Știri
Știri din categoria Energie
În plin val de frig, Polonia a depășit 30.000 MW producție și a exportat energie, în timp ce România a ajuns să importe electricitate chiar la un consum maxim instantaneu de puțin peste 9.200 MW, potrivit Economica.net.
În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat pe 19 ianuarie că a fost înregistrat „cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani”, respectiv 9.235 MW consum maxim instantaneu, atins la ora 9:32. La acel moment, producția internă era sub 8.000 MW, cu centralele pe gaze și hidrocentralele în prim-plan și cu peste 1.400 MW din vânt, ceea ce a împins necesarul de import la 1.243 MW.
„Astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani, 9.235 de megawaţi instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de faţă suntem mobilizaţi atât cu hidroelectric, care se află într-o stare foarte bună. Avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 de megawaţi şi din eolian”.
În același context meteorologic, Polonia a stabilit un record istoric de producție, depășind pentru prima dată pragul de 30.000 MW. Operatorul de stat Polish Power Grid (PSE) a raportat că, în 14 ianuarie, producția totală brută a ajuns la 30,5 GW, iar după scăderea consumului propriu al centralelor și al sistemelor auxiliare, producția netă a fost de 28,9 GW.
Datele PSE arată și structura mixului de producție din acea zi: cărbunele a furnizat 59,9%, gazele 13,9%, iar sursele regenerabile (eolian, solar și hidro) 21,2%. Cererea netă a consumatorilor a atins 26,6 GW, în timp ce exporturile de electricitate s-au apropiat de 2,3 GW, ministrul polonez al energiei, Miłosz Motyka, indicând că recordul confirmă capacitatea sistemului de a acoperi cererea internă și de a sprijini piețele vecine, menținând o „rezervă solidă”.
Recomandate
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
România a ajuns să exporte peste 1.200 MW la prânz, dar riscă să revină la import seara , pe măsură ce producția solară scade, într-un mix energetic puternic dependent de vreme, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica pentru ora 14:33 arată că aproape 50% din energia produsă în acel moment în România venea din parcurile solare. A doua sursă era gazul, urmat de cărbuni – ambele cu circa 14% – și de Unitatea 2 de la Cernavodă . În același interval, eolienele nu produceau deloc, contribuția lor fiind influențată direct de căldură. Pe partea de echilibru producție–consum, România avea un consum de 4.581 MW și o producție de 5.787 MW, ceea ce a permis exportul a 1.205 MW, descris de publicație ca energie verde, solară. De ce contează: export la prânz, presiune la vârfurile de consum Imaginea de la mijlocul zilei ascunde o vulnerabilitate operațională: perioadele tensionate sunt așteptate dimineața și seara, când consumul urcă, iar energia solară „se retrage”. În aceste intervale, România ar putea fi nevoită să importe pentru a acoperi cererea, pe fondul schimbării mixului de producție spre seară. Cernavodă rămâne cu Unitatea 2 cuplată, deși era programată oprirea Ziarul Financiar notează că, deși centrala de la Cernavodă ar fi trebuit „scoasă complet din funcțiune” prin retragerea Unității 2, autoritățile au decis să mențină reactorul cuplat „deocamdată”. În regiune, aceeași sursă indică un context complicat pentru producția nucleară: seceta și nivelul scăzut al Dunării afectează, pe rând, statele care operează centrale nucleare. [...]
