Știri
Știri din categoria Energie
Prețul energiei electrice a urcat cu 57,2% în martie 2026 față de martie 2025, după eliminarea schemei de plafonare, iar scumpirea se vede deja în coșul de consum, unde cresc și alimentele, combustibilii și o parte din servicii, potrivit Wall-Street, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres.
Creșterea de 57,2% la electricitate este cea mai mare din rândul mărfurilor nealimentare menționate în statistică și este pusă în legătură cu încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost luată în considerare încetarea schemei instituită prin OUG nr. 6/2025, cu modificările și completările ulterioare.
La alimente, cele mai mari majorări din ultimul an (martie 2026 vs martie 2025) au fost consemnate la:
În zona produselor nealimentare, pe lângă energia electrică (+57,2%), INS mai indică majorări la:
În martie, medicamentele s-au scumpit cu 4,13% față de aceeași lună a anului trecut. Combustibilii au înregistrat o creștere de 12,93%, ceea ce înseamnă un avans cu 8,74 puncte procentuale față de creșterea din februarie 2026 (raportată la aceeași perioadă de comparație).
În același interval (martie 2026 vs martie 2025), INS notează și o scădere de preț la gaze, de 7,08%.
La servicii, cele mai mari creșteri de prețuri au fost raportate la:
Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar asistența medicală cu 12,26%. INS mai consemnează o scădere la tarifele serviciilor aeriene, de 7,49%, în timp ce serviciile poștale au revenit pe creștere, cu +9,79%.
INS menționează reduceri de preț, în martie 2026 față de martie 2025, la:
Recomandate
ANRE retrage licența Grenerg , o măsură fără precedent care ridică miza conformării în piața de furnizare , iar clienții companiei vor fi preluați automat de furnizorul de ultimă instanță începând cu 19 iunie 2026, potrivit Economedia . Decizia afectează un portofoliu de 22.564 de locuri de consum. ANRE susține că retragerea licenței este o premieră instituțională și vine după o perioadă în care furnizorul ar fi continuat să încalce obligațiile din legislație, reglementările autorității și condițiile licenței de furnizare, în pofida sancțiunilor aplicate. De ce a intervenit ANRE: abateri repetate și amenzi de peste 1,16 milioane lei Autoritatea afirmă că Grenerg a acumulat, în mai puțin de un an, amenzi totale de 1.165.000 de lei pentru peste 100 de abateri constatate în controale și că ar fi continuat să comită fapte similare celor deja sancționate la nivelul maxim permis de lege. Printre abaterile principale menționate de ANRE se numără: schimbarea furnizorului fără acordul clienților finali; încălcări repetate ale regulilor privind facturarea energiei electrice; probleme legate de relația contractuală cu consumatorii. Președintele ANRE, George Niculescu, a justificat măsura ca fiind ultima opțiune după ce sancțiunile contravenționale nu ar fi dus la corectarea comportamentului. „Retragerea licenței este cea mai severă măsură pe care ANRE o poate dispune față de un furnizor și nu este o decizie pe care o tratăm cu ușurință. (...) În acest caz, au fost constatate încălcări grave și repetate: clienți finali au fost transferați către acest furnizor fără acordul lor, iar regulile de facturare au fost încălcate în mod constant.” Ce se întâmplă cu clienții: preluare de către furnizorul de ultimă instanță ANRE spune că niciun client final nu va rămâne fără energie electrică. Cei 22.564 de clienți afectați, dintre care 22.102 sunt casnici, urmează să fie redistribuiți către furnizorul de ultimă instanță (FUI) desemnat pentru luna iunie 2026, „fără întreruperea alimentării”. Clienții care nu acceptă prețul oferit de FUI pot, potrivit autorității, să încheie un contract cu un alt furnizor ales de ei. ANRE indică platforma www.posf.ro , unde consumatorii au acces la un comparator de prețuri și la posibilitatea de a încheia contracte. Contextul controalelor și al sancțiunilor ANRE leagă cazul de informații apărute în spațiul public și de sesizări ale consumatorilor, care au dus la un control în iunie 2025. În urma acestuia, autoritatea arată că a aplicat amenzi de 760.000 de lei pentru 84 de abateri. Ulterior, în perioada octombrie 2025–martie 2026, au urmat noi controale și încă 41 de amenzi, în valoare totală de 405.000 de lei. Retragerea licenței intră în vigoare la 19 iunie 2026 și marchează o escaladare a intervenției de reglementare, după ce ANRE susține că sancțiunile financiare nu au fost suficiente pentru a opri repetarea abaterilor. [...]
