Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump avertizează că reluarea luptelor în zona Strâmtorii Hormuz este posibilă în câteva zile, pe fondul unui armistițiu care expiră în trei zile și al lipsei unei date ferme pentru o nouă rundă de negocieri SUA–Iran, potrivit G4Media, care citează Axios. Miza imediată este una operațională și economică: orice escaladare în jurul unei rute maritime strategice precum Hormuz poate perturba transporturile și poate amplifica incertitudinea în piețele energetice.
În acest context, Donald Trump a convocat sâmbătă dimineață o ședință în Camera de criză a Casei Albe, pentru a discuta „criza reînnoită” din jurul Strâmtorii Hormuz și negocierile cu Iranul, potrivit a doi oficiali americani citați de Axios.
Situația este descrisă ca „un moment critic”, deoarece armistițiul ar urma să expire peste trei zile, iar o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu are, deocamdată, o dată stabilită.
În paralel, Iranul a anunțat sâmbătă că închide din nou strâmtoarea, iar în zonă au avut loc atacuri repetate asupra mai multor nave. Aceste evoluții vin la mai puțin de 24 de ore după ce Trump spusese că s-ar putea ajunge la un acord pentru încetarea războiului „în decurs de o zi sau două”.
Un înalt oficial american a avertizat că, dacă nu apare „în curând un progres decisiv”, războiul s-ar putea relua în zilele următoare.
Potrivit unui oficial american, la reuniunea din centrul de comandă au participat:
Au fost prezenți și șefa de cabinet Susie Wiles, trimisul special Steve Witkoff, directorul CIA John Ratliffe și președintele Comitetului șefilor de stat major Dan Caine, conform aceleiași surse.
Casa Albă a refuzat să comenteze informația.
Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a avut în această săptămână la Teheran discuții de mediere între SUA și Iran, iar oficiali americani au spus că Trump a vorbit la telefon cel puțin o dată cu Munir și cu reprezentanți iranieni.
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis sâmbătă că SUA au prezentat noi propuneri, pe care Iranul le analizează, fără a oferi un răspuns până acum.
Potrivit unei surse familiarizate cu detaliile negocierilor, noua criză din Strâmtoarea Hormuz ar fi izbucnit după ce părțile au făcut progrese în reducerea divergențelor privind îmbogățirea uraniului de către Iran și stocurile de uraniu îmbogățit.
Într-o declarație de presă din Biroul Oval, Trump a spus că Iranul „a încercat să facă pe deșteptul… au vrut să închidă din nou strâmtoarea” și că „nu ne poate șantaja”. Președintele american a mai afirmat că SUA sunt încă în discuții cu Iranul și că va ști până la finalul zilei dacă părțile ajung la un acord.
Recomandate
Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]
Deplasarea vicepreședintelui SUA JD Vance la Islamabad pentru posibile discuții de pace cu Iranul depinde de semnale politice de la Teheran , iar partea iraniană ar fi plecat spre întâlnire abia după o aprobare raportată de la liderul suprem, pe fondul presiunilor interne ale Gardienilor Revoluției, potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios. Vance este așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan pentru discuții potențiale cu Iranul, a relatat Axios, citând trei surse americane. Informația vine după mesaje contradictorii: președintele Donald Trump a declarat luni pentru New York Post că Vance și delegația sa erau deja în drum spre Pakistan, însă alte surse au susținut că vicepreședintele se afla încă în SUA. Presiuni interne la Teheran și condiția „blocadei” din Strâmtoarea Hormuz Potrivit unei surse „cu cunoștință directă” citate de Axios, echipa iraniană de negociere ar fi ezitat din cauza presiunilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi împins pentru o linie mai dură, inclusiv refuzul discuțiilor fără încetarea „blocadei” americane a Strâmtorii Hormuz. În același timp, mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia ar fi încurajat delegația iraniană să participe la întâlnire, însă aceasta nu ar fi plecat până nu ar fi primit aprobarea liderului suprem al Iranului, conform aceleiași relatări. Cine ar urma să participe Planul delegației iraniene de a călători la Islamabad a fost relatat anterior și de New York Times, care a citat doi oficiali iranieni. Speakerul Parlamentului iranian, Mohammed-Bagher Ghalibaf , este așteptat să conducă delegația. De partea americană, delegația lui Vance ar urma să îi includă pe: Steve Witkoff, emisar special; Jared Kushner, ginerele lui Trump. Miza imediată, din perspectiva operațională, este că fereastra pentru discuții pare condiționată de două variabile greu de controlat public: sincronizarea logistică a delegației americane și, mai ales, aprobarea politică de vârf de la Teheran, în contextul tensiunilor dintre negociatori și IRGC. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
Incertitudinea privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului complică evaluarea efectelor atacurilor americane , iar președintele SUA, Donald Trump , spune că identificarea și recuperarea acestuia ar urma să fie „un proces lung și dificil”, potrivit news.ro . Trump a susținut că „ Operațiunea Ciocanul de miezul nopții ” a dus la „distrugerea completă și totală” a siturilor vizate, motiv pentru care „dezgroparea” lor ar fi anevoioasă. Declarația a fost publicată pe rețeaua sa, Truth Social. „Operaţiunea Ciocanul de miezul nopţii a dus la distrugerea completă şi totală a siturilor de praf nuclear din Iran. De aceea, dezgroparea acestora va fi un proces lung şi dificil.” În același timp, localizarea stocului de uraniu al Iranului și nivelul exact de îmbogățire rămân incerte după atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, notează publicația. Trump folosește în mod regulat expresia „praf nuclear” pentru a desemna stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului. [...]
Mesajele lui Donald Trump despre blocada navală și „acordul” cu Iranul ridică miza economică a conflictului , printr-o presiune directă asupra exporturilor de petrol și a rutelor maritime, potrivit Stirile Pro TV . Președintele SUA a publicat luni 11 mesaje în mai puțin de o oră pe Truth Social , în care a susținut că „lucrurile merg foarte bine” și că armata americană s-a comportat „extraordinar” în conflictul cu iranienii. Trump a afirmat că „câștigă războiul cu Iranul CU MULT” și a criticat felul în care presa americană relatează despre război, menționând New York Times , Washington Post și Wall Street Journal. Blocada navelor și condiționarea ridicării ei de un „ACORD” În postările sale, Trump a vorbit despre o „blocadă americană” asupra tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, despre care a spus că „distruge complet Iranul”. Potrivit lui, SUA „nu o vor ridica până când nu va exista un «ACORD»”. Tot în acest context, Trump a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza situației, fără a oferi detalii suplimentare în mesajele citate de publicație. La un curs orientativ de 4,6 lei pentru un dolar, suma ar însemna aproximativ 2,3 miliarde lei pe zi. „Un acord relativ repede” și respingerea ideii de presiuni Într-o postare separată, președintele SUA a scris că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!”. În același timp, a negat că ar fi supus unor presiuni pentru a încheia un acord. „NU ESTE ADEVĂRAT!” Trump a mai afirmat că „conducerea iraniană” ar fi obligat sute de nave să se îndrepte spre Statele Unite – în special spre Texas, Louisiana și Alaska – pentru a-și livra petrolul, conform mesajelor sale prezentate de Stirile Pro TV. De ce contează Dincolo de retorica politică, accentul pus pe blocarea navelor și pe condiționarea ridicării blocadei de un acord indică o strategie de presiune economică, cu potențial de a afecta fluxurile de energie și costurile de transport maritim. Materialul nu oferă, însă, date independente care să confirme pierderile invocate sau amploarea efectivă a măsurilor descrise de Trump. [...]
Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]
