Știri
Știri din categoria Externe
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii, potrivit The New York Times, în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană.
În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari.
Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump, care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”.
Principalele elemente ale situației actuale:
Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări.
În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii.
Recomandate
Comisia Europeană va cere explicații Ungariei după informații de presă privind posibile scurgeri către Rusia, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Executivul comunitar a descris drept „foarte îngrijorătoare” relatările potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate în cadrul Consiliului UE. Declarația a fost făcută luni de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, într-o conferință de presă. Hipper a spus că relația de încredere între statele membre, precum și între acestea și instituțiile UE, este „fundamentală” pentru funcționarea Uniunii. Ea a adăugat că instituția „speră ca guvernul ungar să ofere clarificări”, fără a furniza alte detalii pe acest subiect. Contextul vine după ce The Washington Post a relatat sâmbătă că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban, pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune denumită „the Gamechanger” („Schimbarea jocului”). În același articol se susține că Szijjarto l-ar fi sunat frecvent pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din reuniunile Consiliului UE, acuzații pe care ministrul ungar le-a respins, catalogându-le drept „zvonuri” pe rețeaua socială X. [...]
Vladimir Putin a admis că economia Rusiei a intrat în recesiune , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile făcute luni, într-o ședință pe teme economice. Președintele rus a spus că, la începutul lui 2026, principalii indicatori macroeconomici au trecut pe minus. „În ianuarie anul acesta, produsul intern brut al Rusiei a fost cu 2,1% mai mic decât în urmă cu un an. Producția industrială a scăzut cu 0,8%”, a citat Putin statisticile Rosstat. Putin a susținut că evoluția nu este „nimic neașteptat” și a cerut guvernului să readucă economia „pe traiectoria creșterii economice durabile”, evitând în același timp accelerarea inflației și destabilizarea pieței muncii. În paralel, a atras atenția asupra situației bugetului federal, care la finalul lunilor ianuarie-februarie a înregistrat un deficit de 3,5 trilioane de ruble și o scădere a veniturilor totale, cerând „decizii echilibrate” pentru „sustenabilitatea pe termen lung”. Scăderea PIB-ului din ianuarie, raportată anterior de Rosstat, este prezentată ca prima contracție înregistrată de Rusia din 2023. Digi24 notează că, în 2025, creșterea economică oficială a încetinit de aproape cinci ori, până la 1%, sub previziunile inițiale ale guvernului, iar 21 din 28 de sectoare industriale principale au încheiat anul pe minus, inclusiv extracția de minereuri, metalurgia, industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și producția de alimente (în scădere pentru prima dată în 15 ani). Pentru 2026, autoritățile ruse au coborât prognoza de creștere de la peste 2% la 1,3%, însă și aceasta ar putea fi prea optimistă. Potrivit datelor Bloomberg, citate de Digi24, Ministerul Dezvoltării Economice ar lua în calcul reducerea prognozei la 0,7% și pregătește o tăiere de buget, în condițiile în care veniturile din materii prime s-au înjumătățit la începutul anului; sursele Bloomberg indică o reducere de 10% a cheltuielilor, cu excepția celor militare și a celor „protejate”, inclusiv cheltuielile sociale. În același context, Ilya Sokolov, șeful laboratorului de politică bugetară al Institutului Gaidar, avertizează că încetinirea economiei poate reduce veniturile bugetare non-petrol și gaze, în pofida reformei fiscale care include majorarea TVA și a impozitelor pentru întreprinderile mici. Conform calculelor sale, față de planul inițial, încasările ar putea scădea cu 500 de miliarde de ruble din TVA și cu 100-200 de miliarde de ruble din impozitul pe profit, iar deficitul ar putea urca spre aproape 8 trilioane de ruble dacă cheltuielile depășesc planul cu aproximativ 1 trilion de ruble. [...]
