Știri
Știri din categoria Externe
SUA condiționează o posibilă relaxare a embargoului asupra Cubei de reforme economice și despăgubiri, într-o serie de discuții directe la Havana – primele de acest tip în ultimul deceniu, potrivit Antena 3. Miza imediată este una de reglementare și politică economică: Washingtonul pune pe masă atât ridicarea embargoului comercial, cât și solicitări legate de proprietăți confiscate și de direcția reformelor interne.
O delegație a Departamentului de Stat al SUA a ajuns vinerea trecută la Havana pentru discuții cu autoritățile cubaneze, au declarat surse pentru Axios. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a spus că au avut loc mai multe întâlniri, inclusiv cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, descris ca având influență în statul cubanez, deși Raul Castro a renunțat la funcțiile oficiale.
Potrivit informațiilor prezentate, partea americană a transmis că „economia cubaneză este în cădere liberă” și a cerut conducerii politice de la Havana să folosească o „fereastră de oportunitate” limitată pentru reforme democratice și economice, cu sprijinul SUA, „înainte ca situația să se deterioreze ireversibil”.
În același pachet de condiții, oficialii americani au cerut:
În schimb, americanii s-au oferit să discute ridicarea embargoului comercial și să ofere acces la rețeaua de comunicații prin satelit Starlink, deținută de SpaceX (compania lui Elon Musk).
Materialul notează că, la începutul lui 2026, SUA au impus o „blocadă a combustibilului” asupra Cubei. Donald Trump a declarat stare de urgență, invocând o „amenințare la securitatea națională” reprezentată de insulă, și a autorizat tarife suplimentare la importurile din țările care furnizează direct sau indirect petrol Cubei, măsură care ar fi declanșat o criză severă a combustibilului pe insulă.
Aceste discuții sunt prezentate ca primele contacte directe dintre SUA și Cuba din ultimii 10 ani, ultima comunicare directă fiind în timpul vizitei președintelui Barack Obama în 2016.
Pe 17 aprilie, The Wall Street Journal a relatat că nepotul lui Raul Castro ar fi încercat să-i trimită lui Trump o scrisoare secretă, ocolind canalele diplomatice, inclusiv pe secretarul de stat Marco Rubio; conținutul mesajului nu a fost făcut public. În același context, SUA ceruseră anterior demisia lui Miguel Diaz-Canel, care, potrivit textului, se opune reformelor.
Surse de la Casa Albă au declarat pentru The Atlantic că insula ar putea deveni „următoarea țintă a lui Trump după Iran și Venezuela”, iar în ianuarie președintele american a sugerat o „preluare amiabilă” a insulei. Separat, surse citate de Bloomberg și The Wall Street Journal susțin că administrația Trump ar fi elaborat un plan pentru o schimbare graduală a regimului, document care ar indica intenția de a face Cuba dependentă financiar de Statele Unite.
Recomandate
Evaluarea preliminară că drona explodată la Orhei ar fi ucraineană ridică miza de securitate la granița UE , într-un incident care obligă Chișinăul să gestioneze simultan relația cu Kievul și mesajul politic privind responsabilitatea Rusiei, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Chișinău au transmis că drona prăbușită și explodată în raionul Orhei este „cel mai probabil de proveniență ucraineană”, pe baza unor informații preliminare. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova spune că se află în discuții permanente cu autoritățile de la Kiev pe acest subiect. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la ora 23:20, iar momentul exploziei a fost surprins de o cameră de supraveghere, conform relatării. Drona a explodat în extravilanul localității Lopatna (raionul Orhei), după ce un localnic a alertat autoritățile în jurul miezului nopții, anunțând observarea obiectului de zbor și, la scurt timp, deflagrația. Zona a fost izolată și securizată, iar autoritățile au precizat că nu au existat persoane rănite. Poziția Chișinăului: discuții cu Kievul, dar responsabilitate atribuită Rusiei Ministerul de Externe de la Chișinău afirmă că, indiferent de proveniența aparatului de zbor, responsabilitatea pentru dronele care ajung pe teritoriul Republicii Moldova „îi revine Rusiei”, pe motiv că aceasta a declanșat „un război ilegal” în Ucraina. „Suntem solidari cu ucrainenii care luptă şi îşi pierd viaţa pentru libertatea ţării lor, dar şi pentru pacea pe continentul european, inclusiv pentru pacea în Republica Moldova.” În același context, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat, într-o postare pe Facebook citată în material, că au neutralizat 124 de drone rusești din 155 lansate într-un atac aerian nocturn. Versiuni diferite privind originea dronei Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga , susținuse anterior, într-o postare pe platforma X, că drona căzută pe teritoriul Republicii Moldova ar fi de proveniență rusească. Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că fragmentele găsite sunt analizate pentru a stabili proveniența dronei și circumstanțele producerii incidentului, iar instituțiile responsabile continuă documentarea cazului și monitorizarea situației. Evaluarea rămâne, așadar, una preliminară. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
