Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul israelian de Finanțe cere anexarea sudului Libanului până la râul Litani, relatează Reuters, în timp ce armata israeliană a bombardat poduri și a distrus locuințe în zonă, pe fondul escaladării confruntărilor cu Hezbollah. Declarațiile lui Bezalel Smotrich sunt cele mai explicite de până acum, la nivel înalt, privind preluarea de teritoriu libanez în cadrul operațiunii pe care Israelul o prezintă drept o campanie împotriva militanților sprijiniți de Iran.
Libanul a fost atras în războiul regional la 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului. De atunci, Israelul a ordonat evacuarea tuturor locuitorilor din zona de la sud de râul Litani și a intensificat loviturile aeriene, considerând regiunea un bastion al Hezbollah.
Într-un program de radio din Israel, Smotrich a spus că operațiunea militară „trebuie să se încheie cu o realitate complet diferită”, inclusiv prin schimbarea granițelor Israelului.
„Spun aici definitiv... în fiecare cameră și în fiecare discuție, de asemenea: noua graniță a Israelului trebuie să fie Litani”, a declarat Smotrich.
Un oficial militar a declarat pentru Reuters că nu poate comenta afirmațiile politicienilor sau planurile pe termen lung ale guvernului, dar a susținut că trupele israeliene își limitează raidurile la zonele apropiate de frontieră, departe de Litani. Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează agenția.
Ministrul Apărării, Israel Katz, a sugerat la începutul lunii că Libanul ar putea suferi o „pierdere de teritoriu” dacă nu dezarmează Hezbollah. În paralel, Smotrich a cerut și anexarea teritoriului pe care Israelul îl controlează acum în Fâșia Gaza, până la o linie de armistițiu cu Hamas; un armistițiu semnat în octombrie a lăsat Israelul în controlul a 53% din Gaza, unde a ordonat evacuări și a demolat clădiri.
Potrivit autorităților libaneze, asaltul aerian și terestru israelian a ucis peste 1.000 de persoane, iar peste un milion au fost forțate să își părăsească locuințele, după ordine de evacuare emise de Israel pentru zone extinse. În același timp, armata israeliană afirmă că desfășoară manevre la sol și raiduri asupra militanților Hezbollah și depozitelor de armament, cu obiectivul declarat de a proteja locuitorii din nordul Israelului, după sute de rachete lansate din Liban din 2 martie.
În weekend, Israelul a lovit un pod principal care leagă sudul Libanului de restul țării, după ce a ordonat distrugerea tuturor trecerilor peste râul Litani și intensificarea demolărilor de locuințe în apropierea graniței sudice. Dreptul internațional interzice, în general, atacarea infrastructurii civile, iar șeful ONU pentru drepturile omului a criticat acțiunile Israelului în Liban, în special utilizarea ordinelor de evacuare pe scară largă; Israelul susține că evacuările urmăresc să țină civilii departe de zonele de luptă.
Elementele-cheie ale situației descrise de Reuters includ:
La nivel local, primarul orașului creștin de frontieră Rmeish, Hanna Amil, a spus că deplasarea devine tot mai dificilă și că localitatea se confruntă deja cu lipsa electricității de la stat, lipsa apei și penurie de motorină, în condițiile în care rutele spre nord riscă să fie întrerupte. Un oficial libanez a declarat pentru Reuters că Beirutul încă mizează pe presiunea puterilor străine pentru a opri războiul, inclusiv printr-o ofertă a președintelui Joseph Aoun de a purta discuții directe.
Recomandate
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport , după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters. Ce s-a decis și care e calendarul Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie. Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului. Contextul militar care apasă asupra stabilității regionale Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului. În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor. [...]
