Știri
Știri din categoria Externe

Benjamin Netanyahu spune că a discutat cu Donald Trump, iar Israelul își continuă atacurile în Iran și Liban, potrivit Agerpres, care citează AFP. Declarațiile au fost făcute luni, 23 martie 2026, într-un mesaj video distribuit de biroul de presă al premierului israelian.
Netanyahu a afirmat că discuția cu președintele american a vizat posibilitatea de a valorifica „succesele” militare pentru a ajunge la obiectivele războiului printr-un acord care să protejeze interesele Israelului. În același timp, premierul a reiterat că operațiunile militare continuă pe două fronturi, în Iran și în Liban.
„Astăzi am vorbit cu prietenul nostru, președintele Trump”, a declarat premierul israelian într-un scurt mesaj video distribuit de biroul său de presă.
În mesaj, Netanyahu a spus că Trump „crede că există o șansă de a construi pe succesele extraordinare (ale armatei israeliene și americane) pentru a atinge obiectivele războiului în cadrul unui acord care va păstra interesele noastre vitale”. El a adăugat că Israelul rămâne hotărât să își protejeze „interesele vitale în orice circumstanțe”.
Declarațiile vin pe fondul intensificării tensiunilor regionale și sugerează că, în paralel cu acțiunile militare, există discuții politice privind un posibil cadru de acord. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de AFP, iar mesajul a fost transmis public prin canalul oficial de comunicare al premierului israelian.
Recomandate

Ministrul israelian de Finanțe cere anexarea sudului Libanului până la râul Litani , relatează Reuters , în timp ce armata israeliană a bombardat poduri și a distrus locuințe în zonă, pe fondul escaladării confruntărilor cu Hezbollah. Declarațiile lui Bezalel Smotrich sunt cele mai explicite de până acum, la nivel înalt, privind preluarea de teritoriu libanez în cadrul operațiunii pe care Israelul o prezintă drept o campanie împotriva militanților sprijiniți de Iran. Libanul a fost atras în războiul regional la 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului. De atunci, Israelul a ordonat evacuarea tuturor locuitorilor din zona de la sud de râul Litani și a intensificat loviturile aeriene, considerând regiunea un bastion al Hezbollah. Într-un program de radio din Israel, Smotrich a spus că operațiunea militară „trebuie să se încheie cu o realitate complet diferită”, inclusiv prin schimbarea granițelor Israelului. „Spun aici definitiv... în fiecare cameră și în fiecare discuție, de asemenea: noua graniță a Israelului trebuie să fie Litani”, a declarat Smotrich. Un oficial militar a declarat pentru Reuters că nu poate comenta afirmațiile politicienilor sau planurile pe termen lung ale guvernului, dar a susținut că trupele israeliene își limitează raidurile la zonele apropiate de frontieră, departe de Litani. Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează agenția. Ministrul Apărării, Israel Katz , a sugerat la începutul lunii că Libanul ar putea suferi o „pierdere de teritoriu” dacă nu dezarmează Hezbollah. În paralel, Smotrich a cerut și anexarea teritoriului pe care Israelul îl controlează acum în Fâșia Gaza, până la o linie de armistițiu cu Hamas; un armistițiu semnat în octombrie a lăsat Israelul în controlul a 53% din Gaza, unde a ordonat evacuări și a demolat clădiri. Potrivit autorităților libaneze, asaltul aerian și terestru israelian a ucis peste 1.000 de persoane, iar peste un milion au fost forțate să își părăsească locuințele, după ordine de evacuare emise de Israel pentru zone extinse. În același timp, armata israeliană afirmă că desfășoară manevre la sol și raiduri asupra militanților Hezbollah și depozitelor de armament, cu obiectivul declarat de a proteja locuitorii din nordul Israelului, după sute de rachete lansate din Liban din 2 martie. În weekend, Israelul a lovit un pod principal care leagă sudul Libanului de restul țării, după ce a ordonat distrugerea tuturor trecerilor peste râul Litani și intensificarea demolărilor de locuințe în apropierea graniței sudice. Dreptul internațional interzice, în general, atacarea infrastructurii civile, iar șeful ONU pentru drepturile omului a criticat acțiunile Israelului în Liban, în special utilizarea ordinelor de evacuare pe scară largă; Israelul susține că evacuările urmăresc să țină civilii departe de zonele de luptă. Elementele-cheie ale situației descrise de Reuters includ: propunerea lui Smotrich ca granița Israelului cu Libanul să fie împinsă până la râul Litani; extinderea loviturilor israeliene asupra infrastructurii (poduri și treceri peste Litani) și demolări de locuințe în apropierea frontierei; ordine de evacuare, inclusiv pentru șapte cartiere din suburbiile sudice ale Beirutului, cu avertismentul că loviturile vor continua cu „forță în creștere”; impactul umanitar raportat de autoritățile libaneze (peste 1.000 de morți și peste un milion de persoane strămutate). La nivel local, primarul orașului creștin de frontieră Rmeish, Hanna Amil, a spus că deplasarea devine tot mai dificilă și că localitatea se confruntă deja cu lipsa electricității de la stat, lipsa apei și penurie de motorină, în condițiile în care rutele spre nord riscă să fie întrerupte. Un oficial libanez a declarat pentru Reuters că Beirutul încă mizează pe presiunea puterilor străine pentru a opri războiul, inclusiv printr-o ofertă a președintelui Joseph Aoun de a purta discuții directe. [...]

