, Franța și Germania împing negocierile Ucraina–Rusia într-un format cu SUA și Europa la masă , într-o mișcare care ar putea influența direct arhitectura de securitate a regiunii și, implicit, riscurile geopolitice care apasă asupra economiilor europene, potrivit Mediafax . Poziția comună a fost exprimată duminică, la Londra, după o reuniune la reședința premierului britanic Keir Starmer , la care au participat președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mediafax notează că informațiile sunt transmise de Euronews . În declarația comună de la finalul întâlnirii, cei patru lideri au spus că susțin „un dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei”, pe care îl consideră cea mai realistă cale către o încetare a focului și către negocieri mai ample privind viitorul conflictului. De ce contează: formatul negocierilor și rolul SUA Mesajul central al liderilor europeni este că o relansare a discuțiilor de pace ar trebui să includă explicit SUA și Europa, nu doar un canal bilateral Kiev–Moscova. În același timp, documentul semnat la Londra indică drept punct de plecare al negocierilor actuala linie a frontului și reiterează principiul că granițele internaționale nu pot fi modificate prin forță. Context: Zelenski a propus o întâlnire directă cu Putin, Kremlinul a respins Demersul vine după ce Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o invitație publică pentru o întâlnire față în față, într-o scrisoare deschisă publicată săptămâna trecută. Kremlinul a respins ideea, iar Putin a spus că nu vede utilitatea unei astfel de întâlniri înainte ca părțile să ajungă la un acord preliminar privind condițiile unui eventual tratat de pace. În paralel: discuții despre sprijin militar și apărare antiaeriană Pe lângă inițiativa diplomatică, liderii europeni au discutat sprijinul militar pentru Ucraina și au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, inclusiv utilizarea repetată a rachetelor balistice Oreshnik, despre care Kievul afirmă că au provocat victime civile și distrugeri importante. Participanții au convenit asupra necesității: accelerării producției de interceptori pentru apărarea antiaeriană; dezvoltării unor capabilități comune de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, Ucraina solicită de luni de zile muniții suplimentare și sisteme moderne de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii și centrelor urbane. Ce urmează Întâlnirea de la Londra sugerează că principalele puteri europene încearcă să mențină deschisă calea negocierilor, în timp ce continuă sprijinul militar pentru Kiev. Sursa nu oferă un calendar pentru eventuale discuții directe Ucraina–Rusia și nici detalii despre un format concret de negociere acceptat de Moscova. [...]
Acuzațiile Moscovei privind „amestecul UE” în alegerile din Armenia ridică miza politică a relației Erevan–Bruxelles și pot alimenta o nouă rundă de tensiuni diplomatice în regiune, pe fondul reorientării Armeniei către Occident, potrivit Agerpres . Ministerul rus de externe susține că alegerile legislative desfășurate duminică în Armenia au avut loc „într-un context de presiuni fără precedent asupra opoziției” și de „amestec din partea Occidentului, în primul rând a UE”, conform unui comunicat citat de AFP. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova . Ce spune Rusia despre scrutin Zaharova afirmă că atât campania, cât și votul „s-au desfășurat într-un climat de reprimare severă” a partidelor și mișcărilor de opoziție, precum și a militanților și susținătorilor acestora, de către autoritățile armene. Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că la alegeri ar fi existat „numeroase nereguli”, fără să ofere detalii. Contextul politic: Armenia între Rusia și Occident Relațiile Armeniei cu Rusia au fost unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale. În același timp, AFP reamintește că și Rusia a fost acuzată de amestec în alegeri, inclusiv printr-o campanie de dezinformare a alegătorilor. Potrivit Comisiei Electorale de la Erevan, partidul premierului Nikol Pașinian — lider care a reorientat Armenia către Occident — a câștigat „clar”, cu aproape 50% din voturi. Reacția opoziției pro-ruse Opozanții pro-ruși, în frunte cu Samvel Karapetian, au susținut că au existat nereguli și au afirmat că membri ai echipei de campanie a partidului său, Armenia Puternică, au fost arestați. Formațiunea a obținut sub 25% din voturi, conform datelor citate. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
