Știri
Știri din categoria Externe
Ambasadorul Iranului la Sofia a avertizat România să nu intre în conflict, potrivit Antena 3 CNN, într-un interviu acordat postului bulgar Nova, pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, început „în urmă cu mai bine de trei săptămâni”.
Ali Reza Irvash a susținut că bazele militare folosite împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” și a cerut României, Bulgariei și altor state să nu se implice într-un conflict pe care îl descrie ca fiind „al americanilor și al Israelului”. În context, Antena 3 CNN notează că avertismentul vine după ce Iranul ar fi prezentat, în premieră, rachete capabile să lovească ținte din Europa, la distanțe de până la 3.500 de kilometri.
„Acest război nu este războiul României sau Bulgariei. Nu ai nicio participare la acest război împotriva ţării mele. Sunt doar americanii care folosesc diferite baze pentru a ataca teritoriul nostru, ţara noastră. Dacă o bază este folosită pentru atacarea teritoriului nostru, nu ar trebui să fie aceste baze ţinte legitime? Nu ar trebui să răspundem? România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”, a declarat Ali Reza Irvash, în interviul citat.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni, pentru B1 TV, că nu comentează declarațiile unui ambasador și că ipoteza invocată se referă la situația în care o țară își folosește bazele pentru a ataca Iranul, „nu suntem în situația asta în România”. El a mai spus că, din informațiile oficiale de la Teheran, ar fi vorba despre „consecințe juridice și politice”, nu despre „consecințe militare”, și că Ministerul Apărării și Guvernul nu au primit semnale privind o amenințare militară.
În același material, Antena 3 CNN relatează că trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA staționate la București ar fi efectuat, în noaptea de 19 spre 20 martie, primele misiuni de realimentare aeriană pentru conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită publicației boardingpass.ro. Radu Tudor, analist militar și realizator la Antena 3 CNN, a spus că astfel de operațiuni sunt logistice și că „nu implică sub nicio formă România într-un act de război”.
Recomandate
Polonia susține întărirea răspunsului UE și NATO după incursiuni în spațiul aerian al României , potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute de ministra de Externe, Oana Țoiu , după o discuție cu omologul său polonez, Radek Sikorski . Țoiu a transmis că Sikorski i-a comunicat „poziția clară a Poloniei”, de „condamnare fermă” a „recentelor incursiuni ilegale” în spațiul aerian românesc. În același mesaj, ministra a menționat că discuțiile au inclus „fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru” și „răspunsul diplomatic” al celor două țări față de Federația Rusă. Miza: coordonare mai strânsă pe sancțiuni și pe Flancul Estic În relatarea sa, șefa diplomației române a indicat câteva direcții de acțiune care țin de cooperarea în cadrul UE și NATO, cu impact direct asupra arhitecturii de securitate din regiune: „consolidarea pachetelor de sancțiuni europene”; „coordonarea strânsă în cadrul NATO”; „intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic”, descrisă drept „o prioritate diplomatică și militară comună”. Țoiu a mai spus că a fost discutată și „performanța piloților Armatei Române”, în contextul incidentelor recente. Componenta UE: securitate maritimă între Baltică și Marea Neagră Ministra a adăugat că, la nivelul Uniunii Europene, România și Polonia au agreat, în cadrul „celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe”, o „coordonare intensificată pentru securitatea maritimă” între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia ar avea „un rol esențial”. În final, Țoiu a invocat și dimensiunea istorică a relației bilaterale, amintind tradiția de „peste un secol de sprijin reciproc”, cu referire la alianța defensivă interbelică din 1921. [...]
România, Bulgaria și alte cinci state UE cer sprijin de la Bruxelles pentru turismul din regiunile de frontieră estică, după scăderea fluxurilor de vizitatori pe fondul temerilor de securitate geopolitică , potrivit Economedia . Miza este una economică: veniturile din sezonul estival sunt descrise ca fiind „determinante” pentru viabilitatea anuală a multor afaceri locale. Într-o scrisoare comună, Letonia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia arată că „fluxurile de turiști au scăzut semnificativ”. Documentul a fost publicat de site-ul specializat Politico , iar informația este relatată de Mediapool, potrivit Rador Radio România. Presiune pe IMM-uri: finanțare mai greu de obținut, incertitudine mai mare Miniștrii semnatari avertizează că efectele nu se văd doar în numărul de turiști, ci și în funcționarea companiilor, în special a celor mici și mijlocii. În scrisoare, aceștia indică: încredere redusă din partea investitorilor; incertitudine operațională sporită; acces limitat la finanțare, într-un moment în care veniturile din vară sunt esențiale pentru restul anului. Ce cer statelor Comisiei Europene: măsuri țintite în strategia de turism Semnatarii spun că așteaptă măsurile pe care Comisia Europeană urmează să le prezinte pentru regiunile de la frontiera estică, în cadrul Strategiei UE pentru turism durabil. În scrisoare, miniștrii solicită acțiuni specifice pentru: consolidarea rezilienței și competitivității IMM-urilor și a destinațiilor turistice; îmbunătățirea conectivității; creșterea rezilienței și restabilirea încrederii în regiune. Din partea Bulgariei, scrisoarea este semnată de ministrul turismului, Ilin Dimitrov, care, potrivit sursei, a atras în repetate rânduri atenția asupra situației de pe coasta bulgară a Mării Negre. [...]
