Știri
Știri din categoria Energie
Unitatea 2 de la Cernavodă riscă oprirea în circa cinci zile fără intervenții pe Dunăre, iar măsurile de urgență luate pe brațul Bala pot doar să mai câștige „câteva zile”, fără să rezolve problema pe termen lung, potrivit Antena 3. Situația contează direct pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care la Cernavodă mai este în operare doar un reactor.
Directorul sucursalei CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că detonarea stâncii Pârjoala și amplasarea a patru barje pentru a crește debitul în zona centralei sunt măsuri care pot amâna oprirea Unității 2, însă doar temporar.
„Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele. Ar putea fi mai mult.”
În prezent, la Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2, „la putere nominală”, în timp ce Unitatea 1 a fost oprită „în mod controlat” din cauza nivelului scăzut al Dunării. Conducerea centralei spune că nu face compromisuri și că operarea se face în limitele de securitate nucleară și siguranță prevăzute de proceduri.
Potrivit prognozei invocate de director, nivelul ar urma să scadă cu 2–3 cm pe zi, ceea ce ar duce la oprirea Unității 2 în aproximativ cinci zile, dacă nu apar efecte suplimentare din intervențiile de pe brațul Bala.
Efectele detonării stâncii Pârjoala ar urma să fie vizibile abia a doua zi dimineață, pe baza estimării de timp de propagare a apei (20–24 de ore). În paralel, amplasarea barjelor urmărește să reducă debitul spre brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Dunărea Veche, adică spre zona centralei.
Urjan a spus că se așteaptă la o creștere de nivel de 7–8 cm, care „ar mai aduce câteva zile de funcționare” peste prognoza actuală, dar a subliniat că este vorba de o aproximație.
Centrala monitorizează constant doi indicatori operaționali: nivelul Dunării la aspirația pompelor și vibrațiile la pompe, care pot semnala scăderea prea mare a nivelului. Directorul a afirmat că, în acest moment, „nu sunt motive de îngrijorare”.
El a amintit și un precedent: în 2003, centrala a funcționat cu o singură unitate, care a fost oprită timp de o lună.
În material sunt citate date potrivit cărora Dunărea are la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).
Nivelul Dunării în zona Cernavodă este indicat la -218 cm, cu o prognoză de -233 cm la 9 august (o scădere de 15 cm fără intervenție). Apele Române au anunțat că intervențiile de pe brațul Bala urmăresc să prevină această scădere, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm.
În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică.
Recomandate
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
România rămâne temporar fără producție nucleară , după ce și Unitatea 2 de la CNE Cernavodă intră în oprire controlată pe fondul debitului extrem de scăzut al Dunării, o situație fără precedent care mută presiunea pe restul mixului de producție și pe echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit Economica . Unitatea 2 va fi oprită „controlat” din cauza nivelului „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării, asociat secetei severe, în baza procedurilor aplicabile în astfel de situații. Decizia vine după cele mai recente prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) , iar compania arată că, atunci când parametrii se apropie de limitele admise, sunt aplicate măsuri preventive pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv oprirea uneia sau a ambelor unități. Calendarul opririi și repornirii, conform datelor din sistem Ministerul Energiei a comunicat că Unitatea 2 va fi oprită controlat joi, 30 iulie, începând cu ora 10:00. Conform datelor Transelectrica citate în material, Unitatea 2 ar urma să fie deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la ora 13:00. Pe baza prognozei de la momentul publicării, Unitatea 2 ar urma să fie repornită pe 10 august, iar Unitatea 1 – care este deja oprită „în stare sigură”, conform raportului curent emis de SN Nuclearelectrica SA pe 27 iulie 2026 – ar urma să revină pe 4 august. De ce contează: un test operațional pentru SEN, în plină secetă Este pentru prima dată când ambele unități ale centralei de la Cernavodă se opresc din cauza debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă că România nu mai beneficiază deloc, temporar, de energie nucleară. Ministerul Energiei susține că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici „nu va fi afectată”, necesarul urmând să fie acoperit integral, iar autoritățile și operatorii din sector ar urma să aplice măsuri operative pentru funcționarea stabilă și în siguranță a SEN, în funcție de evoluția situației hidrologice. [...]
