Știri
Știri din categoria Externe
George Kent spune că nicio armată din NATO nu are experiența de luptă a Ucrainei, potrivit Știrile ProTV. Diplomatul american, cu peste trei decenii de experiență, a oferit o evaluare a situației de pe front, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
George Kent, fost ambasador al SUA în Estonia în perioada 2023-2024 și fost adjunct al șefului misiunii americane la Kiev, a subliniat că forțele ucrainene au acumulat, în patru ani de război, o expertiză militară pe care, în opinia sa, nu o deține nicio armată a unei țări membre NATO.
„Armata ucraineană are o expertiză pe care nicio armată NATO nu o deține.”
În același timp, Kent se declară prudent în privința evoluțiilor viitoare și susține că rezultatul pentru Ucraina depinde în primul rând de capacitatea sa proprie, nu de intervenții din exterior.
Recomandate
NATO cere „mai mult sprijin pentru Ucraina” ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești , în condițiile în care Moscova își amplifică acțiunile în zona cibernetică și alte forme de presiune, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la secretarul general al NATO, Mark Rutte , și are implicații directe pentru prioritățile de securitate și bugetele publice ale statelor aliate, inclusiv în Europa. Rutte a spus că Alianța este „pregătită” să facă față atacurilor cibernetice rusești și războiului hibrid (un amestec de acțiuni precum atacuri informatice, sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte), subliniind că NATO are „opțiuni de răspuns” pentru a contracara astfel de amenințări. Declarațiile au fost făcute la New York, în cadrul unei ceremonii de comemorare a atacurilor din 11 septembrie 2001. „Rusia îşi intensifică acţiunile în domeniul cibernetic şi de altă natură, dar NATO este pregătită pentru asta.” În același context, șeful NATO a cerut statelor să ofere „mai mult sprijin Ucrainei”, argumentând că acesta ar fi un semnal către Rusia „cu fiecare incident sau atac hibrid”. Context: alertă ridicată în Europa și evaluări de risc În material se arată că țările europene sunt în „alertă maximă” față de posibile ingerințe rusești, pe fondul continuării războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Temerea este că Moscova ar putea viza aliații occidentali ai Kievului. Declarațiile lui Rutte vin după un avertisment al serviciului de informații militare danez, care a indicat că Rusia va lansa probabil mai multe atacuri hibride împotriva țintelor occidentale. Aceeași evaluare menționează că o invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar rămâne „improbabilă”, conform sursei. Separat, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat săptămâna trecută asupra amenințărilor hibride ale Rusiei, inclusiv atacuri cu drone și rachete care ar viza aliații Ucrainei. Polonia a acuzat în repetate rânduri Rusia de „sabotaj” după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. De ce contează: presiune pe cheltuieli și pe infrastructura critică Mesajul NATO pune accent pe două direcții cu efect economic și operațional pentru state și companii: creșterea nevoii de investiții în apărare cibernetică și protecția infrastructurii critice (energie, transport, telecomunicații); menținerea și, posibil, extinderea sprijinului pentru Ucraina, pe măsură ce atacurile hibride sunt prezentate ca parte a unei escaladări mai largi. Sursa nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare de implementare, însă poziționarea publică a conducerii NATO indică o presiune continuă pentru consolidarea capacităților de răspuns și pentru susținerea Ucrainei în perioada următoare. [...]
ArcelorMittal oprește combinatul Krivoi Rog, iar piața europeană poate resimți presiuni suplimentare la oțel : decizia vine după atacuri care au avariat instalațiile, într-un context în care unitatea exporta „cea mai mare parte” a producției către Europa, potrivit Agerpres . Complexul siderurgic Krivoi Rog – cea mai mare oțelărie din Ucraina, aflată lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski – a fost vizat de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați (unul în stare critică) și au provocat „daune semnificative” instalațiilor de producție, conform unui comunicat al grupului cu sediul în Luxemburg. În aceste condiții, ArcelorMittal spune că se va concentra pe conservarea infrastructurii pentru a păstra opțiunile de reluare a producției atunci când situația de securitate o va permite. Ce înseamnă oprirea pentru oferta de oțel și pentru Europa Deși oprirea celui mai mare combinat din Ucraina este un eveniment major la nivel local, impactul asupra pieței globale ar urma să fie limitat, potrivit lui Maxime Kogge, analist la Oddo BHF. Acesta estimează că producția de la Krivoi Rog echivala cu aproximativ 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Totuși, același analist avertizează că oprirea producției „ar trebui să pună o presiune suplimentară” pe piața europeană, în condițiile în care ArcelorMittal Ucraina exporta „cea mai mare parte a producției sale” către Europa. Oprirea activității taie pierderi de numerar, după sprijin de peste 700 milioane dolari Analiza citată de Agerpres mai arată că închiderea combinatului ar pune capăt pierderilor de numerar asociate operațiunilor din Ucraina, neprofitabile de la începutul războiului. ArcelorMittal a alocat peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) pentru a-și sprijini activitățile din Ucraina. În pofida scăderii activității, compania a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului, evitând concedierile. Context: producție redusă înainte de atacuri și degradarea industriei ucrainene Până la atacurile recente, complexul industrial de la Krivoi Rog a continuat să funcționeze „mai mult sau mai puțin” în pofida războiului. În 2025, operațiunile miniere au rulat la 73% din capacitate, iar producția de oțel la 35% din capacitate: 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de o capacitate normală de aproximativ cinci milioane de tone. În paralel, Rusia și-a intensificat din martie atacurile asupra sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv metalurgia și lanțurile de aprovizionare. O altă oțelărie importantă, Zaporizhstal (Metinvest), a anunțat pe 17 septembrie că este ținta unor „greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august, după ce opt angajați au fost uciși și aproximativ 30 răniți. Pe termen mai lung, Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși siderurgia mai reprezintă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone la 7,4 milioane de tone. Ucraina a pierdut, în această perioadă, controlul asupra unor producători din regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia. [...]