Victoria electorală a lui Nikol Pașinian consolidează virajul Armeniei spre UE , într-un moment în care Erevanul încearcă să iasă din orbita Moscovei, potrivit news.ro . Mesajele de felicitare venite de la Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Kaja Kallas indică o susținere politică europeană pentru direcția pro-occidentală a guvernului armean. Semnal politic de la Paris și Bruxelles Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a felicitat pe premierul armean în exercițiu pentru „victoria largă” și a transmis că vrea să sprijine „apropierea de Europa” a Armeniei. Într-un mesaj publicat pe X, Macron a vorbit despre continuarea cooperării bilaterale, susținerea păcii și a suveranității Armeniei și sprijinirea dinamicii de apropiere de Europa. Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat victoria, afirmând că UE „este alături de Armenia” și apreciind parteneriatul cu „o Armenie democratică” care se apropie de Europa. Von der Leyen a făcut referire și la „spiritul Revoluției de Catifea” din 2018, care l-a adus pe Pașinian la putere. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a interpretat rezultatul ca pe o opțiune pentru „un viitor european”, în pofida „puterii presiunii rusești”, conform aceleiași surse. Rezultatul alegerilor: diferență netă între tabere Comisia Electorală Centrală a anunțat că, după numărarea tuturor voturilor, Partidul Contractul Civil al lui Nikol Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în timp ce Alianța Armenia Puternică, condusă de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, a luat 23,3%. Alegerile au avut loc după ani de schimbări interne profunde, pe fondul promisiunii lui Pașinian, lansate în 2018, de a destructura un sistem oligarhic postsovietic. De ce contează: relația cu Rusia rămâne, dar direcția se schimbă Armenia și Rusia rămân aliate, legate de „200 de ani de istorie”, însă Erevanul și-a intensificat acuzațiile la adresa Moscovei și își orientează politica externă către Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest context, victoria lui Pașinian și reacțiile liderilor europeni întăresc semnalul că apropierea de UE devine o miză centrală a guvernării de la Erevan. [...]
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă , pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro . Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian , într-o conferință de presă obișnuită. „Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.” Armistițiul din 8 aprilie, amenințat de reluarea atacurilor Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie . Beijingul își avertizează din nou cetățenii din Israel În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale. Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene. [...]
Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală , potrivit Agerpres , care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor. SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi. „Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag , directorul SIPRI, pentru AFP. De ce se schimbă riscul: mai multe arme desfășurate, control mai slab Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare. Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate. SUA, Rusia și China: modernizare, constrângeri și expansiune rapidă SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme: SUA : programul avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare, care ar putea genera întârzieri și costuri mai mari. Rusia : programul a avut teste eșuate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancțiunile economice și constrângerile războiului din Ucraina par să-l fi afectat. În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI. Europa și Asia: stocuri stabile, dar semnale de creștere În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului. În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe: India : ar fi majorat ușor arsenalul, la 190 de focoase. Pakistan : stabil la 170, dar continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere în următorul deceniu. Coreea de Nord : urmărește extinderea „exponențială” a arsenalului; estimare de circa 60 de focoase. Israel : nu recunoaște deținerea de arme nucleare, dar ar fi în curs de modernizare a arsenalului, estimat la aproximativ 90 de focoase. În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor. [...]
Kristalina Georgieva spune că șocurile economice vor rămâne regula, nu excepția , iar economiile trebuie să-și întărească „fundațiile” pentru a rezista unor crize tot mai frecvente, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile șefei FMI pentru Bloomberg. Georgieva avertizează că lumea nu „internalizează” suficient ideea că volatilitatea va continua și că nu există un orizont apropiat în care șocurile să dispară. „Sunt îngrijorată că nu internalizăm încă pe deplin faptul că aceasta va fi realitatea lumii. Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile să dispară.” De ce contează pentru economie: riscul de crize repetate devine structural Mesajul șefei FMI este că succesiunea de crize din ultimii ani nu a fost un accident, ci un tipar care se consolidează. În acest context, Georgieva amintește că, de la preluarea mandatului în 2019, instituția a traversat episoade precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, turbulențele tarifare și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, FMI rămâne un actor-cheie în arhitectura de stabilitate financiară globală, având o capacitate de creditare „puțin sub 1 trilion de dolari” (aprox. 4,6 trilioane lei). Georgieva descrie misiunea sa ca pe un efort de a menține cei 191 de membri ai Fondului concentrați pe cooperare, „pentru binele comun al economiei mondiale”. „Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă.” Inteligența artificială, următorul test: presiune pe piața muncii și pe comunități Un alt punct central al avertismentului vizează răspândirea inteligenței artificiale și efectele asupra piețelor muncii și economiilor locale. Georgieva spune că organizații precum FMI nu au recunoscut suficient inegalitățile generate de globalizare și își exprimă temerea că același tip de „reacție adversă” ar putea apărea și în cazul inteligenței artificiale, dacă pierderile de locuri de muncă și impactul asupra comunităților nu sunt tratate din timp. Ce urmează: FMI își actualizează prognozele în iulie Fondul Monetar Internațional își va actualiza perspectivele pentru economia globală în iulie, după ce, în aprilie, și-a redus proiecția de creștere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Antena 3 nu oferă, în materialul citat, detalii despre nivelul exact al revizuirii sau despre noile estimări care ar putea fi anunțate. [...]
