Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul israelian de Finanțe cere anexarea sudului Libanului până la râul Litani, relatează Reuters, în timp ce armata israeliană a bombardat poduri și a distrus locuințe în zonă, pe fondul escaladării confruntărilor cu Hezbollah. Declarațiile lui Bezalel Smotrich sunt cele mai explicite de până acum, la nivel înalt, privind preluarea de teritoriu libanez în cadrul operațiunii pe care Israelul o prezintă drept o campanie împotriva militanților sprijiniți de Iran.
Libanul a fost atras în războiul regional la 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului. De atunci, Israelul a ordonat evacuarea tuturor locuitorilor din zona de la sud de râul Litani și a intensificat loviturile aeriene, considerând regiunea un bastion al Hezbollah.
Într-un program de radio din Israel, Smotrich a spus că operațiunea militară „trebuie să se încheie cu o realitate complet diferită”, inclusiv prin schimbarea granițelor Israelului.
„Spun aici definitiv... în fiecare cameră și în fiecare discuție, de asemenea: noua graniță a Israelului trebuie să fie Litani”, a declarat Smotrich.
Un oficial militar a declarat pentru Reuters că nu poate comenta afirmațiile politicienilor sau planurile pe termen lung ale guvernului, dar a susținut că trupele israeliene își limitează raidurile la zonele apropiate de frontieră, departe de Litani. Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează agenția.
Ministrul Apărării, Israel Katz, a sugerat la începutul lunii că Libanul ar putea suferi o „pierdere de teritoriu” dacă nu dezarmează Hezbollah. În paralel, Smotrich a cerut și anexarea teritoriului pe care Israelul îl controlează acum în Fâșia Gaza, până la o linie de armistițiu cu Hamas; un armistițiu semnat în octombrie a lăsat Israelul în controlul a 53% din Gaza, unde a ordonat evacuări și a demolat clădiri.
Potrivit autorităților libaneze, asaltul aerian și terestru israelian a ucis peste 1.000 de persoane, iar peste un milion au fost forțate să își părăsească locuințele, după ordine de evacuare emise de Israel pentru zone extinse. În același timp, armata israeliană afirmă că desfășoară manevre la sol și raiduri asupra militanților Hezbollah și depozitelor de armament, cu obiectivul declarat de a proteja locuitorii din nordul Israelului, după sute de rachete lansate din Liban din 2 martie.
În weekend, Israelul a lovit un pod principal care leagă sudul Libanului de restul țării, după ce a ordonat distrugerea tuturor trecerilor peste râul Litani și intensificarea demolărilor de locuințe în apropierea graniței sudice. Dreptul internațional interzice, în general, atacarea infrastructurii civile, iar șeful ONU pentru drepturile omului a criticat acțiunile Israelului în Liban, în special utilizarea ordinelor de evacuare pe scară largă; Israelul susține că evacuările urmăresc să țină civilii departe de zonele de luptă.
Elementele-cheie ale situației descrise de Reuters includ:
La nivel local, primarul orașului creștin de frontieră Rmeish, Hanna Amil, a spus că deplasarea devine tot mai dificilă și că localitatea se confruntă deja cu lipsa electricității de la stat, lipsa apei și penurie de motorină, în condițiile în care rutele spre nord riscă să fie întrerupte. Un oficial libanez a declarat pentru Reuters că Beirutul încă mizează pe presiunea puterilor străine pentru a opri războiul, inclusiv printr-o ofertă a președintelui Joseph Aoun de a purta discuții directe.