Administrația Trump a făcut angajamente legale pentru a cheltui aproape toți cei 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) aprobați de Congres pentru ajutor militar către Ucraina, astfel încât fondurile să nu expire la 30 septembrie , potrivit Reuters , care citează trei surse familiarizate cu planul. Până la începutul acestei săptămâni, 307 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) din finanțarea prin Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) fuseseră deja „obligate” – adică alocate prin angajamente bugetare ferme – iar administrația intenționează să blocheze și restul de 93 de milioane de dolari (aprox. 420 milioane lei) înainte de finalul anului fiscal, la 30 septembrie, spun sursele. Pentagonul, care gestionează programul USAI, a refuzat să comenteze. Miza: evitarea expirării fondurilor și presiunea Congresului Banii au fost un punct de dispută la Washington. Democrați și o parte dintre republicani au acuzat Pentagonul că „trenează” ajutorul pentru Kiev, deși pachetul a fost votat de ambele partide în decembrie anul trecut. Reuters notează că, deși cei 93 de milioane de dolari rămași nu trebuie cheltuiți efectiv până la finalul anului, ei ar expira dacă nu sunt plasați formal sub contract până atunci – motiv pentru care administrația se grăbește să îndeplinească termenul-limită procedural. Ce se livrează și pe ce calendar Primele livrări au început în această lună și includ armament ofensiv și echipamente, precum piese de schimb pentru vehicule blindate, potrivit surselor. Restul livrărilor sunt așteptate să fie făcute până în octombrie 2029, mai arată acestea, într-un calendar care depășește finalul mandatului lui Trump (ianuarie 2029). Patriot nu intră în acest pachet Unul dintre interlocutori a precizat că echipamentele militare din acest pachet nu includ rachete Patriot , în pofida atacurilor Rusiei asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete balistice și a solicitărilor repetate ale Kievului pentru mai multe sisteme. Reuters menționează că războiul SUA în Iran și războiul din Ucraina au redus stocurile globale de Patriot, iar administrația a amânat în mai multe rânduri livrări de arme către Ucraina din cauza îngrijorărilor privind nivelul stocurilor americane. În iulie, Reuters relata că administrația le-a spus congresmenilor că ar putea dura ani până când unele echipamente ajung la forțele ucrainene, ceea ce a alimentat nemulțumiri în Congres față de un calendar considerat neobișnuit de lent pentru un conflict în desfășurare. În context, Reuters amintește că Trump a adoptat în ultimele luni un ton mai favorabil Ucrainei, inclusiv prin aprobarea unei licențe pentru ca Ucraina să poată fabrica interceptoare Patriot și prin semnarea unui proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei. Tot săptămâna aceasta, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la ONU, iar Zelenski a spus ulterior că au discutat despre eforturi de încheiere a războiului, inclusiv un posibil armistițiu bilateral privind ținte din zona energetică. [...]
