Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că în Iran are loc o „schimbare de regim”, în timp ce cere uraniul îmbogățit al țării și amenință cu continuarea bombardamentelor dacă discuțiile eșuează, potrivit HotNews.ro, care citează AFP și Agerpres.
Președintele american a spus, înainte de a pleca din Florida către Memphis, că „există automat o schimbare de regim” deoarece „toți reprezentanții regimului (condus de ayatollahul Ali Khamenei) au fost uciși”. Trump a adăugat că Washingtonul ar negocia cu un „grup de lideri iranieni”, pe care i-a descris drept „rezonabili” și „solizi”, sugerând că unul dintre ei ar putea deveni noul interlocutor principal al SUA. În același context, el a susținut că Mojtaba Khamenei, indicat drept noul lider suprem iranian, este „indisponibil” și nu ar fi implicat în dialog.
Pentru a-și susține argumentul, Trump a invocat exemplul Venezuelei, unde a afirmat că SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolas Maduro, iar ulterior Washingtonul ar fi discutat cu fosta vicepreședintă Delcy Rodriguez, pe care a numit-o un interlocutor „formidabil”.
Pe fondul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane și urmate de represalii iraniene, Trump a avertizat că „va continua să bombardeze cu bucurie” Iranul dacă negocierile eșuează și a spus că „nu garantează nimic” privind încetarea ostilităților. Totodată, el a declarat că SUA vor „uraniul îmbogățit” al Iranului, fără să precizeze cum ar urma să fie obținut.
În paralel, Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că va amâna timp de cinci zile loviturile împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice, invocând „discuții productive” cu Iranul, după ce amenințase anterior cu atacarea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore.
Teheranul a respins însă existența unor negocieri de pace cu SUA: agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim au transmis că nu există contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, iar Ministerul de Externe iranian a negat oficial afirmațiile privind negocierile. Iranul a reacționat și cu amenințări, spunând că va lansa atacuri asupra centralelor electrice din Israel și din regiune și că ar putea mina „întregul Golf Persic”.
Recomandate
China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat” , după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat. „Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică. În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”. Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională. [...]
Consiliul de Apărare al Iranului amenință că va mina Golful Persic dacă insulele sau coastele țării vor fi atacate, relatează G4Media , citând informații difuzate de mass-media de stat iraniană și preluate de CNN. Potrivit declarațiilor atribuite acestui organism de securitate, traversarea Strâmtorii Ormuz de către țări „nebeligerante” ar fi condiționată de coordonarea cu Teheranul. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze, iar orice perturbare poate avea efecte rapide asupra piețelor energetice și a costurilor de transport. „Întregul Golf Persic va fi efectiv blocat, iar responsabilitatea pentru acest lucru îi va reveni celui care a lansat amenințarea”, a adăugat acesta. În aceeași logică, Consiliul de Apărare ar fi avertizat că „orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene” va duce la „minarea tuturor rutelor de acces și a liniilor de comunicații din Golful Persic și de-a lungul coastelor cu diverse mine navale”, conform agenției semi-oficiale Fars News, citată în articol. Avertismentul vine pe fondul escaladării retoricii dintre Iran și SUA. Armata iraniană a declarat, conform sursei, că ar închide Strâmtoarea Ormuz și ar ataca infrastructura regională dacă președintele american Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a bombarda centralele electrice ale Iranului, în cazul în care această cale navigabilă strategică nu ar fi redeschisă până luni seara. [...]
Iranul neagă că ar fi negociat cu SUA pentru încheierea războiului , după ce președintele american Donald Trump a susținut că au existat „discuții productive” cu Teheranul în ultimele zile. Un oficial iranian de rang înalt a respins public existența unor negocieri cu Washingtonul, într-o declarație acordată agenției de presă Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de război și de efectele acestuia asupra rutelor și piețelor energetice. „Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară. Același oficial a susținut că situația din Strâmtoarea Hormuz și din piețele de energie nu va reveni la condițiile anterioare conflictului, invocând „amploarea războiului psihologic”. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru transportul petrolului, iar orice perturbare sau risc perceput se poate reflecta rapid în prețuri și în volatilitatea piețelor. În plus, oficialul iranian a afirmat că Trump „a dat înapoi” de la amenințările privind atacarea „infrastructurii vitale”, susținând că acest lucru s-ar fi întâmplat după ce „amenințările militare ale Iranului au fost validate” și pe fondul presiunii din piețele financiare. [...]
Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]
Premierul britanic Keir Starmer a salutat informațiile despre negocieri SUA-Iran , potrivit News.ro , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul a purtat discuții „productive” cu Teheranul în vederea unei încetări a ostilităților. Într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, Starmer a declarat că Regatul Unit „era la curent” cu aceste discuții și că prioritatea imediată trebuie să fie o rezolvare rapidă a conflictului, conform relatării AFP preluate de publicația românească. Pe acest fond, premierul laburist ar fi discutat duminică la telefon cu Donald Trump, potrivit cotidianului american de afaceri The Wall Street Journal , menționat în materialul citat. Luni, Trump a afirmat că „o schimbare de regim” este în curs în Iran și a avertizat că ar „continua să bombardeze bucuros” dacă negocierile eșuează. Președintele SUA a susținut că discută cu un grup de lideri iranieni neidentificați, pe care i-a descris drept „foarte rezonabili” și „foarte solizi”. Totodată, Trump a spus că noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este „indisponibil” și nu este implicat în acest dialog, potrivit aceleiași surse. [...]
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile , potrivit Antena 3 CNN . După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru. Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial. În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN. „Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic. Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie. [...]