Recomandate
Donald Trump afirmă că în Iran are loc o „schimbare de regim” , în timp ce cere uraniul îmbogățit al țării și amenință cu continuarea bombardamentelor dacă discuțiile eșuează, potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a spus, înainte de a pleca din Florida către Memphis, că „există automat o schimbare de regim” deoarece „toți reprezentanții regimului (condus de ayatollahul Ali Khamenei) au fost uciși”. Trump a adăugat că Washingtonul ar negocia cu un „grup de lideri iranieni”, pe care i-a descris drept „rezonabili” și „solizi”, sugerând că unul dintre ei ar putea deveni noul interlocutor principal al SUA. În același context, el a susținut că Mojtaba Khamenei , indicat drept noul lider suprem iranian, este „indisponibil” și nu ar fi implicat în dialog. Pentru a-și susține argumentul, Trump a invocat exemplul Venezuelei, unde a afirmat că SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolas Maduro, iar ulterior Washingtonul ar fi discutat cu fosta vicepreședintă Delcy Rodriguez, pe care a numit-o un interlocutor „formidabil”. Pe fondul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane și urmate de represalii iraniene, Trump a avertizat că „va continua să bombardeze cu bucurie” Iranul dacă negocierile eșuează și a spus că „nu garantează nimic” privind încetarea ostilităților. Totodată, el a declarat că SUA vor „uraniul îmbogățit” al Iranului, fără să precizeze cum ar urma să fie obținut. În paralel, Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că va amâna timp de cinci zile loviturile împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice, invocând „discuții productive” cu Iranul, după ce amenințase anterior cu atacarea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore. Teheranul a respins însă existența unor negocieri de pace cu SUA : agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim au transmis că nu există contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, iar Ministerul de Externe iranian a negat oficial afirmațiile privind negocierile. Iranul a reacționat și cu amenințări, spunând că va lansa atacuri asupra centralelor electrice din Israel și din regiune și că ar putea mina „întregul Golf Persic”. [...]
Premierul britanic Keir Starmer a salutat informațiile despre negocieri SUA-Iran , potrivit News.ro , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul a purtat discuții „productive” cu Teheranul în vederea unei încetări a ostilităților. Într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, Starmer a declarat că Regatul Unit „era la curent” cu aceste discuții și că prioritatea imediată trebuie să fie o rezolvare rapidă a conflictului, conform relatării AFP preluate de publicația românească. Pe acest fond, premierul laburist ar fi discutat duminică la telefon cu Donald Trump, potrivit cotidianului american de afaceri The Wall Street Journal , menționat în materialul citat. Luni, Trump a afirmat că „o schimbare de regim” este în curs în Iran și a avertizat că ar „continua să bombardeze bucuros” dacă negocierile eșuează. Președintele SUA a susținut că discută cu un grup de lideri iranieni neidentificați, pe care i-a descris drept „foarte rezonabili” și „foarte solizi”. Totodată, Trump a spus că noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este „indisponibil” și nu este implicat în acest dialog, potrivit aceleiași surse. [...]
Comisia Europeană va cere explicații Ungariei după informații de presă privind posibile scurgeri către Rusia, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Executivul comunitar a descris drept „foarte îngrijorătoare” relatările potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate în cadrul Consiliului UE. Declarația a fost făcută luni de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, într-o conferință de presă. Hipper a spus că relația de încredere între statele membre, precum și între acestea și instituțiile UE, este „fundamentală” pentru funcționarea Uniunii. Ea a adăugat că instituția „speră ca guvernul ungar să ofere clarificări”, fără a furniza alte detalii pe acest subiect. Contextul vine după ce The Washington Post a relatat sâmbătă că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban, pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune denumită „the Gamechanger” („Schimbarea jocului”). În același articol se susține că Szijjarto l-ar fi sunat frecvent pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din reuniunile Consiliului UE, acuzații pe care ministrul ungar le-a respins, catalogându-le drept „zvonuri” pe rețeaua socială X. [...]
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii , potrivit The New York Times , în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană. În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari. Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump , care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”. Principalele elemente ale situației actuale: NORAD rămâne pilonul apărării aeriene comune, dar este dominat de SUA; sistemele radar existente sunt considerate învechite în fața noilor tehnologii militare; Rusia și China cresc presiunea strategică în Arctic; Canada este nevoită să își consolideze apărarea, dar depinde în continuare de sprijinul american. Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări. În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii. [...]
