Știri
Știri din categoria Externe
Atacatorul avea o armă înregistrată legal și își reînnoise permisul în 2025, un detaliu care pune presiune pe modul în care Ucraina verifică și monitorizează deținerea de arme după un atac soldat cu șase morți la Kiev, potrivit Al Jazeera.
Incidentul a avut loc sâmbătă, în districtul Holosiivskyi din capitală, unde bărbatul a deschis focul asupra civililor pe stradă, după care s-a baricadat într-un supermarket și a luat ostatici, a transmis primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.
Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că unități tactice speciale au luat cu asalt supermarketul după aproximativ 40 de minute de negocieri fără rezultat. În timpul confruntării, atacatorul a tras și asupra polițiștilor.
Klimenko a declarat pentru agenția The Associated Press că autoritățile au încercat să-l convingă să se predea, inclusiv oferindu-se să aducă garouri pentru a opri o sângerare, presupunând că în interior era o persoană rănită, însă bărbatul nu a răspuns. În final, a fost dat ordinul de „neutralizare” a atacatorului, care a fost împușcat mortal.
Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că cel puțin 10 persoane au fost spitalizate, inclusiv un copil, iar patru ostatici au fost salvați.
Procurorul general Ruslan Kravcenko a precizat că atacatorul era un bărbat de 58 de ani, născut la Moscova. Potrivit lui Klimenko, acesta avea asupra lui o armă înregistrată legal și se adresase autorităților de licențiere chiar în decembrie 2025 pentru reînnoirea permisului, depunând atunci un certificat medical valabil.
Ministrul de Interne a spus că anchetatorii vor stabili ce instituție medicală a emis certificatul depus la reînnoirea permisului. Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a afirmat că a cerut ca toate informațiile verificate să fie făcute publice, adăugând că autoritățile „se așteaptă la o investigație rapidă”.
Motivul atacului nu a fost stabilit, conform informațiilor disponibile în acest moment.
Recomandate
Autoritățile ucrainene tratează incidentul armat din Kiev drept „act terorist”, o încadrare care mută cazul în zona de securitate națională și poate accelera coordonarea între servicii și procurori , potrivit Agerpres . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) spune că atacul s-a soldat cu șase morți și 15 răniți, dintre care șapte sunt încă internați. SBU a anunțat că anchetatorii au calificat „atacul armat asupra civililor și luarea de ostatici” din cartierul Holosiiv drept act terorist. Instituția precizează că autorul ar fi un bărbat născut în 1968, care ar fi folosit o armă înregistrată. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților În timpul incidentului, bărbatul ar fi declanșat un incendiu într-un apartament din Kiev – „se pare, propriul apartament” – după care a tras asupra trecătorilor pe stradă și într-un supermarket, unde a luat ostatici. Atacatorul a fost ulterior doborât de agenții forțelor speciale ale poliției. SBU a transmis că, împreună cu Poliția Națională și Parchetul, ia „măsuri exhaustive” pentru a stabili toate circumstanțele, inclusiv posibilele motive. Detalii despre autor și intervenția poliției Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că atacatorul s-a născut în Rusia, însă autoritățile nu au confirmat că acesta ar fi cetățean rus. Ministrul de Interne, Igor Klimenko, a declarat că trăgătorul avea asupra sa o armă deținută legal și că, odată ajuns în supermarket, nu a formulat nicio cerere negociatorilor. Potrivit relatării agenției ucrainene Ukrinform, după aproximativ 40 de minute de discuții, autoritățile au decis neutralizarea atacatorului, după ce acesta a tras asupra unui ostatic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că a șasea victimă a murit ulterior, din cauza rănilor suferite. [...]