Administrația SUA ia în calcul să ceară Israelului redirecționarea unei părți din taxele palestiniene reținute către planul postbelic pentru Gaza , o mișcare care ar putea adânci criza financiară a Autorității Palestiniene (AP), potrivit The Jerusalem Post , care citează surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit a cinci surse, Washingtonul analizează posibilitatea ca o parte din banii din taxe pe care Israelul îi colectează în numele AP și îi reține să fie direcționați către „Board of Peace”, structura asociată președintelui Donald Trump, pentru finanțarea planului american de reconstrucție a Gazei. Trei dintre surse – descrise ca oficiali la curent cu deliberările SUA cu Israelul – spun că nu a fost luată încă o decizie privind o solicitare formală către Israel. Două surse palestiniene afirmă că, în scenariul discutat, o parte din fonduri ar urma să ajungă la un guvern de tranziție pentru Gaza susținut de SUA, iar o altă parte ar putea reveni AP, condiționat de reforme. AP evaluează la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) suma taxelor reținute. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul AP și pe stabilitatea din Cisiordania Redirecționarea unor venituri fiscale palestiniene către un plan pentru Gaza asupra căruia AP „nu a avut nicio contribuție” riscă să marginalizeze și mai mult Autoritatea Palestiniană, în timp ce reținerea fondurilor de către Israel alimentează deja o criză financiară în Cisiordania, notează sursa. AP, care are autoguvernare limitată în Cisiordania, nu mai controlează Gaza din 2007, după ce Hamas a preluat teritoriul. În același timp, planul lui Trump pentru Gaza – devastată după peste doi ani de război – este descris ca fiind blocat de refuzul Hamas de a depune armele și de continuarea atacurilor israeliene, care au subminat o încetare a focului din octombrie. Miza financiară și pozițiile părților „Board of Peace” a refuzat să comenteze dacă propunerea privind folosirea banilor din taxe palestiniene este în discuție, însă un oficial al structurii a spus că a cerut tuturor părților să mobilizeze resurse pentru planul de reconstrucție, estimat la 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 mld. lei). „Asta include Autoritatea Palestiniană și Israel. Nu există nicio îndoială că banii ținuți într-o bancă nu ajută cu nimic Planul în 20 de puncte al președintelui”, a declarat oficialul. Sursele nu indică ce sumă ar putea fi transferată. Departamentul de Stat al SUA, guvernul israelian și Autoritatea Palestiniană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Context: disputa privind plățile către deținuți SUA și Israelul au presat de mult AP să elimine plățile către palestinienii aflați în închisori israeliene și către familiile celor uciși de forțele israeliene, argumentând că acestea ar încuraja violența. Palestinienii le consideră o formă de sprijin social. AP a anunțat în februarie 2025 că reformează sistemul, însă SUA au apreciat că schimbările nu sunt suficiente, iar Israelul a continuat să rețină taxele colectate în numele AP. Potrivit oficialilor palestinieni citați, suma ar fi ajuns la 5 miliarde de dolari, „mult peste jumătate” din bugetul anual al AP, ceea ce a dus la tăieri salariale pentru mii de funcționari. Separat, Israelul a acceptat o invitație a SUA de a se alătura „Board of Peace”, în timp ce AP nu a fost invitată, mai notează sursa. În cadrul planului lui Trump, un grup de tehnocrați palestinieni – „National Committee for the Administration of Gaza” – ar urma să preia controlul asupra Gazei de la Hamas, pe măsură ce militanții depun armele. Emisarul pentru Gaza al „Board of Peace”, Nickolay Mladenov , a declarat miercuri, la o conferință de presă la Ierusalim, că planificarea reconstrucției este într-un stadiu avansat, fără să menționeze explicit subiectul taxelor. [...]
