Știri
Știri din categoria Externe
Diplomați UE se tem că documente confidențiale ar putea ajunge la Moscova prin accesul pe care îl au parlamentari ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), potrivit Mediafax, care citează Politico.
Relatarea indică faptul că deputații germani, inclusiv cei ai AfD, pot consulta o bază de date cu mii de documente ale Uniunii Europene, inclusiv note din reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde se conturează pozițiile statelor membre pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina. Diplomați europeni și parlamentari germani au spus pentru Politico că acest acces alimentează temeri privind posibile scurgeri de informații către Rusia.
„Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
În consecință, susțin sursele citate, discuțiile sensibile sunt purtate cu mai multă prudență, iar unele state membre se întâlnesc deja în formate mai restrânse, pe fondul temerilor că țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin. Un diplomat a invocat atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD” în creșterea precauției la schimbul de informații.
Textul mai arată că, spre deosebire de alte parlamente naționale, în Bundestag toți deputații și consilierii lor au acces la EuDoX, baza de date cu documente UE, sistem creat ca măsură de control asupra puterii executive, în contextul sensibilităților istorice din Germania. AfD respinge acuzațiile și, potrivit Politico, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar a transmis: „Nu comentăm acuzații nefondate”. În același context, este menționat că, la începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei.
Recomandate
Mesajul public de susținere venit din cercul Kremlinului amplifică miza politică a alegerilor regionale din Germania , într-un moment în care Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje în cel puțin două landuri. Potrivit Mediafax , Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului responsabil de relațiile economice ale Rusiei cu alte țări, a numit AfD „speranța germanilor” într-o postare pe platforma X. Dmitriev a reacționat după ce lidera AfD, Alice Weidel, a distribuit rezultatele unui sondaj din landul Mecklenburg–Pomerania Inferioară (nord-estul Germaniei), realizat de Infratest dimap. Conform sondajului, AfD ar avea 36% din intențiile de vot, „mult înaintea celorlalte partide”. Reacția politică: acuzații de „cal troian” al Moscovei Declarația a atras critici din partea social-democraților germani. Dirk Wiese, liderul grupului parlamentar al SPD, a spus că mesajul „arată clar ce alianță dezastruoasă lucrează împreună pentru a demonta Uniunea Europeană și democrația noastră”, potrivit dpa. „Este clar: oricine votează AfD se va trezi într-o zi în Rusia lui Putin. Atunci nu cancelarul german va mai stabili agenda, ci criminalul de război Vladimir Putin.” Wiese a mai afirmat, tot pentru dpa, că „AfD este calul troian al lui Putin pe continent”. Context electoral și ce urmează Alegeri regionale sunt programate în septembrie în Berlin, Mecklenburg–Pomerania Inferioară și Saxonia. În ultimele două landuri, AfD conduce detașat în sondaje, însă nu este clar dacă ar putea obține suficient sprijin pentru a guverna singur. Un element-cheie pentru aritmetica post-electorală rămâne izolarea politică a AfD: partidele tradiționale continuă să excludă formarea unor coaliții cu această formațiune. Un mesaj repetat dinspre Dmitriev Nu este prima dată când Kirill Dmitriev își exprimă public susținerea pentru AfD. În octombrie anul trecut, el a scris că partidul stă bine în sondaje deoarece se opune „imigrației necontrolate, minciunilor și cenzurii”. Dmitriev este descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și, în calitate de negociator al Kremlinului în contextul războiului din Ucraina, a pledat pentru îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite sub președintele Donald Trump, criticând în același timp Europa și Kievul. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