Coreea de Nord a lansat duminică mai multe proiectile suspectate a fi rachete balistice, iar Japonia a activat mecanismele de criză și coordonarea cu SUA și Coreea de Sud , într-un nou episod care ridică presiunea de securitate în regiune și intră în conflict cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit The Jerusalem Post . Incidentul este al șaptelea lansament de rachete balistice atribuit Phenianului de la începutul anului și al patrulea doar în aprilie, pe fondul unei serii de teste pe care Japonia le descrie drept parte din eforturile Coreei de Nord de a-și accelera capabilitățile militare. Ce știe Japonia despre lansare Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi , a declarat că lansarea a implicat mai multe rachete și că acestea par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei (ZEE) — perimetrul maritim în care statul are drepturi speciale privind exploatarea resurselor. Răspunsul autorităților: analiză, informare publică, verificări de siguranță Într-o postare pe X (fostul Twitter), premierul japonez Sanae Takaichi a spus că SUA, Coreea de Sud și Japonia „coordonează îndeaproape” pentru a analiza evenimentul. Ea a precizat că, imediat după lansare, guvernul a convocat echipa de răspuns de urgență la Centrul de Management al Crizelor din cadrul biroului premierului și a cerut ministerelor și agențiilor: să intensifice colectarea și analiza informațiilor; să ofere publicului informații „rapide și exacte”; să confirme „temeinic” siguranța aeronavelor, navelor și a altor mijloace; să mențină „starea de maximă pregătire” pentru eventuale situații neprevăzute. Context: rezoluțiile ONU și calculul strategic al Phenianului Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În analiza citată, Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam, afirmă că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord ar putea considera momentul drept o oportunitate pentru a-și îmbunătăți capacitățile nucleare și de rachete. Separat, armata Coreei de Sud a transmis că racheta balistică a zburat spre est, potrivit agenției Yonhap, fără alte detalii; Ministerul sud-coreean al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, conform materialului. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov sugerează o linie de politică externă prin care Rusia încearcă să contracareze influența NATO în vecinătatea sa, invocând acorduri economice și de securitate regionale , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. Ministrul rus de externe a spus, la Forumul Diplomatic de la Antalya, că „NATO nu este în cea mai bună formă a sa” și a adăugat că Moscova „nu se amestecă în treburile interne ale NATO”. Lavrov a susținut că Rusia nu „imită” blocul occidental, acuzând emisari ai acestuia că ar fi îndemnat alte țări să rupă relațiile cu Moscova. În același registru, el a afirmat că Occidentul, SUA și europenii ar acționa de „mult timp” în țările vecine Rusiei, inclusiv în state care au făcut parte din Uniunea Sovietică și care ar fi aliate ale Rusiei printr-o serie de acorduri. Miza: competiția pentru influență în spațiul ex-sovietic În intervenția sa, șeful diplomației ruse a invocat explicit existența unor aranjamente de cooperare cu aliați ai Rusiei în domenii precum economia, apărarea, securitatea, aplicarea legii și vămile. Totodată, el a afirmat că reprezentanți americani, ai Bruxelles-ului și ai altor capitale ar fi vizitat Asia Centrală, prezentând proiecte care „contravin” schemelor și normelor existente în organizații regionale precum Uniunea Economică Eurasiatică și Comunitatea Statelor Independente. Declarațiile vin în contextul în care Moscova încearcă să își consolideze poziția în vecinătatea sa, iar mesajul lui Lavrov pune accent pe delimitarea față de acțiunile Occidentului și pe apărarea cadrului de cooperare regională pe care Rusia îl consideră favorabil intereselor sale. [...]
SUA pregătesc extinderea blocadei navale împotriva Iranului, cu interceptări și sechestrări de petroliere în apele internaționale , o mișcare care poate afecta fluxurile de petrol și costurile de transport pe rute sensibile, potrivit Adevărul , care citează oficiali americani menționați de Wall Street Journal. Planul vizează nave asociate Iranului și ar reprezenta o extindere a campaniei navale de presiune dincolo de Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și al negocierilor privind programul nuclear iranian. Ce pregătesc SUA și ce s-a făcut deja Potrivit Comandamentului Central al Statelor Unite, SUA au blocat deja 23 de nave care încercau să părăsească porturile iraniene, în cadrul unei blocade navale. Extinderea operațiunii ar permite interceptarea navelor legate de Iran „oriunde în lume”, inclusiv a celor care transportă petrol sau armament. Generalul Dan Caine a spus că SUA vor urmări „orice navă sub pavilion iranian sau care oferă sprijin material Iranului”, inclusiv așa-numita „flotă fantomă” – nave care încearcă să evite sancțiunile internaționale. De ce contează: risc de șoc pe transport și energie În paralel, Iranul își consolidează controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar sâmbătă au fost atacate mai multe nave comerciale, autoritățile de la Teheran afirmând că strâmtoarea este „strict controlată”. Situația a alimentat panică în rândul companiilor de transport maritim, la o zi după ce ministrul iranian de externe susținuse că traficul comercial este complet deschis. O escaladare ar putea avea consecințe majore asupra infrastructurii energetice din regiune, inclusiv în Arabia Saudită și în alte state aliate SUA, notează publicația. Presiune economică, sancțiuni și mesaj către China Administrația Trump își intensifică presiunea economică asupra Iranului, într-o strategie menită să forțeze redeschiderea completă a strâmtorii și concesii în dosarul nuclear. Președintele american a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să cedeze stocurile de uraniu îmbogățit, însă Teheranul a respins informația. Negocierile vizează inclusiv durata în care Iranul ar renunța la îmbogățirea uraniului și posibila deblocare a unor fonduri de miliarde de dolari. Miza economică este amplificată de faptul că cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului – aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi – ajunge în China, fiind cumpărată de rafinării independente. Oficialii americani transmit că noile măsuri sunt și un avertisment pentru Beijing. Departamentul Trezoreriei a extins lista sancțiunilor, vizând nave, companii și persoane implicate în comerțul cu petrol iranian, inclusiv rețele asociate omului de afaceri Mohammad Hossein Shamkhani . Ce urmează: fereastră scurtă înainte de expirarea armistițiului Casa Albă consideră că pachetul de măsuri – militare și economice – ar putea facilita un acord de pace, însă armistițiul temporar dintre părți urmează să expire săptămâna viitoare, iar negocierile recente din Pakistan nu au adus progrese semnificative. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus că forțele americane sunt „pregătite la maximum” pentru reluarea operațiunilor, în timp ce utilizarea trupelor terestre rămâne puțin probabilă, fiind o opțiune nepopulară în rândul opiniei publice. „Este o strategie maximalistă. Dacă vrei să pui presiune pe Iran, folosești toate pârghiile disponibile”, a explicat analistul Mark Nevitt. [...]
