Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană va cere explicații Ungariei după informații de presă privind posibile scurgeri către Rusia, potrivit TVR Info, care citează agenția EFE.
Executivul comunitar a descris drept „foarte îngrijorătoare” relatările potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate în cadrul Consiliului UE. Declarația a fost făcută luni de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, într-o conferință de presă.
Hipper a spus că relația de încredere între statele membre, precum și între acestea și instituțiile UE, este „fundamentală” pentru funcționarea Uniunii. Ea a adăugat că instituția „speră ca guvernul ungar să ofere clarificări”, fără a furniza alte detalii pe acest subiect.
Contextul vine după ce The Washington Post a relatat sâmbătă că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban, pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune denumită „the Gamechanger” („Schimbarea jocului”).
În același articol se susține că Szijjarto l-ar fi sunat frecvent pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din reuniunile Consiliului UE, acuzații pe care ministrul ungar le-a respins, catalogându-le drept „zvonuri” pe rețeaua socială X.
Recomandate
O transcriere publicată indică o solicitare către Rusia privind alegerile din Slovacia , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o convorbire telefonică atribuită ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, și omologului său rus, Serghei Lavrov , din februarie 2020. Conform materialului, jurnalistul Szabolcs Panyi a publicat transcrierea unei discuții care ar fi avut loc înaintea alegerilor parlamentare din Slovacia (29 februarie 2020). În text, Szijjártó ar fi cerut sprijin în favoarea coaliției conduse atunci de social-democratul Peter Pellegrini, invocând miza „cooperării pragmatice” din Europa Centrală și faptul că o întâlnire la Moscova ar fi putut ajuta electoral. „De aceea te rugăm și este și dorința noastră să vezi dacă se poate organiza o astfel de întâlnire la Moscova, în februarie.” Potrivit relatării, Lavrov ar fi răspuns că va transmite solicitarea mai departe și că va reveni cu noutăți. Panyi susține că o asemenea întâlnire ar fi putut conta în ochii alegătorilor pro-ruși din Slovacia, iar discuția ar fi fost interceptată de un serviciu de informații dintr-un stat membru al Uniunii Europene; jurnalistul afirmă că a mai scris despre conținutul ei încă din martie 2024. În plan politic, Antena 3 CNN notează că, în final, coaliția a pierdut alegerile, iar Partidul Național Slovac nu a intrat în Parlament. Totuși, Pellegrini a devenit ulterior președintele Slovaciei, în 2024. Materialul include și acuzații privind scurgeri de informații și riscuri de securitate a comunicațiilor: Panyi afirmă că documentează de ani de zile relația dintre Szijjártó și oficiali ruși și susține că ministrul ungar ar fi transmis informații sensibile din reuniuni europene, inclusiv în convorbiri purtate „pe linii nesecurizate”, ceea ce ar facilita interceptarea de către servicii de informații. Jurnalistul respinge acuzațiile apărute în presa apropiată guvernului ungar, potrivit cărora ar fi colaborat cu servicii străine pentru a obține interceptări. Pe fondul apariției transcrierii, premierul Viktor Orbán a anunțat că a cerut ministrului Justiției să investigheze de urgență situația legată de presupusele interceptări . În paralel, Panyi spune că a discutat cu oficiali din șapte state membre ale UE, care ar fi confirmat existența unor scurgeri de informații către partea rusă. [...]
