Știri
Știri din categoria Externe

Ambasadorul Iranului la Sofia a avertizat România să nu intre în conflict, potrivit Antena 3 CNN, într-un interviu acordat postului bulgar Nova, pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, început „în urmă cu mai bine de trei săptămâni”.
Ali Reza Irvash a susținut că bazele militare folosite împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” și a cerut României, Bulgariei și altor state să nu se implice într-un conflict pe care îl descrie ca fiind „al americanilor și al Israelului”. În context, Antena 3 CNN notează că avertismentul vine după ce Iranul ar fi prezentat, în premieră, rachete capabile să lovească ținte din Europa, la distanțe de până la 3.500 de kilometri.
„Acest război nu este războiul României sau Bulgariei. Nu ai nicio participare la acest război împotriva ţării mele. Sunt doar americanii care folosesc diferite baze pentru a ataca teritoriul nostru, ţara noastră. Dacă o bază este folosită pentru atacarea teritoriului nostru, nu ar trebui să fie aceste baze ţinte legitime? Nu ar trebui să răspundem? România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”, a declarat Ali Reza Irvash, în interviul citat.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni, pentru B1 TV, că nu comentează declarațiile unui ambasador și că ipoteza invocată se referă la situația în care o țară își folosește bazele pentru a ataca Iranul, „nu suntem în situația asta în România”. El a mai spus că, din informațiile oficiale de la Teheran, ar fi vorba despre „consecințe juridice și politice”, nu despre „consecințe militare”, și că Ministerul Apărării și Guvernul nu au primit semnale privind o amenințare militară.
În același material, Antena 3 CNN relatează că trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA staționate la București ar fi efectuat, în noaptea de 19 spre 20 martie, primele misiuni de realimentare aeriană pentru conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită publicației boardingpass.ro. Radu Tudor, analist militar și realizator la Antena 3 CNN, a spus că astfel de operațiuni sunt logistice și că „nu implică sub nicio formă România într-un act de război”.
Recomandate

Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a confirmat că îl contactează pe Serghei Lavrov în contextul reuniunilor UE de la Bruxelles, potrivit HotNews.ro , după ce presa internațională a relatat că cei doi comunică frecvent în pauzele discuțiilor. Șeful diplomației ungare a susținut că astfel de convorbiri țin de practica diplomatică și că discută și cu alți omologi din afara Uniunii. Declarațiile vin după ce guvernul de la Budapesta respinsese inițial acuzațiile drept „fake news”. În weekend, Washington Post a relatat, citând un oficial european de securitate, că Szijjártó ar fi efectuat de ani de zile apeluri regulate în pauzele reuniunilor UE pentru a-i oferi lui Lavrov „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”. Miza este ridicată deoarece statele membre sunt obligate să respecte principiul cooperării loiale, iar conținutul reuniunilor este considerat confidențial. În acest context, Comisia Europeană a cerut luni Ungariei să clarifice situația, calificând informațiile apărute drept „îngrijorătoare”, conform relatării citate de HotNews.ro din Euronews. „Nu vorbesc doar cu ministrul rus de externe, ci și cu cei americani, turci, israelieni, sârbi și alții înainte și după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat luni seară Szijjártó. Szijjártó a mai afirmat, într-un videoclip publicat marți dimineață, că nu ar fi încălcat protocoale de securitate și că la nivel ministerial „nu se discută secrete”, respingând ideea unor restricții privind telefoanele în sală. Pe fond, episodul se suprapune peste poziționarea Ungariei ca unul dintre puținele guverne europene care mențin legături regulate cu Kremlinul și peste dependența sa energetică de importurile din Rusia; ministrul ungar a vizitat Moscova de 16 ori de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar pe 4 martie s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin, potrivit textului citat. Reacția Moscovei a venit marți, când purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a apărat guvernul Viktor Orbán într-o declarație pentru TASS, citată de EFE și Agerpres, susținând că liderii ungari „apără interesele țării lor” și acuzând, în același timp, lipsa de coeziune reală în interiorul UE pe tema scurgerilor de informații. [...]