Negocierile Iran–SUA au avansat, dar un acord rămâne incert , semnal care menține riscul geopolitic ridicat și prelungește lipsa de vizibilitate pentru orice eventuală detensionare în relația dintre cele două state, potrivit News . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat sâmbătă că discuțiile au „înregistrat progrese”, însă „un acord final este încă departe”. Oficialul iranian a punctat că negocierile nu sunt aproape de finalizare și că persistă diferențe importante între părți. „Suntem încă departe de a fi încheiat discuţiile.” Ghalibaf a spus că a participat la negocierile cu Statele Unite desfășurate săptămâna trecută la Islamabad. În același interviu acordat televiziunii iraniene, el a indicat că, deși există evoluții pozitive, rămân „numeroase divergențe”, iar „anumite puncte fundamentale” sunt încă nerezolvate. Ce reiese din mesajul Teheranului Din declarațiile președintelui Parlamentului iranian rezultă două idei principale: există un progres de etapă în discuții, fără a fi detaliat în ce constă; distanța până la un acord este încă mare, din cauza divergențelor și a punctelor „fundamentale” aflate în suspans. News nu oferă detalii suplimentare despre temele concrete negociate sau despre un calendar al următoarelor runde, astfel că amploarea progreselor și șansele unui acord pe termen scurt rămân neclare. [...]
Lansările repetate de rachete ale Coreei de Nord cresc riscul de escaladare în regiune , după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete balistice cu rază scurtă, iar Seulul a convocat de urgență o reuniune de securitate, potrivit Antena 3 . Armata sud-coreeană a anunțat că a detectat „mai multe rachete balistice neidentificate” lansate din regiunea Sinpo , în jurul orei 06:10, în direcția Mării de Est (denumirea coreeană a Mării Japoniei). Ulterior, Statul Major Interarme a precizat că este vorba despre rachete cu rază scurtă de acțiune. Potrivit militarilor sud-coreeni, rachetele ar fi parcurs circa 140 km, iar serviciile de informații sud-coreene și americane fac o analiză detaliată a caracteristicilor tehnice. Totodată, responsabilii militari de la Seul au transmis că Coreea de Sud „va riposta de o manieră zdrobitoare la orice provocare”. De ce contează: încălcarea interdicțiilor ONU și presiune pe securitatea regională Materialul notează că ONU a interzis regimului nord-coreean utilizarea acestui tip de arme, în contextul sancțiunilor legate de programul de arme nucleare. În principiu, tirurile cu rachete balistice sunt interzise, deoarece o mare parte a traiectoriei lor este extraatmosferică. În schimb, rachetele de croazieră — care rămân în atmosferă pe parcursul traiectoriei până la țintă — sunt în continuare permise, conform explicațiilor din articol. Context: o serie de teste în aprilie Lansările de duminică ridică la șase numărul acestor acțiuni în ultimele săptămâni, potrivit informațiilor citate de Agerpres, care preia AFP. În plus, articolul amintește o succesiune de teste raportate de agenția oficială nord-coreeană KCNA : pe 6, 7 și 8 aprilie: teste ale unor sisteme de arme, inclusiv rachete balistice; pe 14 aprilie: un test cu rachete de croazieră de pe un distrugător din Marea Galbenă, în prezența liderului Kim Jong Un. Președinția sud-coreeană a anunțat că a organizat o reuniune de urgență de securitate după tirurile de duminică. [...]