Uniunea Europeană pregătește plata primei tranșe de peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) către Ucraina , din împrumutul total de 90 de miliarde de euro, iar miza economică pentru blocul comunitar este mecanismul de recuperare a banilor dacă Rusia nu va plăti despăgubiri de război, potrivit Libertatea . Bruxelles-ul urmează să aprobe, începând de luni, condițiile împrumutului, conform unor oficiali europeni citați de POLITICO. Transferul primei tranșe „în valoare de peste 9 miliarde de euro” ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie, potrivit informațiilor preluate și de portalul sârb Blic.rs. Înainte de virarea efectivă a fondurilor, trebuie semnat un „memorandum de înțelegere” (document care fixează termeni și condiții) pentru asistența financiară macroeconomică. Memorandumul ar urma să fie prezentat marți, după aprobarea formală de către comisarii europeni, iar apoi trebuie ratificat și de parlamentul ucrainean. Cum sunt împărțiți banii din prima tranșă Din prima tranșă, Ucraina ar urma să direcționeze sumele astfel: 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone, pentru întărirea apărării; peste 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) pentru cheltuieli bugetare și administrative, inclusiv salariile soldaților. Un purtător de cuvânt al executivului UE a indicat calendarul urmărit de Comisie: „Comisia își propune să facă prima tranșă cât mai devreme posibil în al doilea trimestru al anului 2026”. De ce contează: riscul de rambursare și opțiunea activelor rusești înghețate Punctul sensibil al împrumutului este rambursarea. Bruxelles-ul și Kievul trebuie să stabilească detaliile privind recuperarea datoriei din despăgubiri de război din partea Moscovei, după încheierea conflictului. Dacă Rusia refuză să plătească, liderii UE „și-au rezervat dreptul” de a utiliza active de stat rusești înghețate în Europa pentru a acoperi împrumutul. Această opțiune ridică o miză de reglementare și de execuție: transformarea unui instrument financiar (împrumutul) într-unul garantat, în ultimă instanță, prin active blocate, într-un context în care negocierile anterioare pe această temă au avut dificultăți. Context bugetar: deficitul Ucrainei și presiunea pe finanțele UE Ucraina are un deficit bugetar estimat la 135 miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, iar fără sprijin suplimentar guvernul de la Kiev riscă să rămână fără fonduri „în următoarele luni”, potrivit articolului. Estimările bugetare actuale pornesc de la premisa că războiul s-ar încheia până la finalul acestui an, scenariu considerat „tot mai puțin probabil”. În același timp, mai multe state membre UE se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să reducă cheltuielile, pe fondul crizelor recente, inclusiv al creșterii prețurilor la energie asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu. În toamna anului trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să se alăture planului UE de participare la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce complică perspectiva mobilizării rapide a unor fonduri suplimentare dacă va fi nevoie. Ce urmează Împrumutul face parte dintr-un pachet convenit în decembrie 2025, prin care liderii UE au acceptat emiterea de datorii comune pentru sprijinirea Ucrainei. Jumătate din suma totală ar urma să fie plătită în acest an, iar restul în 2027; împrumutul a fost aprobat în Parlamentul European în februarie. În paralel, Comisia Europeană va încerca să obțină sprijin financiar suplimentar de la alte economii mari (Canada, Japonia, SUA și Marea Britanie), la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, la Paris, săptămâna viitoare, conform surselor citate de POLITICO. Tot POLITICO citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căruia UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit până acum 200,6 miliarde de euro (aprox. 1.003 miliarde lei) Ucrainei. [...]
SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare , într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24 . Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse. SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris. De ce contează: muniție pentru controlul internetului și al platformelor Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război. Fricțiuni în zona pro-război: critici la adresa lui Putin și reacții la restricții Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război: Bloggerul pro-guvernamental Ilya Remeslo l-a atacat public pe Vladimir Putin, numindu-l „președinte nelegitim” și cerând ca acesta să fie judecat ca „criminal de război și hoț”; după aceste declarații, Remeslo ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Egor Guzenko („Al Treisprezecelea”), blogger asociat zonei „Z”, l-a criticat pe Putin pentru restricționarea internetului mobil; ulterior, administrația canalului său a susținut că i-ar fi fost confiscat telefonul și că ar fi fost trimis pe front, deși avea un picior încă nevindecat după o fractură. Comunitatea „Z” s-a opus anterior ideii de blocare a Telegram, promovată de FSB, argumentând că închiderea accesului ar lăsa „mii de militari” fără comunicații și ar putea duce la „consecințe fatale” în condițiile unei ofensive în desfășurare. În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului. [...]