Rusia a vândut circa 15 tone de aur în ianuarie-februarie 2026 , cel mai ridicat nivel al acestor ieșiri din rezerve din 2002, potrivit Antena 3 CNN , care citează date ale Consiliului Mondial al Aurului și informații publicate de The Moscow Times. Mișcarea este pusă pe seama presiunilor bugetare în creștere și a constrângerilor de lichiditate generate de sancțiunile occidentale. Conform datelor oficiale, Banca Centrală a Rusiei a vândut aproximativ 300.000 de uncii de aur în ianuarie și încă 200.000 de uncii în februarie. În urma acestor tranzacții, rezervele totale de aur ar fi coborât la 74,3 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel din martie 2022. Vânzările indică o schimbare față de practica recentă, când tranzacțiile cu aur erau în principal interne: Ministerul Finanțelor vindea lingouri către banca centrală, fără expunere directă pe piața liberă. De această dată, potrivit articolului, operațiunile sunt descrise drept „reale de piață”, ceea ce sugerează o nevoie mai acută de numerar și o presiune mai mare asupra rezervelor de lichiditate. Pe partea fiscală, deficitul bugetar federal al Rusiei ar fi depășit 15 trilioane de ruble (183 miliarde de dolari) în intervalul 2022-2025, la care s-ar adăuga încă 3,5 trilioane de ruble (42,7 miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. În acest context, vânzările de aur sunt legate de operațiuni care implică Fondul Național de Avere, ale cărui active lichide sunt folosite pentru finanțarea deficitelor. Elementele-cheie menționate în material despre contextul deciziei includ: sancțiunile occidentale și presiunea asupra lichidității; înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din active rusești în străinătate; posibilitatea ca autoritățile să încerce să conserve yuanul, una dintre puținele valute străine încă utilizabile pentru intervenții pe piață; contrastul cu tendința globală recentă, în care multe bănci centrale au acumulat aur pentru diversificarea rezervelor în detrimentul dolarului. Analiștii citați estimează că vânzările din ianuarie ar fi valorat probabil circa 120 de miliarde de ruble (1,46 miliarde de dolari), sumă care ar acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar. La 1 martie, aurul reprezenta 47% din rezervele internaționale ale Rusiei, evaluate la 809 miliarde de dolari, însă totalul include și active blocate, la care Moscova nu are acces, potrivit articolului. [...]

Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]

Donald Trump a spus că Pete Hegseth a fost primul care a susținut atacurile asupra Iranului , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni, la o masă rotundă a Memphis Safe Task Force din Tennessee, pe fondul unei noi anchete legate de modul în care Pentagonul a gestionat accesul presei în timpul conflictului. Trump a descris discuțiile interne dinaintea acțiunii militare și a spus că a vorbit cu mai mulți oficiali, inclusiv cu secretarul apărării și cu generalul Caine. În intervenția sa, președintele a justificat abordarea prin riscul ca Iranul să ajungă aproape de obținerea unei arme nucleare și prin rolul pe care îl atribuie Teheranului în regiune. „Pete, cred că ai fost primul care a luat atitudine”, a spus Trump. „Și ai spus: «Să o facem», pentru că nu poți să-i lași să aibă o armă nucleară.” Campania militară a SUA împotriva Iranului a început pe 28 februarie și a intrat în a patra săptămână, notează Digi24. Hegseth este prezentat drept unul dintre cei mai vizibili susținători publici ai atacurilor, care au început ca o operațiune comună cu Israelul. La briefingurile de la Pentagon, el a prezentat obiective precum țintirea programului iranian de rachete balistice, a capacităților de producție de drone și a resurselor navale. În același timp, Trump a recunoscut că nu toți oficialii de rang înalt au fost de acord de la început. El a spus că vicepreședintele JD Vance era mai puțin entuziast, iar în articol se menționează că și alte nume, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, ar fi fost mai rezervate înainte de începerea „Operațiunii Epic Fury”. Pe plan operațional, Trump a declarat luni că SUA vor suspenda pentru cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra instalațiilor de energie electrică, invocând discuții „productive” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe, iar Trump a respins public această poziție, susținând că problema ar ține de comunicarea internă a Iranului. Separat, un judecător federal a decis vineri că Departamentul Apărării a încălcat Primul și Al Cincilea Amendament prin restricționarea jurnaliștilor care au refuzat să respecte noile politici media, consemnează Digi24. Restricțiile ar fi obligat unele instituții media să se bazeze pe informații aprobate de Pentagon sau să riște pierderea accesului; mai multe organizații, inclusiv The New York Times, au renunțat la acreditările la Pentagon în semn de protest. Pentagonul a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că va face apel. [...]