Ieftinirea anunțată a motorinei riscă să lase în urmă costuri deja propagate în economie , pentru că scăderea de la pompă ar veni după o perioadă de scumpiri care au intrat deja în prețurile de transport și, implicit, în cele ale bunurilor de consum, potrivit unei analize a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță , citate de Agerpres . Chisăliță susține că România asistă la un „Black Friday al motorinei”, în sensul în care prețul ar fi fost „împins în sus” înainte de intrarea în vigoare a unei legi prezentate drept sprijin pentru șoferi, iar apoi ar urma să fie redus până aproape de nivelul de la care „n-ar fi trebuit să plece”. În analiza transmisă miercuri, acesta afirmă că, după aplicarea legii, prețul motorinei „ar putea coborî” la aproximativ 10–10,20 lei/litru, dar avertizează că nu ar fi vorba de o reducere reală, ci de o revenire spre un nivel „normal”. De ce contează pentru economie: scumpirea se transmite rapid, ieftinirea – lent Expertul argumentează că efectul scumpirii motorinei se multiplică în economie: fiecare ban adăugat la pompă ajunge să se reflecte în costurile de transport, apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al produselor transportate. În schimb, atunci când carburantul se ieftinește, ajustarea în jos a prețurilor din economie este, de regulă, mult mai lentă: alimentele nu se ieftinesc „a doua zi”, tarifele de transport nu revin automat, iar produsele deja scumpite rămân adesea la același nivel, susține Chisăliță. Exemplul de preț invocat: „returnarea” unei părți din scumpire Chisăliță oferă un exemplu pentru a ilustra diferența dintre o reducere și o corecție după o scumpire: dacă motorina „trebuia să coste 10,2 lei”, prețul ar fi ajuns la 10,84 lei, iar apoi ar fi fost „redusă” la 10,35 lei. În această situație, spune el, consumatorul „nu a primit 34 de bani”, ci „a pierdut 15 bani” față de prețul considerat justificat și a plătit în plus în perioada în care motorina a fost peste 10,20 lei. „Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire”, afirmă președintele AEI. Întrebările AEI către autorități: justificări, supraveghere, responsabilitate În acest context, AEI cere răspunsuri privind: de ce a fost permisă „cursa scumpirilor” înainte de intrarea în vigoare a legii; ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare; cât din creștere a provenit din cotațiile internaționale, fiscalitate, curs valutar și marje comerciale; de ce mecanismele de supraveghere ale statului ar reacționa „după ce românii au plătit deja”; cine răspunde dacă se constată că prețurile au fost majorate anticipat pentru a „absorbi” efectul viitoarei reduceri. Mesajul central al analizei este că, chiar dacă prețul la pompă scade, costurile generate de scumpirea anterioară pot rămâne în economie, în cheltuielile companiilor, în facturile populației și în inflație, în timp ce beneficiul ieftinirii se vede mai ales „pe panoul benzinăriei”. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE , prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul . Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) . La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol. Schimbarea-cheie: decontare lunară, fără „credit” pe 24 de luni Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare. Extinderea utilizărilor: surplusul poate acoperi și gaze și alte locuri de consum Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească. În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară. Praguri mai mari și birocrație redusă pentru instalații de până la 900 kW Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități: compensarea cantitativă poate fi solicitată pentru instalații de până la 400 kW (de la 200 kW anterior); exceptarea de la plata dezechilibrelor din rețea se extinde până la 900 kW; plafonul până la care nu există obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea crește de la 27 kW la 900 kW. Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) . Ce urmează: regulile de aplicare, la ANRE Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor. [...]
Guvernul spune că riscul de penurie de carburanți s-a redus , pe fondul creșterii producției în rafinării, iar aprovizionarea pentru populație, agricultură și transportatori nu este, în acest moment, văzută ca o problemă, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că evaluarea a fost făcută marți, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria, unde au fost analizate datele privind aprovizionarea cu combustibil. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a indicat drept elemente-cheie funcționarea rafinăriilor: rafinăria OMV procesează „la capacitate maximă”, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și „este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii”. „Am analizat situația aprovizionării cu combustibil. Datele arată că situația s-a îmbunătățit. Rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii. În acest moment, nu anticipăm probleme privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori.” Mesajul guvernului contează în special pentru sectoarele cu consum ridicat și sensibil la întreruperi — transporturile și agricultura — într-un moment în care funcționarea sub capacitate a unei rafinării poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare. În același timp, formularea „nu anticipăm” indică o evaluare la zi, nu o garanție pentru evoluțiile ulterioare. [...]