Seceta de pe Dunăre taie rapid din producția hidro a Serbiei și crește presiunea pe mixul energetic regional , după ce centralele Djerdap 1 și Djerdap 2 au ajuns să funcționeze mult sub capacitate din cauza nivelului scăzut al apei, potrivit Economedia . Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că Djerdap 1 operează la 20% din capacitatea de producție, iar Djerdap 2 la 30%. Cele două hidrocentrale, situate la granița cu România, asigură aproximativ 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei. De ce contează: risc operațional pentru producția de energie și consum în creștere Debitul actual al Dunării este de aproximativ 1.500 m³/s, comparabil cu minimele istorice din 1985 și 2003, iar în lunile mai, iunie și iulie ar fi fost înregistrate cele mai scăzute niveluri de producție la centralele Djerdap de la punerea lor în funcțiune, în anii ’70, conform aceleiași declarații. În Serbia, termocentralele asigură aproximativ 70% din energia electrică, iar hidrocentralele 30%, ceea ce înseamnă că reducerea producției hidro mută și mai mult sarcina pe producția pe bază de combustibili fosili, într-un moment în care consumul crește pe fondul utilizării aerului condiționat în timpul unui nou val de căldură extremă. Prognoză meteo nefavorabilă și efecte în lanț pe Dunăre Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitații semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau șase săptămâni, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa încă din primăvară. Ministrul sârb a amintit și alte efecte regionale: Ungaria a anunțat oprirea singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, iar producția de energie electrică este afectată și în România și Bulgaria din același motiv. În acest context, oficialul sârb a făcut apel la consum responsabil de electricitate. Nordul Serbiei: debit de 750 m³/s și impact asupra irigațiilor Situația este descrisă drept critică mai ales în nordul Serbiei, în apropierea frontierelor cu Ungaria și Croația, unde debitul era de 750 m³/s duminică dimineața, potrivit Institutului meteorologic sârb. În zonă, nivelul Dunării a atins un minim istoric în urmă cu câteva zile și continuă să scadă, ceea ce a obligat autoritățile să oprească o pompă care direcționează apa din Dunăre către un sistem de canale de 960 km, folosit pentru irigarea a peste un milion de hectare de teren arabil din nordul țării. În România, pe fondul secetei hidrologice severe, autoritățile au început duminică o intervenție „fără precedent” pentru a crește debitul de apă către Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , iar operațiunea urma să continue luni, după ce prima încercare nu a avut rezultatul așteptat, conform Economedia . [...]
Intervenția de pe Dunăre vizează evitarea opririi totale a centralei de la Cernavodă , iar costurile ar fi acoperite de o singură zi de funcționare suplimentară, potrivit HotNews . Militarii au aruncat în aer stânca Pârjoaia după o primă încercare eșuată în weekend, iar acum urmează dragarea și scufundarea controlată a unor barje pentru a modifica fluxul apei spre priza de alimentare a centralei. Guvernul a mobilizat Forțele Navale pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării este „extrem de scăzut”. Reactorul 1 a fost deja oprit „în urmă cu câteva zile”, conform aceleiași surse. MApN a anunțat pe Facebook că detonarea controlată a fost realizată „în siguranță”, cu scopul de a crește debitul pe brațul Dunărea Veche, astfel încât centrala să poată fi alimentată cu apă. Potrivit comunicării, în intervenție au fost implicați peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Ce urmează operațional pe șantierul de urgență După detonarea de luni, stânca a fost distrusă cu 100 kg de explozibil. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus la Digi24 că operațiunea este „un succes logistic absolut necesar navigației și dragării”. În perioada imediat următoare, planul descris de ministru include: încărcarea a două barje cu materialul dislocat și extragerea, pe cât posibil, a bucăților de stâncă cu o macara de mare tonaj; sosirea unei a treia barje (luni seară, „sunt șanse”) și a ultimei barje (marți seară); scufundarea controlată a barjelor miercuri dimineață, „dacă specialiștii de la Apele Române vor decide acest lucru”. Miza economică: costul intervenției vs. pierderea de producție Miruță a afirmat că o singură zi de funcționare suplimentară a centralei ar acoperi costurile intervenției, în condițiile în care era prognozată o oprire totală pentru joi, potrivit relatării citate de HotNews. Contextul este scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985. Pe fondul secetei, guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august și a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență. [...]