Donald Trump afirmă că în Iran are loc o „schimbare de regim” , în timp ce cere uraniul îmbogățit al țării și amenință cu continuarea bombardamentelor dacă discuțiile eșuează, potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a spus, înainte de a pleca din Florida către Memphis, că „există automat o schimbare de regim” deoarece „toți reprezentanții regimului (condus de ayatollahul Ali Khamenei) au fost uciși”. Trump a adăugat că Washingtonul ar negocia cu un „grup de lideri iranieni”, pe care i-a descris drept „rezonabili” și „solizi”, sugerând că unul dintre ei ar putea deveni noul interlocutor principal al SUA. În același context, el a susținut că Mojtaba Khamenei , indicat drept noul lider suprem iranian, este „indisponibil” și nu ar fi implicat în dialog. Pentru a-și susține argumentul, Trump a invocat exemplul Venezuelei, unde a afirmat că SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolas Maduro, iar ulterior Washingtonul ar fi discutat cu fosta vicepreședintă Delcy Rodriguez, pe care a numit-o un interlocutor „formidabil”. Pe fondul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane și urmate de represalii iraniene, Trump a avertizat că „va continua să bombardeze cu bucurie” Iranul dacă negocierile eșuează și a spus că „nu garantează nimic” privind încetarea ostilităților. Totodată, el a declarat că SUA vor „uraniul îmbogățit” al Iranului, fără să precizeze cum ar urma să fie obținut. În paralel, Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că va amâna timp de cinci zile loviturile împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice, invocând „discuții productive” cu Iranul, după ce amenințase anterior cu atacarea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore. Teheranul a respins însă existența unor negocieri de pace cu SUA : agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim au transmis că nu există contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, iar Ministerul de Externe iranian a negat oficial afirmațiile privind negocierile. Iranul a reacționat și cu amenințări, spunând că va lansa atacuri asupra centralelor electrice din Israel și din regiune și că ar putea mina „întregul Golf Persic”. [...]

Iranul neagă că ar fi negociat cu SUA pentru încheierea războiului , după ce președintele american Donald Trump a susținut că au existat „discuții productive” cu Teheranul în ultimele zile. Un oficial iranian de rang înalt a respins public existența unor negocieri cu Washingtonul, într-o declarație acordată agenției de presă Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de război și de efectele acestuia asupra rutelor și piețelor energetice. „Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară. Același oficial a susținut că situația din Strâmtoarea Hormuz și din piețele de energie nu va reveni la condițiile anterioare conflictului, invocând „amploarea războiului psihologic”. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru transportul petrolului, iar orice perturbare sau risc perceput se poate reflecta rapid în prețuri și în volatilitatea piețelor. În plus, oficialul iranian a afirmat că Trump „a dat înapoi” de la amenințările privind atacarea „infrastructurii vitale”, susținând că acest lucru s-ar fi întâmplat după ce „amenințările militare ale Iranului au fost validate” și pe fondul presiunii din piețele financiare. [...]

Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]

China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat” , după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat. „Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică. În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”. Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională. [...]

Consiliul de Apărare al Iranului amenință că va mina Golful Persic dacă insulele sau coastele țării vor fi atacate, relatează G4Media , citând informații difuzate de mass-media de stat iraniană și preluate de CNN. Potrivit declarațiilor atribuite acestui organism de securitate, traversarea Strâmtorii Ormuz de către țări „nebeligerante” ar fi condiționată de coordonarea cu Teheranul. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze, iar orice perturbare poate avea efecte rapide asupra piețelor energetice și a costurilor de transport. „Întregul Golf Persic va fi efectiv blocat, iar responsabilitatea pentru acest lucru îi va reveni celui care a lansat amenințarea”, a adăugat acesta. În aceeași logică, Consiliul de Apărare ar fi avertizat că „orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene” va duce la „minarea tuturor rutelor de acces și a liniilor de comunicații din Golful Persic și de-a lungul coastelor cu diverse mine navale”, conform agenției semi-oficiale Fars News, citată în articol. Avertismentul vine pe fondul escaladării retoricii dintre Iran și SUA. Armata iraniană a declarat, conform sursei, că ar închide Strâmtoarea Ormuz și ar ataca infrastructura regională dacă președintele american Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a bombarda centralele electrice ale Iranului, în cazul în care această cale navigabilă strategică nu ar fi redeschisă până luni seara. [...]