Uniunea Europeană a limitat accesul Ungariei la discuții și materiale sensibile pe fondul temerilor că informații confidențiale ar putea ajunge la Rusia, potrivit G4Media , care citează Politico. În acest context, liderii europeni ar fi început să se întâlnească în formule mai restrânse, pentru a reduce riscul de scurgeri. Conform relatării, nu este așteptat un răspuns oficial al UE la aceste acuzații înaintea alegerilor din Ungaria, programate pe 12 aprilie, din cauza impactului politic potențial. Cinci diplomați și oficiali europeni citați de Politico spun că există îngrijorări privind riscul ca Budapesta să transmită informații sensibile către Kremlin. „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în fiecare detaliu nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni”, a scris pe X premierul polonez Donald Tusk. În sprijinul acestor suspiciuni, textul invocă un raport al Washington Post, potrivit căruia guvernul lui Viktor Orbán ar fi menținut contacte strânse cu Moscova pe parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi folosit pauzele din întâlnirile cu alte state membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Un oficial guvernamental european citat afirmă că, pe fondul lipsei de încredere, o parte importantă a diplomației europene se mută în formate mai mici (precum E3, E4, Weimar, NB8 sau JEF), în locul reuniunilor complete cu toate cele 27 de state membre. Reacțiile de la Budapesta resping acuzațiile. Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru Politico că informațiile apărute în weekend ar fi „știri false”, iar Szijjártó a respins conținutul articolului din Washington Post, acuzând presa că promovează „teorii ale conspirației”. În paralel, unii diplomați europeni citați susțin că ar putea crește presiunea pentru clasificarea mai strictă a documentelor la nivelul UE, ca măsură de descurajare și pentru a facilita investigațiile în caz de scurgeri. Miza politică imediată este legată de alegerile din 12 aprilie și de modul în care UE va gestiona relația cu guvernul Orbán după scrutin. În același timp, articolul notează că Orbán a refuzat să aprobe împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la Consiliul European de vineri, ceea ce a alimentat tensiunile cu alți lideri europeni și a întărit percepția că Budapesta blochează decizii majore de securitate și finanțare. [...]
Viktor Orban denunță o presupusă interceptare a convorbirilor lui Peter Szijjarto , după informații potrivit cărora ministrul ungar de externe l-ar fi sunat pe Serghei Lavrov din pauzele reuniunilor UE. Reacția vine după un articol din Washington Post, citat de AFP, care a descris acuzații formulate de foști și actuali oficiali europeni din zona de securitate. Orban a susținut, într-un mesaj pe Facebook , că „ascultarea convorbirilor unui membru al guvernului este un atac grav împotriva Ungariei” și a spus că a cerut Ministerului Justiției de la Budapesta să investigheze suspiciunile. În același timp, articolul Washington Post, publicat sâmbătă, nu ar fi menționat explicit existența unei interceptări a convorbirilor lui Szijjarto, notează Antena 3 CNN. Acuzațiile ar fi fost construite pe declarații ale mai multor oficiali europeni, potrivit cărora șeful diplomației ungare l-ar fi contactat frecvent pe Lavrov pentru a-i transmite, „în direct”, ce se discută în cadrul Consiliului Uniunii Europene. „Teorii absurde ale conspirației”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că a fost șocat că „unul sau mai multe servicii de informații străine au recurs la o supraveghere cu cooperarea activă a unui jurnalist ungar”. Reacții au venit și din Polonia și din opoziția ungară. Premierul polonez Donald Tusk a comentat că „n-ar trebui să se mire nimeni. Bănuiam de multă vreme” și a explicat că acesta este unul dintre motivele pentru care intervine doar când este strict necesar. Separat, liderul opoziției ungare, Peter Magyar, a afirmat că situația ar putea echivala cu înaltă trădare, susținând că, „conform informațiilor actuale”, Szijjarto ar colabora cu rușii și ar trăda interesele Ungariei și ale UE. [...]
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii , potrivit The New York Times , în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană. În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari. Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump , care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”. Principalele elemente ale situației actuale: NORAD rămâne pilonul apărării aeriene comune, dar este dominat de SUA; sistemele radar existente sunt considerate învechite în fața noilor tehnologii militare; Rusia și China cresc presiunea strategică în Arctic; Canada este nevoită să își consolideze apărarea, dar depinde în continuare de sprijinul american. Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări. În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii. [...]
