Știri
Știri din categoria Externe
Diplomați UE se tem că documente confidențiale ar putea ajunge la Moscova prin accesul pe care îl au parlamentari ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), potrivit Mediafax, care citează Politico.
Relatarea indică faptul că deputații germani, inclusiv cei ai AfD, pot consulta o bază de date cu mii de documente ale Uniunii Europene, inclusiv note din reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde se conturează pozițiile statelor membre pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina. Diplomați europeni și parlamentari germani au spus pentru Politico că acest acces alimentează temeri privind posibile scurgeri de informații către Rusia.
„Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
În consecință, susțin sursele citate, discuțiile sensibile sunt purtate cu mai multă prudență, iar unele state membre se întâlnesc deja în formate mai restrânse, pe fondul temerilor că țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin. Un diplomat a invocat atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD” în creșterea precauției la schimbul de informații.
Textul mai arată că, spre deosebire de alte parlamente naționale, în Bundestag toți deputații și consilierii lor au acces la EuDoX, baza de date cu documente UE, sistem creat ca măsură de control asupra puterii executive, în contextul sensibilităților istorice din Germania. AfD respinge acuzațiile și, potrivit Politico, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar a transmis: „Nu comentăm acuzații nefondate”. În același context, este menționat că, la începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul măsuri suplimentare față de China după informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți în secret pe teritoriul chinez în tehnici de protecție radiologică, chimică și biologică, un subiect cu sensibilitate ridicată pentru securitatea europeană. Detaliile apar într-un material publicat de Antena 3 , care citează Reuters și documente consultate de agenție. Potrivit a doi oficiali europeni și unor documente văzute de Reuters, campania de instruire ar fi fost aprobată personal de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov , și ar fi implicat direct cel puțin patru generali ruși și chinezi. Oficialii europeni spun că nivelul de implicare indică importanța pe care Moscova și Beijingul o acordă cooperării militare legate de războiul din Ucraina, ceea ce a alimentat îngrijorări în Europa. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Un document clasificat rusesc menționat în material indică o dispoziție internă emisă de Belousov în august 2025, pe baza căreia o delegație a forțelor armate ruse ar fi călătorit în China pentru exerciții organizate în baze ale Armatei Populare de Eliberare (denumirea oficială a armatei chineze). Raportul descrie, între altele, o sesiune de trei săptămâni organizată în noiembrie, la o bază militară din Beijing, axată pe protecția radiologică, chimică și biologică. Documentele citate ar include imagini cu militari ruși la cursuri susținute de un instructor chinez, inclusiv activități precum „recunoaștere chimică”, „recunoaștere radiologică” și măsuri de protejare a sistemelor de ventilație împotriva contaminării, precum și examinarea unui model de reactor nuclear. Unul dintre oficialii europeni citați de Reuters apreciază că includerea componentelor radiologice, biologice și chimice sugerează un caracter strategic al schimburilor, tocmai prin sensibilitatea acestor capabilități pentru armate. Reacții: Beijingul neagă, UE spune că verifică prin canale proprii Ministerul chinez de externe a transmis, potrivit materialului, că poziția Chinei privind războiul din Ucraina a rămas „consecventă” și că „acuzațiile relevante sunt complet nefondate”. China susține că este neutră și se prezintă drept mediator. În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat pe 15 iunie că Uniunea confirmase prin propriile canale că instruirea ar fi avut loc și că evaluează implicațiile. China a respins declarațiile ei drept „nimic mai mult decât calomnii”, conform aceleiași surse. Kremlinul a refuzat să comenteze un reportaj Reuters anterior pe aceeași temă, dar a denunțat „informațiile false” publicate în Occident. De ce contează pentru UE: securitate vs. relația comercială cu China În interiorul UE, discuțiile se concentrează pe necesitatea unor măsuri suplimentare ca răspuns, în condițiile în care relația cu China este puternic influențată de priorități comerciale. China este un partener comercial important al blocului și a doua cea mai mare economie a lumii, notează materialul. UE a impus deja sancțiuni unor companii chineze despre care afirmă că sprijină efortul de război al Rusiei. Un oficial de la Bruxelles citat de Reuters susține că UE ar trebui să nu mai privească China „în primul rând din perspectivă economică” și să se concentreze pe rolul descris de Kallas drept „sprijin decisiv” pentru războiul Rusiei. Detalii operaționale din documente și disputele din jurul lor Oficiali europeni anonimi citați de Reuters indică drept semnatari ai unui acord din 2 iulie (care ar fi stat la baza instruirii) pe general-maiorul rus Rustam Husainov și pe colonelul superior chinez Sun Dayun. Documentele ruse interne consultate de Reuters ar consemna și evaluări ale instruirii: un raport despre antrenamentele din Nanjing ar fi apreciat nivelul echipamentelor și folosirea simulatoarelor, dar ar fi remarcat explicit lipsa experienței de luptă a Chinei. Separat, Andrei Kartapolov, deputat rus și șef al comisiei pentru apărare, a declarat pentru postul RTVI că reportajul despre instruire este „o prostie completă” și că armata rusă nu are nimic de învățat de la China. În lipsa unor confirmări publice independente ale documentelor menționate, informațiile rămân, în esență, la nivelul relatărilor Reuters bazate pe documente consultate și pe declarații ale unor oficiali europeni. [...]
Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina , după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews . Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”. Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord. „Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.” Context: promisiuni vechi, rezultate limitate HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”. Atacul asupra Kievului și escaladarea reciprocă Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți. În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului. [...]
Șeful Sberbank cere oprirea războiului pe fondul presiunii economice din Rusia , într-un mesaj public rar pentru un lider al unei companii de stat, potrivit Adevărul . Gherman Gref , președintele celei mai mari bănci din Rusia, i-a transmis indirect lui Vladimir Putin că „toți” își doresc încetarea rapidă a luptelor, avertizând totodată că economia se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Gref a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea de stat, susținând că principala preocupare a rușilor este oprirea ostilităților. „Cred că ceea ce îi preocupă pe fiecare dintre noi este același lucru. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească în primul rând o încheiere rapidă a luptelor.” De ce contează: semnal din vârful sistemului financiar de stat Mesajul este neobișnuit în contextul în care, de regulă, oficialii și șefii marilor companii de stat evită orice critică publică la adresa liniei Kremlinului. În acest caz, apelul vine din partea unei figuri centrale a sistemului financiar rus, ceea ce îl transformă într-un indicator al tensiunilor economice acumulate pe fondul războiului. Costurile războiului, în lectura lui Gref Bancherul a avertizat și anterior că economia Rusiei resimte tot mai puternic costurile conflictului. În material sunt menționate, ca factori care amplifică problemele economice: cheltuieli militare ridicate; sancțiuni occidentale; atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere. În paralel, populația ar resimți inflație ridicată, dobânzi record, scăderea veniturilor și disponibilizări, potrivit aceleiași surse. Gref a rezumat riscul macroeconomic printr-o formulare directă: „Am răcit deja prea mult economia.” Presiune militară și energetică: atacuri în adâncimea teritoriului rus Articolul plasează apelul lui Gref în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Autoritățile de la Kiev au anunțat atacuri asupra unei instalații petroliere din Ufa (la peste 1.300 km de front) și asupra unui obiectiv militar-industrial din regiunea Penza. Președintele Volodimir Zelenski a descris aceste acțiuni ca parte a unei strategii de lovire a obiectivelor strategice ruse. „În fiecare zi este pus în aplicare planul nostru de sancțiuni cu rază lungă de acțiune. Este un răspuns pe deplin justificat la tot ceea ce Rusia face împotriva noastră.” Ministerul ucrainean al Apărării susține că, în luna iunie, forțele ucrainene au atacat 11 rafinării de petrol, alături de depozite de combustibil și alte obiective militare. Separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lovirea unor hangare cu avioane de luptă pe un aerodrom din Crimeea anexată. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat În plan militar, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a spus că există indicii privind o posibilă ofensivă rusă din regiunea Briansk, cu scopul de a deschide un nou sector de front în regiunea Cernihiv. El a adăugat că este puțin probabil ca Belarus să permită din nou folosirea teritoriului său pentru o invazie, deși scenariul este luat în calcul. Materialul notează că afirmațiile oficialilor ucraineni despre situația de pe front și impactul loviturilor asupra economiei ruse nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul nu a comentat declarațiile lui Gherman Gref. În plus, un sondaj citat de Institutul pentru Studiul și Analiza Conflictelor din Kiev indică faptul că 81% dintre ruși și-ar dori încheierea războiului, însă publicația precizează implicit limita: „dacă cifra este confirmată”. [...]