George Kent susține că Rusia urmărește doar aparența unor negocieri de pace , potrivit Digi24 , care redă un interviu acordat de diplomatul american publicației Ukrainska Pravda. Kent, fost ambasador al SUA în Estonia (2023–2024) și diplomat cu peste trei decenii de experiență, afirmă că Moscova ar repeta tiparul din perioada acordurilor de la Minsk, folosind discuțiile pentru a câștiga timp și a proiecta imaginea unui proces. În interviu, Kent compară cele două mandate ale lui Donald Trump și spune că a doua administrație ar fi adoptat o abordare „tranzacțională”, cu efecte în politica externă. El leagă această schimbare de decizii pe care le consideră slabe din punct de vedere strategic, inclusiv în dosare cu impact asupra economiei globale, menționând „războiul împotriva Iranului” și consecințele acestuia. „Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord de pace. Ei sunt interesați, în esență, de o «pokazukha» pentru a arăta că există aparența unui proces. Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”, spune diplomatul. Pe tema sprijinului american pentru Ucraina, Kent afirmă că, în anii 2023–2024, o parte din asistența acordată de administrația Biden ar fi venit „prea târziu și în cantități insuficiente”, în condițiile în care ajutorul care ar fi putut fi oferit atunci ar fi fost necesar încă din 2022. În prezent, el descrie politica SUA drept una care „nu prevede acordarea de asistență Ucrainei”, pe care o consideră „miopă” și contrară intereselor americane. Kent discută și despre presiunile pentru un acord, argumentând că un aranjament care nu este „just, durabil” și adaptat nevoilor Ucrainei ar echivala cu o capitulare. În același timp, el susține că Rusia, sub Vladimir Putin, ar urmări „desființarea actualului stat ucrainean” în condiții inacceptabile pentru ucraineni, motiv pentru care, în viziunea sa, dialogul ar trebui purtat fără concesii care să ducă la pierderea suveranității. [...]
China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat” , după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat. „Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică. În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”. Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională. [...]
Moscova transmite că UE nu mai are prioritate la energia rusească , pe fondul reorientării Rusiei către piețe din Asia și alte economii emergente, potrivit Mediafax . Mesajul a fost formulat de Kirill Dmitriev , trimisul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică internațională. „UE este la capătul cozii”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentând o postare a contului BRICS News, în timpul vizitei oficiale în Rusia a premierului vietnamez Pham Minh Chinh. În articol se arată că declarația reflectă o schimbare strategică tot mai vizibilă la Moscova: căutarea de noi parteneri energetici în afara Europei, în contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse de Occident. Vizita premierului vietnamez la Moscova este prezentată ca un element relevant în această direcție. Potrivit ambasadorului Vietnamului în Rusia, Dang Minh Khoi, discuțiile vizează consolidarea cooperării bilaterale în domenii precum comerțul, investițiile și energia, iar diplomatul a indicat că sunt așteptate acorduri majore, inclusiv proiecte în energia nucleară și în cooperarea energetică. Pentru Uniunea Europeană, mesajul transmis de oficialul rus vine pe fondul reducerii importurilor de energie din Rusia în ultimii ani și al orientării către surse alternative. Mediafax notează că dependența de piața globală și volatilitatea prețurilor rămân provocări, iar faptul că Rusia își consolidează relațiile energetice cu economii emergente poate amplifica presiunile asupra pieței europene. [...]
Uniunea Europeană a limitat accesul Ungariei la discuții și materiale sensibile pe fondul temerilor că informații confidențiale ar putea ajunge la Rusia, potrivit G4Media , care citează Politico. În acest context, liderii europeni ar fi început să se întâlnească în formule mai restrânse, pentru a reduce riscul de scurgeri. Conform relatării, nu este așteptat un răspuns oficial al UE la aceste acuzații înaintea alegerilor din Ungaria, programate pe 12 aprilie, din cauza impactului politic potențial. Cinci diplomați și oficiali europeni citați de Politico spun că există îngrijorări privind riscul ca Budapesta să transmită informații sensibile către Kremlin. „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în fiecare detaliu nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni”, a scris pe X premierul polonez Donald Tusk. În sprijinul acestor suspiciuni, textul invocă un raport al Washington Post, potrivit căruia guvernul lui Viktor Orbán ar fi menținut contacte strânse cu Moscova pe parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi folosit pauzele din întâlnirile cu alte state membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Un oficial guvernamental european citat afirmă că, pe fondul lipsei de încredere, o parte importantă a diplomației europene se mută în formate mai mici (precum E3, E4, Weimar, NB8 sau JEF), în locul reuniunilor complete cu toate cele 27 de state membre. Reacțiile de la Budapesta resping acuzațiile. Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru Politico că informațiile apărute în weekend ar fi „știri false”, iar Szijjártó a respins conținutul articolului din Washington Post, acuzând presa că promovează „teorii ale conspirației”. În paralel, unii diplomați europeni citați susțin că ar putea crește presiunea pentru clasificarea mai strictă a documentelor la nivelul UE, ca măsură de descurajare și pentru a facilita investigațiile în caz de scurgeri. Miza politică imediată este legată de alegerile din 12 aprilie și de modul în care UE va gestiona relația cu guvernul Orbán după scrutin. În același timp, articolul notează că Orbán a refuzat să aprobe împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la Consiliul European de vineri, ceea ce a alimentat tensiunile cu alți lideri europeni și a întărit percepția că Budapesta blochează decizii majore de securitate și finanțare. [...]
