Știri
Știri din categoria Externe
George Kent spune că nicio armată din NATO nu are experiența de luptă a Ucrainei, potrivit Știrile ProTV. Diplomatul american, cu peste trei decenii de experiență, a oferit o evaluare a situației de pe front, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
George Kent, fost ambasador al SUA în Estonia în perioada 2023-2024 și fost adjunct al șefului misiunii americane la Kiev, a subliniat că forțele ucrainene au acumulat, în patru ani de război, o expertiză militară pe care, în opinia sa, nu o deține nicio armată a unei țări membre NATO.
„Armata ucraineană are o expertiză pe care nicio armată NATO nu o deține.”
În același timp, Kent se declară prudent în privința evoluțiilor viitoare și susține că rezultatul pentru Ucraina depinde în primul rând de capacitatea sa proprie, nu de intervenții din exterior.
Recomandate
George Kent susține că Rusia urmărește doar aparența unor negocieri de pace , potrivit Digi24 , care redă un interviu acordat de diplomatul american publicației Ukrainska Pravda. Kent, fost ambasador al SUA în Estonia (2023–2024) și diplomat cu peste trei decenii de experiență, afirmă că Moscova ar repeta tiparul din perioada acordurilor de la Minsk, folosind discuțiile pentru a câștiga timp și a proiecta imaginea unui proces. În interviu, Kent compară cele două mandate ale lui Donald Trump și spune că a doua administrație ar fi adoptat o abordare „tranzacțională”, cu efecte în politica externă. El leagă această schimbare de decizii pe care le consideră slabe din punct de vedere strategic, inclusiv în dosare cu impact asupra economiei globale, menționând „războiul împotriva Iranului” și consecințele acestuia. „Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord de pace. Ei sunt interesați, în esență, de o «pokazukha» pentru a arăta că există aparența unui proces. Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”, spune diplomatul. Pe tema sprijinului american pentru Ucraina, Kent afirmă că, în anii 2023–2024, o parte din asistența acordată de administrația Biden ar fi venit „prea târziu și în cantități insuficiente”, în condițiile în care ajutorul care ar fi putut fi oferit atunci ar fi fost necesar încă din 2022. În prezent, el descrie politica SUA drept una care „nu prevede acordarea de asistență Ucrainei”, pe care o consideră „miopă” și contrară intereselor americane. Kent discută și despre presiunile pentru un acord, argumentând că un aranjament care nu este „just, durabil” și adaptat nevoilor Ucrainei ar echivala cu o capitulare. În același timp, el susține că Rusia, sub Vladimir Putin, ar urmări „desființarea actualului stat ucrainean” în condiții inacceptabile pentru ucraineni, motiv pentru care, în viziunea sa, dialogul ar trebui purtat fără concesii care să ducă la pierderea suveranității. [...]
Canada depinde tot mai mult de SUA pentru apărarea Arcticii , potrivit The New York Times , în contextul în care amenințările militare din regiune cresc, iar sistemele existente sunt considerate depășite. Deși cooperarea militară dintre cele două state durează de peste 70 de ani prin NORAD, dezechilibrul de putere rămâne evident, SUA fiind principalul finanțator și lider al sistemului de apărare aeriană. În prezent, Canada se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: sistemul North Warning System, bazat pe radare amplasate în Arctic, nu mai este capabil să detecteze noile rachete hipersonice dezvoltate de Rusia, care zboară la altitudini joase. În acest context, autoritățile canadiene au început modernizarea apărării prin dezvoltarea unui nou sistem radar „over-the-horizon”, capabil să identifice amenințări la distanțe mult mai mari. Contextul geopolitic complică situația. Rusia își intensifică prezența militară în Arctic, iar China își afirmă tot mai clar ambițiile în regiune, autodefinindu-se drept „stat apropiat de Arctic”. În paralel, relația cu Statele Unite devine mai tensionată, pe fondul declarațiilor fostului președinte Donald Trump , care a sugerat inclusiv anexarea Canadei și a propus integrarea acesteia într-un sistem de apărare numit „Golden Dome”. Principalele elemente ale situației actuale: NORAD rămâne pilonul apărării aeriene comune, dar este dominat de SUA; sistemele radar existente sunt considerate învechite în fața noilor tehnologii militare; Rusia și China cresc presiunea strategică în Arctic; Canada este nevoită să își consolideze apărarea, dar depinde în continuare de sprijinul american. Propunerea americană privind „Golden Dome” evidențiază și mai clar raportul de forțe: costurile pentru Canada ar putea ajunge la 61 de miliarde de dolari, în timp ce alternativa sugerată politic - aderarea ca al 51-lea stat - subliniază dependența sensibilă dintre cele două țări. În acest context, guvernul de la Ottawa încearcă să reducă dependența de SUA prin politici economice și militare proprii, însă realitatea din teren arată că, pe termen scurt, cooperarea strânsă cu Washingtonul rămâne inevitabilă pentru securitatea Arcticii. [...]