Vladimir Putin a admis că economia Rusiei a intrat în recesiune , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile făcute luni, într-o ședință pe teme economice. Președintele rus a spus că, la începutul lui 2026, principalii indicatori macroeconomici au trecut pe minus. „În ianuarie anul acesta, produsul intern brut al Rusiei a fost cu 2,1% mai mic decât în urmă cu un an. Producția industrială a scăzut cu 0,8%”, a citat Putin statisticile Rosstat. Putin a susținut că evoluția nu este „nimic neașteptat” și a cerut guvernului să readucă economia „pe traiectoria creșterii economice durabile”, evitând în același timp accelerarea inflației și destabilizarea pieței muncii. În paralel, a atras atenția asupra situației bugetului federal, care la finalul lunilor ianuarie-februarie a înregistrat un deficit de 3,5 trilioane de ruble și o scădere a veniturilor totale, cerând „decizii echilibrate” pentru „sustenabilitatea pe termen lung”. Scăderea PIB-ului din ianuarie, raportată anterior de Rosstat, este prezentată ca prima contracție înregistrată de Rusia din 2023. Digi24 notează că, în 2025, creșterea economică oficială a încetinit de aproape cinci ori, până la 1%, sub previziunile inițiale ale guvernului, iar 21 din 28 de sectoare industriale principale au încheiat anul pe minus, inclusiv extracția de minereuri, metalurgia, industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și producția de alimente (în scădere pentru prima dată în 15 ani). Pentru 2026, autoritățile ruse au coborât prognoza de creștere de la peste 2% la 1,3%, însă și aceasta ar putea fi prea optimistă. Potrivit datelor Bloomberg, citate de Digi24, Ministerul Dezvoltării Economice ar lua în calcul reducerea prognozei la 0,7% și pregătește o tăiere de buget, în condițiile în care veniturile din materii prime s-au înjumătățit la începutul anului; sursele Bloomberg indică o reducere de 10% a cheltuielilor, cu excepția celor militare și a celor „protejate”, inclusiv cheltuielile sociale. În același context, Ilya Sokolov, șeful laboratorului de politică bugetară al Institutului Gaidar, avertizează că încetinirea economiei poate reduce veniturile bugetare non-petrol și gaze, în pofida reformei fiscale care include majorarea TVA și a impozitelor pentru întreprinderile mici. Conform calculelor sale, față de planul inițial, încasările ar putea scădea cu 500 de miliarde de ruble din TVA și cu 100-200 de miliarde de ruble din impozitul pe profit, iar deficitul ar putea urca spre aproape 8 trilioane de ruble dacă cheltuielile depășesc planul cu aproximativ 1 trilion de ruble. [...]
Acordul comercial UE–Mercosur va fi aplicat provizoriu de la 1 mai , potrivit Știrile ProTV , care citează anunțul Comisiei Europene și o relatare AFP. Executivul european spune că aplicarea provizorie permite eliminarea rapidă a unor taxe vamale, înainte de finalizarea tuturor etapelor juridice. „Aplicarea provizorie va permite anularea imediată a anumitor taxe vamale”, anunță Bruxellesul. Decizia vine în contextul în care Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea tratatului de liber-schimb. Până la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – așteptată, potrivit articolului, peste un an și jumătate – Comisia Europeană a ales varianta aplicării provizorii. Acordul vizează intensificarea schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și state din Mercosur, în special Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Concret, tratatul ar urma să deschidă mai mult piața sud-americană pentru exporturi europene și, în același timp, să faciliteze intrarea unor produse agricole sud-americane în Europa. Produsele menționate în articol ca fiind vizate de creșterea fluxurilor comerciale includ: exporturi ale UE: automobile, mașini, vinuri și spirtoase; importuri în UE: carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, miere și soia. Susținătorii acordului consideră că acesta ar putea sprijini relansarea economiei europene, afectată de concurența Chinei și de taxele vamale ale Statelor Unite, notează articolul. Criticii avertizează însă că acordul ar putea pune presiune pe agricultura europeană, prin importuri mai ieftine și prin riscul ca unele produse să nu respecte pe deplin normele UE, în lipsa unor controale suficiente. Aplicarea provizorie ar urma să se facă doar cu țările din Mercosur care au încheiat procedura de ratificare și au notificat UE până la finalul lunii martie. Comisia Europeană a indicat că Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest pas, iar Peru a ratificat recent acordul și, probabil, urmează să trimită notificarea, potrivit textului citat de Știrile ProTV. [...]