Vladimir Putin a admis că economia Rusiei a intrat în recesiune , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile făcute luni, într-o ședință pe teme economice. Președintele rus a spus că, la începutul lui 2026, principalii indicatori macroeconomici au trecut pe minus. „În ianuarie anul acesta, produsul intern brut al Rusiei a fost cu 2,1% mai mic decât în urmă cu un an. Producția industrială a scăzut cu 0,8%”, a citat Putin statisticile Rosstat. Putin a susținut că evoluția nu este „nimic neașteptat” și a cerut guvernului să readucă economia „pe traiectoria creșterii economice durabile”, evitând în același timp accelerarea inflației și destabilizarea pieței muncii. În paralel, a atras atenția asupra situației bugetului federal, care la finalul lunilor ianuarie-februarie a înregistrat un deficit de 3,5 trilioane de ruble și o scădere a veniturilor totale, cerând „decizii echilibrate” pentru „sustenabilitatea pe termen lung”. Scăderea PIB-ului din ianuarie, raportată anterior de Rosstat, este prezentată ca prima contracție înregistrată de Rusia din 2023. Digi24 notează că, în 2025, creșterea economică oficială a încetinit de aproape cinci ori, până la 1%, sub previziunile inițiale ale guvernului, iar 21 din 28 de sectoare industriale principale au încheiat anul pe minus, inclusiv extracția de minereuri, metalurgia, industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și producția de alimente (în scădere pentru prima dată în 15 ani). Pentru 2026, autoritățile ruse au coborât prognoza de creștere de la peste 2% la 1,3%, însă și aceasta ar putea fi prea optimistă. Potrivit datelor Bloomberg, citate de Digi24, Ministerul Dezvoltării Economice ar lua în calcul reducerea prognozei la 0,7% și pregătește o tăiere de buget, în condițiile în care veniturile din materii prime s-au înjumătățit la începutul anului; sursele Bloomberg indică o reducere de 10% a cheltuielilor, cu excepția celor militare și a celor „protejate”, inclusiv cheltuielile sociale. În același context, Ilya Sokolov, șeful laboratorului de politică bugetară al Institutului Gaidar, avertizează că încetinirea economiei poate reduce veniturile bugetare non-petrol și gaze, în pofida reformei fiscale care include majorarea TVA și a impozitelor pentru întreprinderile mici. Conform calculelor sale, față de planul inițial, încasările ar putea scădea cu 500 de miliarde de ruble din TVA și cu 100-200 de miliarde de ruble din impozitul pe profit, iar deficitul ar putea urca spre aproape 8 trilioane de ruble dacă cheltuielile depășesc planul cu aproximativ 1 trilion de ruble. [...]
Acordul comercial UE–Mercosur va fi aplicat provizoriu de la 1 mai , potrivit Știrile ProTV , care citează anunțul Comisiei Europene și o relatare AFP. Executivul european spune că aplicarea provizorie permite eliminarea rapidă a unor taxe vamale, înainte de finalizarea tuturor etapelor juridice. „Aplicarea provizorie va permite anularea imediată a anumitor taxe vamale”, anunță Bruxellesul. Decizia vine în contextul în care Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea tratatului de liber-schimb. Până la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – așteptată, potrivit articolului, peste un an și jumătate – Comisia Europeană a ales varianta aplicării provizorii. Acordul vizează intensificarea schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și state din Mercosur, în special Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Concret, tratatul ar urma să deschidă mai mult piața sud-americană pentru exporturi europene și, în același timp, să faciliteze intrarea unor produse agricole sud-americane în Europa. Produsele menționate în articol ca fiind vizate de creșterea fluxurilor comerciale includ: exporturi ale UE: automobile, mașini, vinuri și spirtoase; importuri în UE: carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, miere și soia. Susținătorii acordului consideră că acesta ar putea sprijini relansarea economiei europene, afectată de concurența Chinei și de taxele vamale ale Statelor Unite, notează articolul. Criticii avertizează însă că acordul ar putea pune presiune pe agricultura europeană, prin importuri mai ieftine și prin riscul ca unele produse să nu respecte pe deplin normele UE, în lipsa unor controale suficiente. Aplicarea provizorie ar urma să se facă doar cu țările din Mercosur care au încheiat procedura de ratificare și au notificat UE până la finalul lunii martie. Comisia Europeană a indicat că Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest pas, iar Peru a ratificat recent acordul și, probabil, urmează să trimită notificarea, potrivit textului citat de Știrile ProTV. [...]