UE pregătește acces aproape fără taxe pentru exporturile Armeniei , o mișcare cu miză economică și de reglementare care ar putea accelera reorientarea comerțului armean dinspre Rusia spre piața europeană, potrivit Economedia . Planul Bruxelles-ului vizează eliminarea tarifelor pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei, conform Politico, citat de publicație. În paralel, UE ar urma să scutească de taxe vamale aproape toate exporturile agricole armenești, până la 99% din producție. În zona agricolă, măsura ar acoperi în principal: fructe și legume; produse vegetale; alcool. Pe lângă relaxarea tarifară, pachetul include asistență financiară pentru Armenia și sprijin pentru reorientarea exporturilor de pe piața rusă către cea europeană. Oficialii de la Bruxelles prezintă inițiativa drept un răspuns la presiunea economică exercitată de Rusia asupra Armeniei și o încercare de consolidare a legăturilor cu Erevan. Contextul este unul geopolitic cu efecte directe în economie: în ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Moscova a amenințat cu posibile creșteri ale prețurilor la gaze și a oprit unele schimburi comerciale cu Armenia. În plan intern, partidul premierului Nikol Pashinyan a câștigat alegerile parlamentare, pe fondul unei agende de apropiere de UE, notează aceeași sursă. [...]
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO , o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov , citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.” De ce contează: semnal politic într-o zonă unde Rusia încearcă să-și păstreze influența Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune. Contextul regional: Armenia se îndepărtează de Moscova În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia. În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară. [...]
Uniunea Europeană promite Armeniei sprijin economic suplimentar și acces mai larg pe piața UE , într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea comercială asupra Erevanului, potrivit Agerpres . Miza este una direct economică: UE anunță bani noi și relaxarea regulilor de export, ca răspuns la restricțiile impuse de Moscova, care au lovit exporturile armene. În timpul unei vizite la Erevan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , i-a transmis premierului Nikol Pașinian că Bruxelles-ul va crește sprijinul și va ajuta la aducerea mai rapidă a bunurilor armene pe piețele europene. Pachetul anunțat include un sprijin economic suplimentar de 18 milioane de euro și liberalizarea unor reguli de export. „Știu că Armenia se confruntă în continuare cu presiuni economice semnificative din partea Rusiei. Dar fiți siguri: atunci când presiunea asupra partenerilor noștri crește, UE intervine... Puteți conta pe noi.” Ce măsuri economice pune pe masă UE Concret, Comisia Europeană a anunțat două direcții principale: 18 milioane de euro sprijin economic suplimentar, parte dintr-un pachet mai amplu de 52 de milioane de euro conceput la începutul lunii iunie pentru Armenia; eliminarea tarifelor pentru aproape 80% din exporturile armene către UE , măsură menită să reducă barierele de acces pe piața europeană. Contextul presiunii ruse și expunerea comercială a Armeniei Rusia a impus „restricții comerciale extinse” înaintea alegerilor parlamentare din iunie, câștigate de partidul aflat la putere, Contractul Civil, cu 49,8% din voturi. Moscova a acuzat Occidentul de interferență și s-a alăturat opoziției armene în denunțarea unor presupuse încălcări electorale. Potrivit informațiilor citate, restricțiile ruse au afectat serios exporturile Armeniei pentru mai multe categorii de produse, inclusiv flori, pește, produse proaspete și băuturi alcoolice . În același timp, dependența comercială de Rusia rămâne ridicată: Rusia a reprezentat aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei anul trecut , față de 11% pentru UE , conform statisticilor guvernamentale menționate. Ce urmează: sprijin regional mai larg În paralel, Ursula von der Leyen a declarat cu o zi înainte, la Baku, că Bruxelles-ul a promis 200 de milioane de euro sub formă de granturi pentru îmbunătățirea legăturilor de transport, energie și digitale în Caucazul de Sud, proiect prezentat ca sprijin pentru pacea dintre Azerbaidjan și Armenia după decenii de conflict. [...]