Israelul a reluat strategia „decapitării” conducerii Hamas , încercând să îl elimine printr-un atac aerian în Gaza pe Izz al-Din al-Haddad , comandantul forțelor armate ale grupării, într-o mișcare care poate schimba rapid echilibrul operațional din enclavă, potrivit Digi24 . Haddad este prezentat drept „creierul” atacului din 7 octombrie 2023 , care a declanșat războiul din Fâșia Gaza. El ar fi succesorul lui Mohammad Sinwar, ucis în mai anul trecut, conform Reuters, citată de Digi24. De ce contează: ținta este cel mai înalt oficial Hamas vizat după acordul de încetare a ostilităților Miza atacului depășește un episod tactic: Haddad este descris ca fiind cel mai înalt oficial din Hamas vizat de Israel din octombrie anul trecut, moment asociat în material cu un acord susținut de SUA pentru încetarea ostilităților în Gaza. Dacă operațiunea ar fi reușit, ar fi reprezentat o lovitură directă asupra lanțului de comandă al Hamas într-un moment în care, potrivit Reuters, gruparea își consolidează controlul asupra unei mici porțiuni din Fâșie, pe coasta Mării Mediterane. Premierul Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz au susținut, într-un comunicat comun, că Haddad este responsabil pentru „răul suferit de mii de civili și militari israelieni”, inclusiv pentru omoruri și răpiri. Comunicatul nu precizează însă dacă liderul Hamas a fost ucis. Ce se știe despre loviturile din Gaza Atacul de vineri ar fi lovit un apartament din zona Rimal a orașului Gaza, potrivit unor echipaje de salvare și martori citați în material. În urma loviturii, ar fi fost ucis cel puțin un om și ar fi existat mai mulți răniți, însă identitatea persoanei ucise nu era cunoscută imediat. La scurt timp, o a doua lovitură israeliană a vizat un vehicul aflat pe o stradă din apropiere, iar personalul medical și martorii nu au raportat victime. Context operațional: extinderea controlului israelian în teritoriu Netanyahu a declarat vineri că Israelul și-a extins ocupația în Gaza la 60% din teritoriu, potrivit AFP, citată de Digi24. În acest cadru, tentativa de eliminare a lui Haddad indică o combinație între avans teritorial și lovituri punctuale asupra conducerii militare a Hamas, cu efect potențial asupra capacității grupării de a coordona operațiuni și de a-și menține controlul în zonele rămase. [...]
Grecia cere implicarea UE în disputa cu Turcia privind pescuitul din Marea Egee , invocând încălcări ale dreptului mării și tratând subiectul ca pe o chestiune de frontieră externă a Uniunii, potrivit Mediafax . Ministrul grec al Transporturilor Maritime, Vasilis Kikilias , a cerut vineri ca Bruxelles-ul „să intervină”, argumentând că „frontierele noastre maritime sunt și frontiere europene, iar dreptul mării se aplică tuturor”, declarație atribuită de Mediafax publicației Politico. Kikilias a ridicat tema „pescuitului ilegal”, a „nerespectării dreptului mării” și a „contestării drepturilor suverane” de către pescari turci în cadrul unei întâlniri la Atena cu comisarul european pentru Pescuit și Oceane, Costas Kadis . Miza: reguli și control în zonele maritime disputate Grecia a instituit mai multe zone de pescuit restricționat în Marea Egee, însă o parte dintre acestea sunt contestate de Turcia, care susține că nu se află sub controlul Atenei. În acest context, solicitarea Greciei către UE mută disputa din registrul bilateral într-unul cu potențial de reglementare europeană, prin implicarea instituțiilor comunitare responsabile de pescuit și de aplicarea normelor maritime. Context: tensiuni vechi, posibilă formalizare a revendicărilor turcești Deși Grecia și Turcia sunt aliați în NATO, relația este marcată de dispute de decenii, inclusiv asupra zonelor maritime din Marea Egee și asupra Ciprului. În paralel, potrivit unui raport Bloomberg citat de Mediafax, guvernul turc ar pregăti un vot până în luna iunie asupra așa-numitei „Legi a Patriei Albastre”, care ar urma să oficializeze revendicările Ankarei asupra unor zone maritime din Marea Egee și estul Mării Mediterane. Ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a avertizat joi că orice tentativă unilaterală de aplicare a revendicărilor maritime în afara dreptului internațional „este, în esență, sortită eșecului”. [...]
