Știri
Știri din categoria Externe
Maria Zaharova a apărat guvernul Viktor Orban în scandalul din Ungaria privind presupuse scurgeri de informații către Moscova, potrivit TVR Info. Declarațiile vin pe fondul unor relatări despre conversații telefonice care l-ar implica pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acuzat că ar fi furnizat informații Rusiei, relatează EFE.
„Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei – n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor”, a declarat Zaharova pentru TASS.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a susținut că poziția Budapestei ar fi diferită de tendința pe care o vede în restul Uniunii Europene, unde, în opinia ei, „oamenii nu sunt de obicei luaţi în considerare, ci mai degrabă interesele anumitor grupuri de elită”. Zaharova a mai comentat că statele UE „se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii”, referindu-se la scurgerile de informații.
Reacția Moscovei apare după ce Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” relatările din presă potrivit cărora Szijjarto ar transmite informații către Rusia despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre ale UE.
Separat, TVR Info notează că, sâmbăta trecută, The Washington Post a scris că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune numită „Gamechanger” („Schimbarea regulilor jocului”). În același articol se mai afirma că Peter Szijjarto obișnuia să îl sune frecvent pe omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din cadrul reuniunilor Consiliului UE, acuzații pe care șeful diplomației ungare le-a respins drept „zvonuri” pe platforma X, conform Agerpres.
Recomandate
Diplomați UE se tem că documente confidențiale ar putea ajunge la Moscova prin accesul pe care îl au parlamentari ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), potrivit Mediafax , care citează Politico. Relatarea indică faptul că deputații germani, inclusiv cei ai AfD, pot consulta o bază de date cu mii de documente ale Uniunii Europene, inclusiv note din reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde se conturează pozițiile statelor membre pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina. Diplomați europeni și parlamentari germani au spus pentru Politico că acest acces alimentează temeri privind posibile scurgeri de informații către Rusia. „Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. În consecință, susțin sursele citate, discuțiile sensibile sunt purtate cu mai multă prudență, iar unele state membre se întâlnesc deja în formate mai restrânse, pe fondul temerilor că țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin. Un diplomat a invocat atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD” în creșterea precauției la schimbul de informații. Textul mai arată că, spre deosebire de alte parlamente naționale, în Bundestag toți deputații și consilierii lor au acces la EuDoX, baza de date cu documente UE, sistem creat ca măsură de control asupra puterii executive, în contextul sensibilităților istorice din Germania. AfD respinge acuzațiile și, potrivit Politico, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar a transmis: „Nu comentăm acuzații nefondate”. În același context, este menționat că, la începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei. [...]
Comisia Europeană va cere explicații Ungariei după informații de presă privind posibile scurgeri către Rusia, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Executivul comunitar a descris drept „foarte îngrijorătoare” relatările potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate în cadrul Consiliului UE. Declarația a fost făcută luni de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, într-o conferință de presă. Hipper a spus că relația de încredere între statele membre, precum și între acestea și instituțiile UE, este „fundamentală” pentru funcționarea Uniunii. Ea a adăugat că instituția „speră ca guvernul ungar să ofere clarificări”, fără a furniza alte detalii pe acest subiect. Contextul vine după ce The Washington Post a relatat sâmbătă că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban, pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune denumită „the Gamechanger” („Schimbarea jocului”). În același articol se susține că Szijjarto l-ar fi sunat frecvent pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din reuniunile Consiliului UE, acuzații pe care ministrul ungar le-a respins, catalogându-le drept „zvonuri” pe rețeaua socială X. [...]
O transcriere publicată indică o solicitare către Rusia privind alegerile din Slovacia , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o convorbire telefonică atribuită ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, și omologului său rus, Serghei Lavrov , din februarie 2020. Conform materialului, jurnalistul Szabolcs Panyi a publicat transcrierea unei discuții care ar fi avut loc înaintea alegerilor parlamentare din Slovacia (29 februarie 2020). În text, Szijjártó ar fi cerut sprijin în favoarea coaliției conduse atunci de social-democratul Peter Pellegrini, invocând miza „cooperării pragmatice” din Europa Centrală și faptul că o întâlnire la Moscova ar fi putut ajuta electoral. „De aceea te rugăm și este și dorința noastră să vezi dacă se poate organiza o astfel de întâlnire la Moscova, în februarie.” Potrivit relatării, Lavrov ar fi răspuns că va transmite solicitarea mai departe și că va reveni cu noutăți. Panyi susține că o asemenea întâlnire ar fi putut conta în ochii alegătorilor pro-ruși din Slovacia, iar discuția ar fi fost interceptată de un serviciu de informații dintr-un stat membru al Uniunii Europene; jurnalistul afirmă că a mai scris despre conținutul ei încă din martie 2024. În plan politic, Antena 3 CNN notează că, în final, coaliția a pierdut alegerile, iar Partidul Național Slovac nu a intrat în Parlament. Totuși, Pellegrini a devenit ulterior președintele Slovaciei, în 2024. Materialul include și acuzații privind scurgeri de informații și riscuri de securitate a comunicațiilor: Panyi afirmă că documentează de ani de zile relația dintre Szijjártó și oficiali ruși și susține că ministrul ungar ar fi transmis informații sensibile din reuniuni europene, inclusiv în convorbiri purtate „pe linii nesecurizate”, ceea ce ar facilita interceptarea de către servicii de informații. Jurnalistul respinge acuzațiile apărute în presa apropiată guvernului ungar, potrivit cărora ar fi colaborat cu servicii străine pentru a obține interceptări. Pe fondul apariției transcrierii, premierul Viktor Orbán a anunțat că a cerut ministrului Justiției să investigheze de urgență situația legată de presupusele interceptări . În paralel, Panyi spune că a discutat cu oficiali din șapte state membre ale UE, care ar fi confirmat existența unor scurgeri de informații către partea rusă. [...]