Volodimir Zelenski leagă ieșirea din funcție de o miză de securitate personală și de legitimitate internă , spunând că își dorește ca, după război și după încheierea mandatului, să poată rămâne în Ucraina și să se plimbe pe străzi „fără ca cineva să vrea să mă omoare sau să mă urască”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , în care președintele ucrainean a vorbit despre stresul acumulat în anii de război pe scară largă și a admis că nu este sigur că reușește să facă față. „Să nu te urască” ca obiectiv după război Zelenski a spus că încearcă să-și îndeplinească sarcinile astfel încât, după război, să poată continua să trăiască în propria țară. În acest context, el a formulat explicit ideea că nu urmărește neapărat respectul public, ci absența urii și a riscului de violență. „Nu e vorba nici măcar de faptul că oamenii să te respecte. E vorba de faptul că, după război şi după această funcţie prezidenţială, să poţi continua să trăieşti în ţara ta, să te plimbi pe străzi şi ca nimeni să nu vrea să te omoare şi să nu te urască.” Tot el a adăugat că un astfel de deznodământ ar fi compromis „tocmai pentru că te-ai comportat ca un (cuvânt cenzurat de WSJ - n.r.), nu ca un lider şi nici ca un bărbat”, recunoscând, în același timp, că a făcut și greșeli. Presiunea deciziilor zilnice și întâlnirea cu Trump la New York În interviu, Zelenski a descris ritmul deciziilor din timpul războiului și a legat o parte din presiune de necesitatea de a ajuta la încheierea unei înțelegeri cu președintele american Donald Trump , afirmând că ajunge să încheie „sute de înțelegeri pe zi”, lucru pe care l-a caracterizat drept „foarte delicat”. Interviul a fost publicat marți, în ziua în care Zelenski, aflat la New York, s-a întâlnit cu Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU , potrivit transcrierii citate de news.ro. [...]
Atacurile cu drone asupra mai multor regiuni rusești au avariat infrastructură industrială și civilă , cu cel puțin un deces și minimum 13 răniți, potrivit news.ro , care citează informații transmise de autorități regionale ruse și relatate de Reuters . În regiunea Belgorod , un civil a fost ucis și un altul rănit după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopții, conform comandamentului operațional regional. În regiunea Ulianovsk, opt persoane – inclusiv un copil – au fost rănite vineri dimineață într-un atac cu drone, a anunțat guvernatorul Aleksei Russkih. Acesta a precizat, pe Telegram, că au fost avariate obiective de infrastructură industrială și civilă. Apărarea aeriană și ținte industriale, în prim-plan În regiunea Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că apărarea aeriană a distrus 88 de drone în timpul nopții deasupra capitalei regionale și a cel puțin șase districte. Patru persoane au fost rănite, iar atacurile au produs avarii la: clădiri rezidențiale, vehicule, instalații industriale. Separat, în regiunea Perm, guvernatorul Dmitri Mahonin a spus că unități de apărare aeriană și grupuri mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone, iar o instalație industrială ar fi fost ținta. Potrivit acestuia, nu existau, la momentul informării, rapoarte preliminare privind victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile transmise de autoritățile ruse. [...]
SUA și China își prelungesc armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , o decizie care amână reintroducerea unor tensiuni tarifare și oferă companiilor un răgaz pentru planificare în lanțurile de aprovizionare și în comerțul bilateral, potrivit Economica . Prelungirea „detensionării economice” urma să expire pe 10 noiembrie, iar noul termen este 10 ianuarie, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un interviu pentru Fox News, informație transmisă de Agerpres . Bessent a spus că extinderea perioadei are rolul de a crea „mai mult timp” pentru a evalua ce poate fi făcut „pe plan economic”. Ce se schimbă pentru relația comercială SUA–China Armistițiul inițial fusese încheiat în octombrie 2025, după ce Washingtonul și Beijingul își aplicaseră reciproc taxe vamale punitive. Acum, prelungirea a fost parafată la Washington, în urma unei întrevederi între Scott Bessent și vicepremierul chinez He Lifeng, după o zi întreagă de discuții purtate anterior la New York. Din perspectiva SUA, miza imediată este verificarea respectării termenilor acordului din 2025. Bessent a indicat că partea americană vrea să vadă „în următoarele luni” dacă Beijingul devine „puțin mai zelos” în aplicarea angajamentelor, susținând că partea chineză este „puțin în urmă” la capitolul achiziții de produse agricole americane. Mesajul lui Xi: „Parteneri, nu rivali”, înaintea discuțiilor la vârf În paralel cu componenta comercială, vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington pregătește discuții mai largi între liderii celor două țări. Potrivit presei de stat chineze, citate de Agerpres , Xi a transmis că relația ar trebui repoziționată pe cooperare. „Cele două țări ale noastre ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât rivali.” Xi a mai spus că așteaptă „schimburi aprofundate” cu președintele Donald Trump pe teme majore ale relației bilaterale și ale situației globale și a conturat o formulă de lucru care să includă cooperarea ca pilon, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. În agenda discuțiilor sunt menționate comerțul, concurența tehnologică (în special în inteligența artificială) și sprijinul acordat de Beijing Iranului. Pentru mediul de afaceri, prelungirea armistițiului reduce temporar riscul unei escaladări rapide a taxelor vamale, însă semnalele din partea SUA sugerează că următoarele luni vor fi folosite pentru a testa concret nivelul de conformare al Chinei la acordul existent. [...]
