Știri
Știri din categoria Externe

Maria Zaharova a apărat guvernul Viktor Orban în scandalul din Ungaria privind presupuse scurgeri de informații către Moscova, potrivit TVR Info. Declarațiile vin pe fondul unor relatări despre conversații telefonice care l-ar implica pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acuzat că ar fi furnizat informații Rusiei, relatează EFE.
„Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei – n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor”, a declarat Zaharova pentru TASS.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a susținut că poziția Budapestei ar fi diferită de tendința pe care o vede în restul Uniunii Europene, unde, în opinia ei, „oamenii nu sunt de obicei luaţi în considerare, ci mai degrabă interesele anumitor grupuri de elită”. Zaharova a mai comentat că statele UE „se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii”, referindu-se la scurgerile de informații.
Reacția Moscovei apare după ce Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” relatările din presă potrivit cărora Szijjarto ar transmite informații către Rusia despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre ale UE.
Separat, TVR Info notează că, sâmbăta trecută, The Washington Post a scris că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune numită „Gamechanger” („Schimbarea regulilor jocului”). În același articol se mai afirma că Peter Szijjarto obișnuia să îl sune frecvent pe omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din cadrul reuniunilor Consiliului UE, acuzații pe care șeful diplomației ungare le-a respins drept „zvonuri” pe platforma X, conform Agerpres.
Recomandate

Rusia ridică miza în dosarul Transnistriei, avertizând că va răspunde „prompt” la orice incident care ar viza cetățeni ruși din regiune , într-un mesaj ce poate amplifica riscurile de securitate la granița estică a UE și poate complica eforturile Chișinăului de reintegrare a teritoriului separatist, potrivit G4Media . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova , a declarat joi că „orice agresiune” împotriva cetățenilor ruși care locuiesc în regiunea transnistreană din Republica Moldova va primi „un răspuns prompt și adecvat” și că Federația Rusă este pregătită să folosească „toate mijloacele necesare” pentru a le asigura securitatea, afirmații făcute într-un briefing. „Orice agresiune împotriva compatrioţilor noştri care locuiesc în Transnistria va primi un răspuns prompt şi adecvat. Federaţia Rusă este pregătită să utilizeze toate mijloacele necesare pentru a le asigura securitatea.” Legătura cu decretul lui Putin privind cetățenia Declarațiile vin în contextul unui decret semnat recent de președintele rus Vladimir Putin , care vizează facilitarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană. Zaharova a susținut că măsura ar fi fost luată ca răspuns la solicitările populației din regiune și la „presiunile” exercitate de Republica Moldova și Ucraina asupra Tiraspolului. Reacția Chișinăului: „tactici de presiune” În reacție la decret, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sugerat că măsura ar face parte din tacticile Rusiei de a exercita presiuni în contextul eforturilor Chișinăului de reintegrare a Transnistriei, regiune susținută de Moscova, unde sunt desfășurate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Sandu a mai afirmat că Moscova ar avea, probabil, „nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina”. Informațiile sunt relatate de deschide.md, citat de Agerpres, conform articolului. [...]

Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO , într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit . Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete. Drone, spațiu aerian și riscul de escaladare în regiune RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări. Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit ). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților. Exerciții cu componentă nucleară: dimensiuni și mesaj politic Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar. Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă: Forțele de Rachete Strategice; Flotele de Nord și Pacific; aviația cu rază lungă de acțiune; unități din districtele militare Leningrad și Central. Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării. Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Reacții politice și măsuri de securitate în regiune În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad , exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”. În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.” „Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.” „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.” „Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.” [...]

Președintele Cehiei cere accelerarea reînarmării europene , avertizând că „pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită”, potrivit Digi24 . Mesajul lui Petr Pavel , fost general NATO , pune presiune pe guvernele europene să trateze apărarea ca prioritate imediată, într-un context de securitate pe care îl descrie drept tot mai volatil. Pavel a spus că Europa trebuie să își consolideze „urgent” capacitatea de apărare și să fie pregătită să acționeze independent atunci când situația o cere. În logica sa, miza nu este ideea că Europa ar fi „singură”, ci că trebuie să fie suficient de puternică pentru a se susține singură, la nevoie. De ce contează: apărarea devine o urgență politică și bugetară Avertismentul vine cu o concluzie practică: statele europene ar trebui să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a se poziționa cât mai bine în fața provocărilor de securitate. În termeni de politici publice, o astfel de abordare se traduce, de regulă, în decizii accelerate privind investițiile în apărare, achizițiile militare și capacitatea industrială aferentă. Mesajul-cheie: timpul nu lucrează în favoarea Europei În declarațiile citate, liderul ceh insistă asupra ideii că protejarea păcii presupune acțiune activă, nu inerție. „Pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită.” „Istoria nu va aștepta pur și simplu ca Europa să fie pregătită.” „Trebuie să acționăm rapid.” [...]