Zelenski a cerut guvernului să asigure motorină fără întreruperi , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o posibilă penurie din aprilie, potrivit Digi24 , care citează AFP via Agerpres. Mesajul a fost transmis luni, 23 martie 2026, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile la energie. În mesajul său zilnic, președintele ucrainean a cerut coordonare între instituții și piața carburanților și a indicat că publicul trebuie informat despre sprijinul disponibil. „Toate instituţiile trebuie să colaboreze strâns cu actorii de pe piaţa carburanţilor pentru a garanta livrări neîntrerupte şi pentru a explica clar societăţii ce variante de sprijin guvernamental sunt disponibile”, a transmis Volodimir Zelenski. Îngrijorările vin după ce analiștii companiei ucrainene de consultanță energetică Enkorr au avertizat că aprovizionarea ar putea deveni problematică începând din aprilie, pe fondul volatilității prețurilor. Enkorr a arătat că prețul motorinei a crescut cu aproape 25% în Ucraina de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. În același timp, există și evaluări mai optimiste. Serhii Kuiun, directorul A-95, o altă firmă de consultanță, a susținut că nu se anticipează o penurie și că negocierile de preț pentru aprilie sunt încă în desfășurare, în condițiile în care aproximativ 40% din necesarul pentru luna viitoare ar fi deja securizat. Miza este ridicată pentru Kiev, întrucât Rusia a bombardat rafinăriile ucrainene de la începutul invaziei din 2022, ceea ce a crescut dependența țării de importurile de combustibili. În plan regional, scumpirea petrolului și gazelor este legată de escaladarea din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului și represaliile Teheranului, inclusiv blocarea practică a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. [...]
Ambasadorul Iranului la Sofia a avertizat România să nu intre în conflict , potrivit Antena 3 CNN , într-un interviu acordat postului bulgar Nova, pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, început „în urmă cu mai bine de trei săptămâni”. Ali Reza Irvash a susținut că bazele militare folosite împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” și a cerut României, Bulgariei și altor state să nu se implice într-un conflict pe care îl descrie ca fiind „al americanilor și al Israelului”. În context, Antena 3 CNN notează că avertismentul vine după ce Iranul ar fi prezentat, în premieră, rachete capabile să lovească ținte din Europa, la distanțe de până la 3.500 de kilometri. „Acest război nu este războiul României sau Bulgariei. Nu ai nicio participare la acest război împotriva ţării mele. Sunt doar americanii care folosesc diferite baze pentru a ataca teritoriul nostru, ţara noastră. Dacă o bază este folosită pentru atacarea teritoriului nostru, nu ar trebui să fie aceste baze ţinte legitime? Nu ar trebui să răspundem? România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”, a declarat Ali Reza Irvash, în interviul citat. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni, pentru B1 TV, că nu comentează declarațiile unui ambasador și că ipoteza invocată se referă la situația în care o țară își folosește bazele pentru a ataca Iranul, „nu suntem în situația asta în România”. El a mai spus că, din informațiile oficiale de la Teheran, ar fi vorba despre „consecințe juridice și politice”, nu despre „consecințe militare”, și că Ministerul Apărării și Guvernul nu au primit semnale privind o amenințare militară. În același material, Antena 3 CNN relatează că trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA staționate la București ar fi efectuat, în noaptea de 19 spre 20 martie, primele misiuni de realimentare aeriană pentru conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită publicației boardingpass.ro. Radu Tudor, analist militar și realizator la Antena 3 CNN, a spus că astfel de operațiuni sunt logistice și că „nu implică sub nicio formă România într-un act de război”. [...]
Maria Zaharova a apărat guvernul Viktor Orban în scandalul din Ungaria privind presupuse scurgeri de informații către Moscova, potrivit TVR Info . Declarațiile vin pe fondul unor relatări despre conversații telefonice care l-ar implica pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acuzat că ar fi furnizat informații Rusiei, relatează EFE. „Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei – n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor”, a declarat Zaharova pentru TASS. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a susținut că poziția Budapestei ar fi diferită de tendința pe care o vede în restul Uniunii Europene, unde, în opinia ei, „oamenii nu sunt de obicei luaţi în considerare, ci mai degrabă interesele anumitor grupuri de elită”. Zaharova a mai comentat că statele UE „se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii”, referindu-se la scurgerile de informații. Reacția Moscovei apare după ce Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” relatările din presă potrivit cărora Szijjarto ar transmite informații către Rusia despre discuțiile cu ușile închise ale miniștrilor de externe din statele membre ale UE. Separat, TVR Info notează că, sâmbăta trecută, The Washington Post a scris că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinare a premierului ungar Viktor Orban pentru a-i consolida campania electorală înaintea alegerilor din aprilie, într-o operațiune numită „Gamechanger” („Schimbarea regulilor jocului”). În același articol se mai afirma că Peter Szijjarto obișnuia să îl sune frecvent pe omologul său rus, Serghei Lavrov , pentru a-l informa despre evoluția discuțiilor din cadrul reuniunilor Consiliului UE, acuzații pe care șeful diplomației ungare le-a respins drept „zvonuri” pe platforma X , conform Agerpres. [...]
Diplomați UE se tem că documente confidențiale ar putea ajunge la Moscova prin accesul pe care îl au parlamentari ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), potrivit Mediafax , care citează Politico. Relatarea indică faptul că deputații germani, inclusiv cei ai AfD, pot consulta o bază de date cu mii de documente ale Uniunii Europene, inclusiv note din reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde se conturează pozițiile statelor membre pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina. Diplomați europeni și parlamentari germani au spus pentru Politico că acest acces alimentează temeri privind posibile scurgeri de informații către Rusia. „Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. În consecință, susțin sursele citate, discuțiile sensibile sunt purtate cu mai multă prudență, iar unele state membre se întâlnesc deja în formate mai restrânse, pe fondul temerilor că țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin. Un diplomat a invocat atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD” în creșterea precauției la schimbul de informații. Textul mai arată că, spre deosebire de alte parlamente naționale, în Bundestag toți deputații și consilierii lor au acces la EuDoX, baza de date cu documente UE, sistem creat ca măsură de control asupra puterii executive, în contextul sensibilităților istorice din Germania. AfD respinge acuzațiile și, potrivit Politico, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar a transmis: „Nu comentăm acuzații nefondate”. În același context, este menționat că, la începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei. [...]