Președintele Germaniei spune că al doilea mandat al lui Trump a produs o ruptură majoră , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Frank-Walter Steinmeier a comparat impactul începutului noului mandat al președintelui american asupra politicii externe germane cu șocul generat de invazia Rusiei în Ucraina, susținând că Berlinul este împins să urmărească o independență mai mare. Într-un discurs pregătit, Steinmeier a indicat două repere temporale pe care le consideră ireversibile pentru politica externă a Germaniei, unul legat de Rusia și altul de relația cu Statele Unite. „Așa cum cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile cu Rusia înainte de 24 februarie 2022, la fel cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile transatlantice înainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat Steinmeier , conform discursului pregătit. Șeful statului german urma să facă aceste declarații marți, la un eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe la Berlin, pe fondul lecțiilor pe care Germania spune că le-a învățat din reducerea „dependențelor excesive” față de Rusia. Potrivit textului, Berlinul ar vrea să aplice o abordare similară și în relația cu SUA, în special în domenii considerate sensibile economic și strategic, precum apărarea și tehnologia. În acest context, Germania a pus accentul pe dezvoltarea de alternative la tehnologia dominată de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de accesul Statelor Unite. Steinmeier a legat avansul tehnologic de influența în politica externă și de capacitatea de a afecta politica internă prin platforme digitale și rețele sociale. Totodată, el a invocat disputa dintre Pentagon și Anthropic privind măsurile de siguranță pentru inteligența artificială ca posibil „semnal de alarmă” sau oportunitate pentru Europa, argumentând că UE ar trebui să își valorifice resursele și cadrul de reglementare. În același timp, Digi24 notează că rolul președintelui Germaniei este în mare parte ceremonial, influența sa fiind exercitată mai ales prin poziționări publice și mesajele transmise societății. [...]

Zelenski a cerut guvernului să asigure motorină fără întreruperi , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o posibilă penurie din aprilie, potrivit Digi24 , care citează AFP via Agerpres. Mesajul a fost transmis luni, 23 martie 2026, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile la energie. În mesajul său zilnic, președintele ucrainean a cerut coordonare între instituții și piața carburanților și a indicat că publicul trebuie informat despre sprijinul disponibil. „Toate instituţiile trebuie să colaboreze strâns cu actorii de pe piaţa carburanţilor pentru a garanta livrări neîntrerupte şi pentru a explica clar societăţii ce variante de sprijin guvernamental sunt disponibile”, a transmis Volodimir Zelenski. Îngrijorările vin după ce analiștii companiei ucrainene de consultanță energetică Enkorr au avertizat că aprovizionarea ar putea deveni problematică începând din aprilie, pe fondul volatilității prețurilor. Enkorr a arătat că prețul motorinei a crescut cu aproape 25% în Ucraina de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. În același timp, există și evaluări mai optimiste. Serhii Kuiun, directorul A-95, o altă firmă de consultanță, a susținut că nu se anticipează o penurie și că negocierile de preț pentru aprilie sunt încă în desfășurare, în condițiile în care aproximativ 40% din necesarul pentru luna viitoare ar fi deja securizat. Miza este ridicată pentru Kiev, întrucât Rusia a bombardat rafinăriile ucrainene de la începutul invaziei din 2022, ceea ce a crescut dependența țării de importurile de combustibili. În plan regional, scumpirea petrolului și gazelor este legată de escaladarea din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului și represaliile Teheranului, inclusiv blocarea practică a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. [...]