Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu spune că a discutat cu Donald Trump, iar Israelul își continuă atacurile în Iran și Liban, potrivit Agerpres, care citează AFP. Declarațiile au fost făcute luni, 23 martie 2026, într-un mesaj video distribuit de biroul de presă al premierului israelian.
Netanyahu a afirmat că discuția cu președintele american a vizat posibilitatea de a valorifica „succesele” militare pentru a ajunge la obiectivele războiului printr-un acord care să protejeze interesele Israelului. În același timp, premierul a reiterat că operațiunile militare continuă pe două fronturi, în Iran și în Liban.
„Astăzi am vorbit cu prietenul nostru, președintele Trump”, a declarat premierul israelian într-un scurt mesaj video distribuit de biroul său de presă.
În mesaj, Netanyahu a spus că Trump „crede că există o șansă de a construi pe succesele extraordinare (ale armatei israeliene și americane) pentru a atinge obiectivele războiului în cadrul unui acord care va păstra interesele noastre vitale”. El a adăugat că Israelul rămâne hotărât să își protejeze „interesele vitale în orice circumstanțe”.
Declarațiile vin pe fondul intensificării tensiunilor regionale și sugerează că, în paralel cu acțiunile militare, există discuții politice privind un posibil cadru de acord. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de AFP, iar mesajul a fost transmis public prin canalul oficial de comunicare al premierului israelian.
Recomandate
Dezmințirea publică a satelor creștine de la graniță contrazice direct narativul invocat de Netanyahu despre o posibilă anexare la Israel, într-un moment în care tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Potrivit G4Media , lideri locali afirmă că nu a existat nicio solicitare de anexare și că poziția comunităților este una de loialitate față de statul libanez. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, la Fox News, că „unele sate creștine din Liban” ar fi cerut să fie anexate de Israel, invocând că ar căuta protecție față de Hezbollah . Informația este prezentată de Agerpres, care citează dpa. Reacția a venit de la Hanna Al-Amil, primarul localității Rmeish, una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră, care a catalogat afirmația drept „complet falsă” și a spus că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Comunicat comun al 15 localități: „Ideea este absolut de neconceput” Primarul a mai declarat că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat comun în care resping ideea anexării. În același context, Al-Amil a descris aceste așezări drept „inima vie a Libanului”, subliniind patriotismul, atașamentul față de pământ și identitatea libaneză. Comunicatul menționează, potrivit relatării, că satele au rămas fidele statului libanez și „legitimității sale” pe parcursul războiului și că s-au coordonat cu autoritățile libaneze, lideri religioși și actori internaționali pentru menținerea coridoarelor umanitare și a legăturilor cu instituțiile statului. De ce contează: miză de legitimitate și risc de escaladare Contradicția dintre declarația liderului israelian și poziția publică a comunităților vizate ridică o problemă de legitimitate a argumentelor folosite în spațiul public pentru a justifica măsuri sau intenții politice în zona de frontieră. În comunicatul citat, localitățile spun că resping „orice încercare” de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice fără legătură cu ele. [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Președintele Libanului avertizează că „ocupația israeliană” blochează aplicarea acordului de la Washington , pe fondul continuării atacurilor în sudul țării și al riscului de destabilizare internă, potrivit Mediafax . Joseph Aoun a susținut că ceea ce el numește „ocupația israeliană” împiedică desfășurarea armatei libaneze și „nu servește interesului atingerii obiectivelor” Libanului și ale celor de la Washington. Declarațiile vin în contextul unor atacuri atribuite Israelului în sudul Libanului, care au provocat moartea a cel puțin patru persoane, potrivit autorităților locale. Aljazeera notează că printre victime se află și un cuplu căsătorit, element care a amplificat îngrijorările privind impactul conflictului asupra populației civile. Miza: implementarea acordului și controlul pe teren Mesajul președintelui libanez indică o problemă operațională majoră: fără posibilitatea de a desfășura armata în zonele vizate, aplicarea acordului discutat la Washington rămâne, în practică, blocată. În același timp, persistența tensiunilor cu Israelul menține situația din sudul Libanului într-o zonă de fragilitate, în care acordurile internaționale devin tot mai greu de pus în aplicare. Avertisment intern: „nu este loc pentru un război civil” Aoun a respins ideea unui conflict intern și a avertizat asupra riscurilor de destabilizare, insistând pe necesitatea menținerii unității naționale. „Nu este loc pentru un război civil în Liban, în ciuda unor încercări de a incita la conflict”, a declarat acesta. [...]
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