Ministerul Energiei vrea să lege conducerea Hidroelectrica de ţinte obligatorii de investiţii până în 2030 , propunând ca în strategia 2027–2030 să fie introduşi indicatori de performanţă care includ 1.500 MW stocare în baterii şi peste 2.500 MW capacităţi regenerabile noi, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de guvernanţă şi reglementare: statul, ca acţionar majoritar (80% din acţiunile Hidroelectrica), încearcă să transforme obiectivele investiţionale în obligaţii măsurabile pentru management, într-un moment în care compania trece printr-o schimbare de conducere şi prin tensiuni publice legate de bonusuri şi întârzieri în investiţii. Ce ţinte vrea statul să introducă în KPI-urile conducerii Conform documentului citat de publicaţie, Ministerul Energiei solicită ca strategia de investiţii a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase”, fundamentate pe analize cost–beneficiu. În concret, nota de informare cere: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată în sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh ; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW ; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente. Nota ar fi fost prezentată în adunarea generală a acţionarilor de vineri, potrivit unor surse ZF prezente la AGA. De ce apasă ministerul pe diversificare şi investiţii Documentul porneşte de la ideea că portofoliul de producţie al companiei trebuie diversificat, iar urgenţa este legată de schimbările hidrologice. În notă se arată că frecvenţa şi variabilitatea evenimentelor hidrologice şi scăderea resursei de apă impun investiţii în reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare, precum şi lucrări pentru siguranţa barajelor. Ministerul indică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă folosite pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând să fie plătite de utilizatorii de apă. Nota citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Context: conflict pe bonusuri, schimbare de CEO Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru al energiei, şi fostul management, pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale, mai scrie ZF. În acest context, Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru funcţia de CEO, acuzând presiuni politice, iar Consiliul de supraveghere l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti , fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea Hidroelectrica, companie descrisă de ZF drept cea mai valoroasă listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de circa 80 mld. lei. Ce urmează Dacă ţintele propuse vor fi formalizate ca indicatori cheie de performanţă pentru conducerea executivă, strategia de investiţii 2027–2030 ar urma să fie construită în jurul acestor praguri, cu efect direct asupra prioritizării proiectelor şi asupra evaluării managementului. Publicaţia notează că documentul este o „notă de informare” a ministerului, iar detaliile de implementare nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. [...]
Nuclearelectrica mizează pe un program nuclear de circa 20 mld. euro (aprox. 100 mld. lei) care combină retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construirea a două reactoare noi și proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, într-un moment în care Comisia Europeană cere accelerarea investițiilor nucleare în UE, potrivit Newsweek . Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, spune că România are „cel mai matur proiect” SMR din Europa, cu amplasament evaluat independent de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și cu tehnologie certificată de reglementatorul american NRC (Nuclear Regulatory Commission). În această logică, compania își reafirmă angajamentul de a accelera proiectele strategice nucleare, inclusiv SMR. De ce contează: investiția și calendarul UE pot repoziționa România în regiune Mesajul Nuclearelectrica vine pe fondul unei poziționări mai ferme la nivel european pentru extinderea capacităților nucleare și pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, este citat cu apelul ca Europa să avanseze „cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare” în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente. În același context, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, leagă direcția de o strategie europeană care să evite fragmentarea și să susțină competitivitatea globală, menționând un obiectiv: punerea în funcțiune a primului proiect SMR al Europei „până la începutul anilor 2030”. El indică și rolul Alianței industriale europene pentru SMR , care „reunește în prezent aproximativ 400 de membri”. Ce include „mixul” de proiecte invocat de Nuclearelectrica Potrivit declarațiilor lui Cosmin Ghiță, pachetul de investiții estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro (aprox. 100 mld. lei) include: retehnologizarea pentru creșterea duratei de viață a Reactorului 1 (Cernavodă); construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă; proiectul SMR de la Doicești. Ghiță susține că acest mix ar plasa România atât în zona respectării angajamentelor internaționale, cât și într-o poziție de „leadership” într-o industrie emergentă. Declarații-cheie „Europa trebuie să avanseze cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente.” „Retehnologizare pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro…” Ce urmează, în linii mari Din informațiile prezentate, miza imediată este accelerarea proiectelor, pe fondul unei strategii europene care urmărește să ducă un prim SMR în exploatare la începutul anilor 2030. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru proiectele din România și nici etape contractuale sau de finanțare, astfel că ritmul efectiv va depinde de deciziile de implementare și de cadrul de reglementare aplicabil. [...]