Viktor Orban denunță o presupusă interceptare a convorbirilor lui Peter Szijjarto , după informații potrivit cărora ministrul ungar de externe l-ar fi sunat pe Serghei Lavrov din pauzele reuniunilor UE. Reacția vine după un articol din Washington Post, citat de AFP, care a descris acuzații formulate de foști și actuali oficiali europeni din zona de securitate. Orban a susținut, într-un mesaj pe Facebook , că „ascultarea convorbirilor unui membru al guvernului este un atac grav împotriva Ungariei” și a spus că a cerut Ministerului Justiției de la Budapesta să investigheze suspiciunile. În același timp, articolul Washington Post, publicat sâmbătă, nu ar fi menționat explicit existența unei interceptări a convorbirilor lui Szijjarto, notează Antena 3 CNN. Acuzațiile ar fi fost construite pe declarații ale mai multor oficiali europeni, potrivit cărora șeful diplomației ungare l-ar fi contactat frecvent pe Lavrov pentru a-i transmite, „în direct”, ce se discută în cadrul Consiliului Uniunii Europene. „Teorii absurde ale conspirației”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că a fost șocat că „unul sau mai multe servicii de informații străine au recurs la o supraveghere cu cooperarea activă a unui jurnalist ungar”. Reacții au venit și din Polonia și din opoziția ungară. Premierul polonez Donald Tusk a comentat că „n-ar trebui să se mire nimeni. Bănuiam de multă vreme” și a explicat că acesta este unul dintre motivele pentru care intervine doar când este strict necesar. Separat, liderul opoziției ungare, Peter Magyar, a afirmat că situația ar putea echivala cu înaltă trădare, susținând că, „conform informațiilor actuale”, Szijjarto ar colabora cu rușii și ar trăda interesele Ungariei și ale UE. [...]
Moscova transmite că UE nu mai are prioritate la energia rusească , pe fondul reorientării Rusiei către piețe din Asia și alte economii emergente, potrivit Mediafax . Mesajul a fost formulat de Kirill Dmitriev , trimisul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică internațională. „UE este la capătul cozii”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentând o postare a contului BRICS News, în timpul vizitei oficiale în Rusia a premierului vietnamez Pham Minh Chinh. În articol se arată că declarația reflectă o schimbare strategică tot mai vizibilă la Moscova: căutarea de noi parteneri energetici în afara Europei, în contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse de Occident. Vizita premierului vietnamez la Moscova este prezentată ca un element relevant în această direcție. Potrivit ambasadorului Vietnamului în Rusia, Dang Minh Khoi, discuțiile vizează consolidarea cooperării bilaterale în domenii precum comerțul, investițiile și energia, iar diplomatul a indicat că sunt așteptate acorduri majore, inclusiv proiecte în energia nucleară și în cooperarea energetică. Pentru Uniunea Europeană, mesajul transmis de oficialul rus vine pe fondul reducerii importurilor de energie din Rusia în ultimii ani și al orientării către surse alternative. Mediafax notează că dependența de piața globală și volatilitatea prețurilor rămân provocări, iar faptul că Rusia își consolidează relațiile energetice cu economii emergente poate amplifica presiunile asupra pieței europene. [...]
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii , potrivit The New York Times , în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană. În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari. Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump , care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”. Principalele elemente ale situației actuale: NORAD rămâne pilonul apărării aeriene comune, dar este dominat de SUA; sistemele radar existente sunt considerate învechite în fața noilor tehnologii militare; Rusia și China cresc presiunea strategică în Arctic; Canada este nevoită să își consolideze apărarea, dar depinde în continuare de sprijinul american. Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări. În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii. [...]
