Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski a cerut guvernului să asigure motorină fără întreruperi , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o posibilă penurie din aprilie, potrivit Digi24 , care citează AFP via Agerpres. Mesajul a fost transmis luni, 23 martie 2026, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile la energie. În mesajul său zilnic, președintele ucrainean a cerut coordonare între instituții și piața carburanților și a indicat că publicul trebuie informat despre sprijinul disponibil. „Toate instituţiile trebuie să colaboreze strâns cu actorii de pe piaţa carburanţilor pentru a garanta livrări neîntrerupte şi pentru a explica clar societăţii ce variante de sprijin guvernamental sunt disponibile”, a transmis Volodimir Zelenski. Îngrijorările vin după ce analiștii companiei ucrainene de consultanță energetică Enkorr au avertizat că aprovizionarea ar putea deveni problematică începând din aprilie, pe fondul volatilității prețurilor. Enkorr a arătat că prețul motorinei a crescut cu aproape 25% în Ucraina de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. În același timp, există și evaluări mai optimiste. Serhii Kuiun, directorul A-95, o altă firmă de consultanță, a susținut că nu se anticipează o penurie și că negocierile de preț pentru aprilie sunt încă în desfășurare, în condițiile în care aproximativ 40% din necesarul pentru luna viitoare ar fi deja securizat. Miza este ridicată pentru Kiev, întrucât Rusia a bombardat rafinăriile ucrainene de la începutul invaziei din 2022, ceea ce a crescut dependența țării de importurile de combustibili. În plan regional, scumpirea petrolului și gazelor este legată de escaladarea din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului și represaliile Teheranului, inclusiv blocarea practică a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. [...]

Ambasadorul Iranului la Sofia a avertizat România să nu intre în conflict , potrivit Antena 3 CNN , într-un interviu acordat postului bulgar Nova, pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, început „în urmă cu mai bine de trei săptămâni”. Ali Reza Irvash a susținut că bazele militare folosite împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” și a cerut României, Bulgariei și altor state să nu se implice într-un conflict pe care îl descrie ca fiind „al americanilor și al Israelului”. În context, Antena 3 CNN notează că avertismentul vine după ce Iranul ar fi prezentat, în premieră, rachete capabile să lovească ținte din Europa, la distanțe de până la 3.500 de kilometri. „Acest război nu este războiul României sau Bulgariei. Nu ai nicio participare la acest război împotriva ţării mele. Sunt doar americanii care folosesc diferite baze pentru a ataca teritoriul nostru, ţara noastră. Dacă o bază este folosită pentru atacarea teritoriului nostru, nu ar trebui să fie aceste baze ţinte legitime? Nu ar trebui să răspundem? România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”, a declarat Ali Reza Irvash, în interviul citat. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni, pentru B1 TV, că nu comentează declarațiile unui ambasador și că ipoteza invocată se referă la situația în care o țară își folosește bazele pentru a ataca Iranul, „nu suntem în situația asta în România”. El a mai spus că, din informațiile oficiale de la Teheran, ar fi vorba despre „consecințe juridice și politice”, nu despre „consecințe militare”, și că Ministerul Apărării și Guvernul nu au primit semnale privind o amenințare militară. În același material, Antena 3 CNN relatează că trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA staționate la București ar fi efectuat, în noaptea de 19 spre 20 martie, primele misiuni de realimentare aeriană pentru conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită publicației boardingpass.ro. Radu Tudor, analist militar și realizator la Antena 3 CNN, a spus că astfel de operațiuni sunt logistice și că „nu implică sub nicio formă România într-un act de război”. [...]