Știri
Știri din categoria Externe

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile de energie, după ce armatorii au evitat tranzitul, iar mii de marinari au rămas blocați în Golful Persic, potrivit HotNews. Teheranul invocă „încălcări repetate ale încrederii” din partea SUA, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat importanța măsurii și a spus că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate”.
Iranul anunțase cu o zi înainte că a închis strâmtoarea, după o scurtă perioadă în care permisese tranzitul pe această rută maritimă esențială pentru piața globală de energie. Teheranul a precizat că blocajul impus sâmbătă va dura până când SUA vor ridica blocada asupra porturilor iraniene, în condițiile în care armistițiul ar urma să expire miercuri.
Armatorii au reacționat prudent, evitând să traverseze strâmtoarea. Surse din sectorul transporturilor maritime au declarat pentru Reuters că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în așteptarea permisiunii de trecere.
Datele Kpler, companie de monitorizare a traficului maritim, indică un tranzit limitat înainte de anunțul de închidere: 17 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, înainte ca Iranul să declare închiderea, iar 10 au traversat-o vineri, după ridicarea temporară a restricțiilor.
Tot sâmbătă, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru CNN că Teheranul va prioritiza trecerea navelor care plătesc pentru a tranzita Strâmtoarea Ormuz.
Presa internațională a relatat că, la scurt timp după anunțul noii blocade, cel puțin două nave ar fi fost atacate. TankerTrackers.com, companie care monitorizează transporturile de petrol, a notat că două nave sub pavilion indian care navigau prin strâmtoare au făcut cale întoarsă, potrivit The New York Times.
United Kingdom Maritime Trade Operations, un observator maritim condus de Marina Britanică, a transmis că a primit informații potrivit cărora un petrolier ar fi fost atacat de două nave de luptă iraniene. O altă navă, de tip container, ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, conform aceleiași surse.
Schimbarea bruscă de atitudine ar fi legată de o repoziționare internă la Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a preluat probabil „controlul” asupra poziției de negociere a Iranului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News.
Analiștii ISW apreciază că, cel mai probabil, comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, și cercul său restrâns au „asigurat cel puțin controlul temporar” asupra răspunsului militar și a poziției de negociere. În acest context, atacurile de sâmbătă asupra mai multor nave comerciale, atribuite Marinei IRGC, ar marca o ruptură față de poziția anterioară a Iranului, potrivit căreia strâmtoarea era „complet deschisă”. Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, anunțase deschiderea strâmtorii.
ISW mai notează că atacurile ar fi fost concepute pentru a obține un avantaj asupra SUA și pentru a consolida controlul IRGC asupra politicii de negociere a Iranului. Separat, presa afiliată IRGC a relatat că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu SUA din cauza cererilor „excesive”.
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a amenințat că marina va provoca „noi înfrângeri dureroase”, chiar dacă SUA susțin că au eliminat aproape în totalitate forțele navale ale Teheranului. The New York Times scrie că Garda Revoluționară ar dispune încă de o „flotă de țânțari” – bărci rapide echipate cu mitraliere, grenade propulsate de rachete și, mai recent, rachete și drone. Amiralul Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale ale SUA, a declarat pentru NYT că:
„Arsenalul lor reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și «rămâne o forță destabilizatoare»”.
Pe plan diplomatic, Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis că guvernul „analizează în prezent” noile propuneri transmise de SUA prin intermediul Pakistanului, care a găzduit negocierile de pace de la sfârșitul săptămânii trecute.
Sâmbătă seara târziu, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a prezentat încetarea focului drept o victorie și a insistat pe „controlul asupra strâmtorii”, susținând că SUA și Israelul nu au reușit să răstoarne guvernul sau să obțină sprijin internațional în zona Strâmtorii Ormuz.
„Atunci când inamicul nu reușește să-și atingă obiectivele, înseamnă că a fost învins”, a declarat el.
În același discurs, Ghalibaf a spus că Iranul este pregătit să urmeze calea diplomației, dar a avertizat că armata este gata să acționeze.
„Suntem pe deplin pregătiți; dacă vor face cea mai mică greșeală, vom răspunde cu toată forța”, a spus el.
Teheranul a transmis că va răspunde la orice acțiuni ale SUA pe care le consideră o încălcare a armistițiului, inclusiv operațiunile de deminare din zonă. Un oficial iranian a recunoscut diferența de resurse militare față de SUA, dar a invocat strategia „războiului asimetric” (folosirea unor mijloace mai ieftine și flexibile pentru a compensa inferioritatea convențională).
Principalul negociator al Iranului a spus că discuțiile cu SUA au înregistrat unele progrese, dar sunt încă departe de un acord final, cu probleme cheie nerezolvate. El a afirmat că un eventual acord ar trebui făcut „pas cu pas”, cu acțiuni reciproce, și că SUA trebuie să „câștige încrederea poporului iranian” și să renunțe la abordări „unilaterale și coercitive”.
Recomandate

Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]

Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]

Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]

Donald Trump spune că Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în SUA , o poziționare care reduce riscul unui incident diplomatic și juridic în jurul unei eventuale vizite a premierului israelian la New York, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Agerpres . Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii”, lăudând rolul acestuia în războiul împotriva Iranului. Declarația vine la două zile după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani , a spus într-un interviu publicat de The New York Times că poartă discuții privind posibilitatea juridică de a-l aresta pe Netanyahu în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, afirmând că „locul lui este la Haga”. Contextul juridic: mandatul CPI pe numele lui Netanyahu CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime împotriva umanității în Fâșia Gaza, în contextul acțiunilor israeliene declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. De ce contează Mesajul lui Trump mută discuția din zona ipotetică a inițiativelor locale către o poziție politică la vârful administrației americane, cu potențial de a influența modul în care autoritățile din SUA gestionează o vizită cu miză mare la ONU, în condițiile în care mandatul CPI rămâne un element de presiune internațională asupra liderului israelian. [...]

Escaladarea atacurilor SUA–Iran pune presiune directă pe rutele petroliere din Strâmtoarea Hormuz , după ce au fost raportate lovituri asupra mai multor petroliere și noi atacuri americane pentru a zecea noapte la rând, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea transportului maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru energie la nivel global. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni seară o nouă operațiune, susținând că loviturile sunt „concepute pentru a degrada și mai mult capacitățile militare iraniene” folosite pentru atacarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit CENTCOM, atacurile s-au încheiat la ora 21:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică 04:00 în România, și au vizat centre de comandă, capabilități maritime, platforme de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare antiaeriană. Presa iraniană a relatat explozii în mai multe zone, inclusiv Sirik, Bandar Abbas, insula Qeshm, Shiraz și Isfahan, conform aceleiași surse. Lovituri raportate asupra petrolierelelor și riscul de blocaj în Hormuz În paralel cu atacurile aeriene, au apărut informații despre incidente maritime în și în apropierea Strâmtorii Hormuz: două petroliere deținute de companii grecești au fost lovite luni, în Strâmtoarea Hormuz; UK Maritime Trade Operations a raportat că un alt petrolier a fost lovit în largul orașului-port Limah din Oman, iar echipajul l-a abandonat; marți dimineață, Gardienii Revoluției (IRGC) au susținut că încă două petroliere care au încercat să treacă pe „ruta sudică nesigură” din strâmtoare au suferit explozii și „incendii masive”. Al Jazeera notează că aceste informații vin pe fondul justificării americane legate de protejarea transportului comercial, dar și al acuzațiilor reciproce privind atacuri în regiune. Represalii revendicate de IRGC în Kuweit și Bahrain IRGC a transmis că a ripostat prin lovituri în Kuweit, vizând sisteme americane HIMARS, radare, receptoare satelit, un centru de telecomunicații și un hangar pentru drone MQ-9, în mai multe locații. De asemenea, IRGC a afirmat că a distrus un radar și sisteme americane de apărare antiaeriană în Bahrain. Aceste afirmații sunt prezentate ca revendicări ale părții iraniene în materialul citat, fără detalii suplimentare de verificare independentă în textul furnizat. Presiune politică la Washington și semnal de continuitate a loviturilor Înaintea bombardamentelor, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat pe rețelele sociale că atacurile iraniene asupra personalului militar american vor fi răsplătite „de multe ori”. Contextul invocat include victime americane recente: doi soldați uciși și un al treilea dat dispărut după ce o rachetă iraniană a lovit un obiectiv militar în Iordania, precum și moartea unui alt militar american în nordul Irakului. Pe plan intern, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut oprirea conflictului și a spus că democrații vor forța un vot pentru încetarea operațiunilor militare. Într-o postare pe X, el a scris: „Fiecare secundă în care Trump prelungește războiul său în Iran este încă o secundă în care militarii noștri rămân în pericol.” Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că loviturile vor continua până când Trump va decide altfel, adăugând însă că discuțiile diplomatice dintre SUA și Iran sunt în desfășurare. Extinderea riscului regional: Houthis anunță blocadă asupra Arabiei Saudite Separat, Houthis din Yemen, aliați ai Iranului, au declarat o blocadă asupra Arabiei Saudite, alimentând temerile că un conflict yemenit relativ „liniștit” în ultimii patru ani s-ar putea reaprinde și ar putea amenința transportul maritim în Marea Roșie. În combinație cu incidentele din Hormuz, mesajul operațional este că riscul pentru rutele de transport energetic și comercial se extinde pe mai multe coridoare maritime critice. [...]

SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație , după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica . Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori. Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump. Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri. Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale. [...]