Convorbirea Merz–Trump încearcă să limiteze efectele retragerii a 5.000 de militari americani din Germania , într-un moment în care Berlinul își accelerează reînarmarea și caută să reducă dependența apărării europene de SUA, potrivit news.ro . Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri, pe platforma X, că a avut o „convorbire telefonică bună” cu președintele american Donald Trump, după tensiuni recente care l-au determinat pe liderul de la Washington să anunțe retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în decurs de un an. Retragerea ar reprezenta circa 15% din trupele americane staționate în această țară, conform informațiilor citate de AFP. Miza: stabilizarea relației de securitate SUA–Germania Merz a insistat public asupra ideii de continuitate în relația de apărare transatlantică, afirmând că „Statele Unite şi Germania sunt parteneri solizi în cadrul unei NATO puternice”. Decizia de retragere a intervenit după ce Trump și-a exprimat iritarea față de cancelarul german în legătură cu războiul din Iran. Potrivit sursei, Merz a provocat nemulțumire la Casa Albă după ce a declarat, la 27 aprilie, în timpul unei vizite la o școală germană, că „americanii nu au în mod evident nicio strategie” în războiul din Iran, iar Teheranul „umileşte” SUA. Iran, Ucraina și coordonare pentru summitul NATO de la Ankara În mesajul de vineri, Merz a prezentat punctele de acord cu Washingtonul privind Iranul: „Iranul trebuie acum să se aşeze la masa negocierilor”; „El trebuie să deschidă Strâmtoarea Ormuz ”; „Teheranul nu trebuie să deţină arma nucleară”. Merz a mai precizat că a discutat cu Trump și despre „o soluţie paşnică în Ucraina” și că cei doi „și-au coordonat pozițiile” în perspectiva unui summit NATO programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Context: reînarmarea Germaniei și reducerea dependenței de SUA Germania, descrisă drept prima economie a Uniunii Europene și principalul susținător militar al Ucrainei, a început sub conducerea lui Merz o consolidare importantă a forțelor armate, cu obiectivul de a răspunde unei Rusii ostile și de a reduce dependența apărării europene de Statele Unite. În acest cadru, anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane ridică o problemă operațională și politică pentru Berlin: menținerea credibilității descurajării NATO pe flancul estic, în paralel cu creșterea capacităților proprii. [...]
India și Emiratele Arabe Unite își extind cooperarea în apărare și energie, inclusiv pe rezerve petroliere, într-un moment în care riscurile de securitate din Golf apasă direct pe lanțurile de aprovizionare cu petrol și pe costurile combustibililor , potrivit Al Jazeera . Acordurile au fost semnate vineri, la Abu Dhabi, în timpul întâlnirii dintre premierul indian Narendra Modi și președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan , pe fondul tensiunilor crescute dintre Abu Dhabi și Teheran. Ce acoperă pacturile și de ce contează economic Parteneriatul strategic în domeniul apărării prevede aprofundarea colaborării industriale și pe tehnologii avansate, inclusiv în: instruire și exerciții; securitate maritimă; apărare cibernetică; comunicații securizate; schimb de informații. Pe zona energetică, un punct cheie este legat de rezervele strategice: un pact menționează „posibila stocare de țiței în Fujairah, EAU”, care ar urma să facă parte din rezerva strategică de petrol a Indiei. În paralel, au fost semnate înțelegeri și pe energie și transport maritim. Contextul de securitate: Fujairah, țintă în conflictul cu Iranul Întâlnirea are loc după ce EAU au acuzat Iranul că a vizat emiratul Fujairah (coasta estică) cu drone și rachete, atac care ar fi provocat un incendiu la o rafinărie și rănirea a trei muncitori indieni. Modi a condamnat loviturile, arătând că a reiterat „condamnarea atacurilor care au vizat Emiratele Arabe Unite în cei mai fermi termeni”. În EAU trăiesc sau lucrează aproximativ 4,3 milioane de indieni, într-o țară care, potrivit sursei, a fost puternic vizată de atacuri cu rachete și drone ale Iranului în timpul războiului. Investiții și presiunea energiei: India, vulnerabilă la blocajele din Hormuz Pe lângă acorduri, EAU vor investi până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) pentru a „aprofunda legăturile economice” cu India, a declarat Modi. Șeicul Mohamed bin Zayed a spus că discuțiile au vizat măsuri pentru a da „un nou impuls” cooperării în energie, tehnologie și alte sectoare prioritare. Miza este amplificată de criza combustibililor: India resimte scumpirile generate de războiul SUA–Israel cu Iranul și de blocada continuă a Strâmtorii Hormuz. Sursa notează că India a fost nevoită recent să majoreze prețurile la combustibili cu 3%. Cu 90% din petrol importat și aproximativ jumătate din volume trecând prin Hormuz, India – al treilea cel mai mare importator de petrol din lume – este printre cele mai expuse economii la șocurile din Golf. [...]