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
Marea Britanie își menține angajamentele financiare și militare față de Ucraina , iar noul premier Andy Burnham a transmis că va „onora fiecare angajament” asumat până acum, inclusiv prin transferul de proprietate intelectuală pentru un sistem de război electronic, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine într-un moment în care Kievul avertizează că rămâne fără muniții defensive, iar negocierile de încetare a focului conduse de SUA încetinesc. Întâlnirea de luni cu Volodîmîr Zelenski a fost primul contact bilateral al lui Burnham cu un lider străin de la preluarea mandatului. Premierul britanic a spus că nu este „un accident” faptul că Zelenski este primul lider primit la Londra, pentru a transmite „un mesaj foarte limpede” de susținere totală. Ce înseamnă „sprijinul” în termeni concreți Downing Street a indicat că sprijinul total al Regatului Unit pentru Ucraina a ajuns la 25 de miliarde de lire sterline (33 de miliarde de dolari, aprox. 151 miliarde lei) din 2022, inclusiv 16 miliarde de lire (21 de miliarde de dolari, aprox. 96 miliarde lei) în asistență militară directă. În plus, biroul lui Burnham a anunțat că Marea Britanie va oferi Ucrainei proprietatea intelectuală pentru noul sistem „Stone Cloak”, descris ca fiind capabil să bruieze apărarea antiaeriană rusă, astfel încât dronele să nu fie detectate. Cei doi lideri au vizitat și o bază navală din Portsmouth, unde au discutat cu personal militar implicat în instruirea militarilor ucraineni. Guvernul britanic a precizat că aceștia participă la un exercițiu care vizează creșterea capacităților de luptă și măsuri de contracarare a minelor în Marea Neagră. Presiunea de pe front și miza pentru Londra Zelenski a declarat pentru Sky News că își dorește un acord puternic privind dronele, pentru a crește producția și schimbul de tehnologie, și a admis că Ucraina nu are suficiente rachete pentru a se apăra de rachetele balistice rusești foarte rapide. Potrivit lui, Rusia își poate crește producția de rachete balistice, ceea ce face urgentă întărirea apărării antiaeriene. Burnham a anunțat că intenționează să viziteze Ucraina „în curând”, în timp ce Zelenski se îndreaptă spre Washington, DC, pentru discuții cu președintele american Donald Trump despre eforturile de a opri războiul declanșat de Rusia. Contextul negocierilor și semnalele din SUA și Rusia Publicația notează că negocierile pentru o încetare a focului conduse de SUA au încetinit, iar atenția Washingtonului a fost deturnată de războiul din Iran. Relația Trump–Zelenski a fost tensionată în trecut, dar s-a încălzit în ultimele luni; Trump i-ar fi spus lui Zelenski, la un summit NATO din această lună, că Ucraina are permisiunea să construiască sisteme Patriot proiectate în SUA, capabile să doboare rachete balistice. Pe partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a spus că Moscova este deschisă să ia în considerare idei și propuneri noi privind procesul de pace. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut informații specifice despre noi propuneri, după ce o sursă ucraineană a spus anterior agenției Reuters că oficiali americani și ucraineni discutaseră o propunere de încetare a focului în aer, pentru a o prezenta părții ruse într-o nouă rundă de discuții. [...]
Scufundarea navei „ Golden Leo ” după un atac rusesc ridică riscurile operaționale pentru coridorul maritim ucrainean spre România , într-un moment în care porturile din sudul Ucrainei rămân esențiale pentru exporturile de cereale. Potrivit news.ro , nava s-a scufundat duminică în largul portului ucrainean Odesa, la o săptămână după ce oficialii ucraineni au spus că a fost lovită de forțele ruse. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în apropierea portului, a transmis autoritatea portuară din Ucraina. Conform comunicatului citat, nouă membri ai echipajului au fost uciși în atac, iar opt au fost evacuați în siguranță. Coridorul de coastă spre România, din nou sub presiune Autoritățile ucrainene spun că nava plecase din portul Ciornomorsk cu o încărcătură de porumb și a suferit avarii considerabile după ce a fost bombardată de forțele ruse pe 19 iulie. „Golden Leo” traversa un coridor supravegheat de Ucraina de-a lungul coastei, în direcția României. Autoritatea portuară a acuzat că acțiunea Rusiei împotriva navei „a încălcat normele dreptului maritim internațional” și a pus în pericol viețile membrilor echipajului. Context: atacuri mai intense asupra infrastructurii portuare Un martor Reuters aflat la acel moment în Odesa a declarat că a văzut fum ridicându-se de la o navă de mari dimensiuni în largul coastei. Moscova nu a făcut niciun comentariu public despre atac, potrivit informațiilor citate. În al cincilea an de război, Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra porturilor de adâncime din sudul Ucrainei, care gestionează o mare parte din cerealele țării și alte încărcături esențiale. Pentru operatori și comercianți, incidentul adaugă un nou semnal de risc privind continuitatea transportului maritim pe ruta de coastă folosită pentru ieșirea mărfurilor din Ucraina spre vest, inclusiv în proximitatea României. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