Premierul ungar Peter Magyar pariază pe revenirea UE la gazul rusesc, pe criteriul prețului , miză care ar putea pune presiune pe direcția actuală a politicii energetice europene după încheierea războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat cotidianului polonez Rzeczpospolita, Magyar a susținut că, odată ce conflictul se va termina, „întreaga UE se va întoarce la a cumpăra gaz rusesc, pentru că este mai ieftin, iar competitivitatea și geografia o cer”. Declarația vine în contextul în care Uniunea Europeană a urmărit în ultimii ani reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia. Magyar a fost întrebat despre aprovizionarea Ungariei cu gaz și petrol rusești și a argumentat că „geografia nu s-a schimbat”, inclusiv în scenariul unei victorii electorale a partidului său, Tisza. El a spus că mandatul primit de noul guvern este să diversifice sursele de energie „cât de mult posibil”, dar cu condiția ca prețurile materiilor prime să rămână un criteriu central. Costul alternativelor și discuțiile cu Polonia Premierul ungar a indicat că gazul lichefiat (GNL – gaz natural răcit până devine lichid, pentru a fi transportat) adus pe ruta Mării Baltice și apoi prin Polonia și Slovacia este „semnificativ mai scump” decât gazul din România, Rusia sau Austria. El a mai spus că Ungaria „va începe, desigur, negocierile și vrea să coopereze” și a relatat că, la discuțiile de miercuri din Polonia, premierul Donald Tusk ar fi promis că „va face totul pentru a reduce prețul gazului” și pentru a face oferta „cât de competitivă posibil”. În același timp, Magyar a subliniat că rezultatul depinde și de evoluția pieței gazului. Interconectori și semnal privind politica UE pe hidrocarburi Magyar a confirmat planuri de construire a unor noi interconectori (conducte și conexiuni între rețele naționale) pentru diversificarea aprovizionării. Întrebat dacă Ungaria va înceta să cumpere gaz și petrol rusești „peste trei ani”, în linie cu politica UE, el a răspuns că se așteaptă ca această politică „să se schimbe semnificativ” după încheierea războiului, pe care speră să o vadă „foarte curând”. Argumentul central invocat de liderul de la Budapesta este competitivitatea economică: Ungaria și Polonia „trebuie să fie competitive”, iar asta ar necesita energie mai ieftină, el descriindu-se drept „foarte pragmatic” în urmărirea simultană a securității aprovizionării și a prețurilor mai mici. [...]

Rusia ridică miza descurajării militare în regiune după ce Vladimir Putin a anunțat că exercițiile nucleare comune cu Belarus vor include lansări de rachete balistice și de croazieră, pe fondul tensiunilor în creștere cu state europene, potrivit Mediafax . Putin a făcut declarațiile joi, în timp ce urmărea testele prin legătură video, alături de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko . În același context, liderul rus a reluat ideea că „triada nucleară” a Rusiei trebuie să funcționeze ca garanție a suveranității Rusiei și a Belarusului. Ce presupun exercițiile anunțate Conform informațiilor din articol, exercițiile comune vor include: lansări de rachete balistice; lansări de rachete de croazieră. Moscova prezintă aceste exerciții drept parte a pregătirii strategice a forțelor nucleare, într-o perioadă descrisă ca fiind de confruntare geopolitică intensă. Contextul regional: tensiuni cu state europene Anunțul vine în condițiile în care tensiunile dintre Rusia și mai multe state europene se amplifică, cu o mențiune specială pentru țările baltice, pe fondul continuării războiului din Ucraina. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese un calendar detaliat al exercițiilor sau amploarea exactă a acestora, dincolo de includerea lansărilor de rachete balistice și de croazieră. [...]

Germania propune un statut intermediar pentru Ucraina în UE, ca pârghie în negocierile de pace , potrivit Reuters . Cancelarul Friedrich Merz le-a transmis liderilor europeni o scrisoare în care sugerează crearea unei calități de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar oferi Kievului acces direct la structurile UE fără drept de vot, într-o formulă menită să facă mai ușor de închis un acord de încetare a războiului declanșat de invazia Rusiei. În propunerea văzută de Reuters, Merz spune că Ucraina ar putea participa la summituri UE și la reuniuni ministeriale, dar fără a vota. În paralel, el cere statelor membre să își asume un „angajament politic” de a aplica Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE , pentru a crea o garanție de securitate „substanțială”. „Propunerea mea reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară în război. Va ajuta la facilitarea negocierilor de pace în curs ca parte a unei soluții de pace negociate”, a scris Merz, adăugând că acest lucru este „esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”. De ce contează: UE caută o soluție între „aderare rapidă” și blocajul procedural Miza inițiativei este să creeze o etapă intermediară credibilă între statutul actual de țară candidată și aderarea deplină, pe care oficiali europeni o consideră nerealistă „în următorii câțiva ani”. Potrivit unor analiști citați de Reuters, o perspectivă mai clară de integrare europeană ar putea fi importantă pentru președintele Volodîmîr Zelenski în a susține intern un eventual acord de pace, mai ales dacă Ucraina nu își recâștigă întreg teritoriul sau nu intră în NATO. Reuters notează că, deși într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între SUA, Ucraina și Rusia a fost menționată o țintă de 2027, oficiali europeni spun că aderarea completă într-un orizont atât de scurt este improbabilă. Ce ar însemna „membru asociat” și ce riscuri încearcă să limiteze Berlinul Merz descrie „membrul asociat” ca o categorie care nu există în prezent în regulile UE, dar care ar putea veni cu beneficii instituționale fără drept de vot, inclusiv: un comisar asociat ucrainean în Comisia Europeană (fără vot); reprezentanți ucraineni în Parlamentul European (fără vot). Pentru a reduce riscul ca un astfel de statut să fie acordat fără condiționalități, cancelarul german propune și un mecanism de revenire („snap-back”) sau o clauză de expirare („sunset clause”) dacă Ucraina ar înregistra reculuri privind statul de drept sau procesul de aderare. Ce urmează Merz spune că își va discuta ideile cu ceilalți lideri europeni și că obiectivul său ar fi un acord rapid, urmat de înființarea unui grup de lucru dedicat („Task Force”) care să detalieze mecanismul. În scrisoare, el susține că propunerea nu ar afecta alte țări candidate și cere UE să caute „soluții inovatoare” și pentru statele care încearcă de mult timp să adere. [...]