China a avertizat că va răspunde cu măsuri legale dacă UE continuă anchete „cu efect extraterritorial” în dosarul Nuctech, un semnal de escaladare cu potențial impact asupra companiilor chineze active în piața europeană și asupra relațiilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times . Ministerul Justiției din China (MOJ) a transmis, într-o notificare publicată vineri, că practicile UE de investigație transfrontalieră care vizează entități chineze în cadrul anchetei privind Nuctech, derulată sub Regulamentul UE privind subvențiile străine (Foreign Subsidies Regulation – FSR) , „constituie măsuri necorespunzătoare de jurisdicție extraterritorială”. Notificarea mai precizează că nicio organizație sau persoană nu are voie să desfășoare sau să sprijine astfel de măsuri. De ce contează: Beijingul activează un cadru nou de contramăsuri Publicația notează că poziția MOJ este prima aplicare „în lumea reală” a unui set de reguli intrat în vigoare pe 13 aprilie, destinat contracarării aplicării „nejustificate” a jurisdicției extraterritoriale de către state străine. Conform agenției Xinhua, regulile (20 de articole) prevăd mecanisme de identificare, blocare și contramăsuri, precum și măsuri de sprijin și protecție. În interpretarea unui analist citat, demersul indică intenția Chinei de a-și proteja companiile prin instrumente juridice atunci când consideră că reglementările UE depășesc limitele. Cazul Nuctech și ancheta UE sub FSR Potrivit cronologiei prezentate, cazul a început în aprilie 2024, când Comisia Europeană a declanșat din oficiu o investigație sub FSR și a efectuat inspecții la sediile Nuctech din Polonia și Țările de Jos. Comisia a anunțat pe 11 decembrie 2025 deschiderea unei investigații aprofundate asupra activității Nuctech privind sisteme de detectare a amenințărilor în UE, invocând indicii preliminare că firma ar fi primit „subvenții străine” care „ar putea distorsiona piața internă” a UE. Nuctech a contestat în iunie 2024 inspecțiile în fața Tribunalului Uniunii Europene, susținând că nu există dovezi care să sprijine acuzațiile privind sprijin de stat ilegal, a relatat Reuters, citată de Global Times. Acuzațiile Chinei: cereri de informații „arbitrare” și încălcarea dreptului internațional Într-un răspuns ulterior la întrebări ale presei, un purtător de cuvânt al MOJ a susținut că UE ar fi cerut „în mod arbitrar” entităților chineze să furnizeze o gamă largă de informații „inutile” aflate pe teritoriul Chinei, iar solicitările transfrontaliere ar încălca dreptul internațional și normele de bază ale relațiilor internaționale. Oficialul a mai afirmat că FSR este un instrument unilateral al UE și că, de la intrarea sa în vigoare, ar fi fost folosit în mod repetat împotriva companiilor chineze, cu „trăsături discriminatorii”, descriind abordarea drept protecționism sub eticheta „concurenței loiale”. Ce urmează: risc de contramăsuri și tensiuni comerciale MOJ a cerut UE să își „corecteze imediat” practicile și să creeze un mediu „echitabil, just și predictibil” pentru cooperarea China–UE. În același timp, purtătorul de cuvânt a avertizat că, dacă UE „insistă să depășească limitele”, China va lua „contramăsuri în conformitate cu legea”. Global Times mai citează o sursă descrisă drept „insider”, care a afirmat în aprilie că Beijingul are „un set complet de instrumente” pentru a răspunde măsurilor protecționiste ale UE și că ar putea inclusiv să lanseze investigații privind impactul subvențiilor străine, ca reacție la FSR. Aceeași sursă avertizează că o escaladare ar afecta ambele părți și ar perturba lanțurile industriale și de aprovizionare la nivel global. [...]
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