Rusia blochează exporturile de kerosen până la final de noiembrie, o măsură care mută presiunea pe piața internă și pe lanțul de aprovizionare al aviației , potrivit Profit . Decizia este justificată de autoritățile de la Moscova prin nevoia de „stabilitate” pe piața internă de combustibil pentru avioane. Interdicția este anunțată ca fiind în vigoare până la 30 noiembrie. Este pentru prima dată când guvernul rus impune o astfel de restricție pentru kerosen, după măsuri similare aplicate anterior exporturilor de benzină și motorină. Ce se schimbă efectiv: exporturi oprite, cu excepții punctuale Reglementarea include câteva excepții operaționale, care limitează efectul imediat asupra unor fluxuri deja angajate: cantitățile de kerosen aflate deja la vamă; livrările derulate în baza acordurilor bilaterale guvernamentale; realimentarea aeronavelor străine pe aeroporturile din Rusia, care rămâne posibilă. Contextul invocat: atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra facilităților petroliere ruse, menționate ca element de context al deciziei. Publicația notează că, într-o singură zi (16 mai), au fost lovite 16 rafinării rusești. Din perspectiva pieței, interdicția indică o prioritate de politică publică: păstrarea volumelor pentru consumul intern și reducerea riscului de dezechilibre în alimentarea sectorului aviatic, în condițiile unor perturbări ale producției și logisticii. [...]
UE vrea să acopere până în 2030 cel puțin 10% din necesarul de litiu din producție internă , ca să reducă dependența de importuri și să susțină lanțul european al bateriilor, potrivit Focus . Miza este una economică și strategică: fără litiu, tranziția energetică și electrificarea transportului rămân vulnerabile la șocuri de aprovizionare din America de Sud, Australia sau China. Cererea globală pentru litiu a crescut puternic pe fondul extinderii electromobilității, iar presiunea pe piață ar urma să se intensifice. Michael Schmidt, de la Agenția Germană pentru Resurse Minerale, estimează că până în 2030 cererea va crește de „cinci până la șapte ori”, conform publicației. De la importuri la un „ciclu al litiului” în Europa În prezent, Europa depinde integral de importuri, iar planul UE nu se oprește la extracție. Ținta include și dezvoltarea capacităților de rafinare, producție de baterii și reciclare, adică un „ciclu al litiului” pe continent, care să reducă riscurile din lanțul de aprovizionare și să păstreze mai multă valoare adăugată în economie. Focus indică faptul că, pe lângă întrebarea „de unde scoatem litiul”, devine centrală întrebarea „cum îl scoatem” – în special din perspectiva sustenabilității și a impactului asupra mediului. Unde se decide fezabilitatea: mine clasice și extracție din ape geotermale Materialul descrie câteva puncte-cheie unde s-ar putea testa, practic, ambiția europeană: un carieră din Masivul Central (Franța), unde planurile unui grup minier vizează dezvoltarea uneia dintre cele mai mari mine de litiu din Europa; o instalație-pilot în zona Oberrheingraben (falia Rinului Superior), unde litiul ar fi extras nu din rocă, ci din apă fierbinte de adâncime (ape geotermale). Blocajele: tehnologie, mediu și scalare industrială Pe fiecare verigă – rafinare, fabrici de cercetare pentru celule de baterii, reciclare – apar „provocări tehnologice” pentru construirea acestui ciclu, potrivit sursei. Documentarea urmărește și cercetători care lucrează la metode de extracție mai economice în resurse, precum și experți care evaluează cât litiu ar avea nevoie, în mod realist, Europa pentru a-și atinge obiectivele de transformare a transportului. În esență, pariul UE este dublu: să securizeze o parte din materie primă prin producție internă și să reducă presiunea asupra importurilor prin procesare locală și reciclare. Rămâne însă deschisă întrebarea-cheie ridicată de Focus: dacă noile proiecte pot fi extinse la scară suficientă și în condiții acceptabile de mediu, astfel încât ținta pentru 2030 să fie credibilă. [...]
Interdicția UE din 2027 riscă să lovească logistic exporturile rusești de GNL prin blocarea serviciilor maritime pentru o flotă specializată, care încă depinde de infrastructură europeană, potrivit Digi24 . Șantierul naval danez Fayard este prezentat drept singurul din Uniunea Europeană care mai oferă servicii de doc uscat pentru navele din clasa Arc7 – tancuri de gaz natural lichefiat (GNL) cu capabilități de spărgător de gheață, folosite pentru exporturile de la terminalul rusesc Yamal din Siberia către porturi din nord-vestul Europei. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de Digi24. De ce contează: sancțiunile vizează un „gât de sticlă” tehnic O analiză a organizației neguvernamentale Urgewald, citată în material, arată că șase dintre cele 15 nave Arc7 ar urma să fie reparate la Fayard în această vară, înainte ca interdicția UE privind furnizarea de servicii maritime pentru tancurile de GNL care operează din Rusia să intre în vigoare în 2027. În paralel, sancțiunea pe servicii maritime este aliniată cu o interdicție mai amplă a UE privind importul de gaz rusesc, tot din 2027. În această logică, presiunea de reglementare nu se oprește la comerțul cu energie, ci se extinde la lanțul operațional care face posibil exportul. Cum s-a ajuns aici: retrageri parțiale și presiune politică Singurul alt operator european menționat ca întreținând flota Arc7, grupul olandez Damen , a anunțat în august anul trecut că își va opri activitatea pentru aceste nave la șantierul său din Brest (Franța), invocând politica externă a Olandei care descurajează sprijinirea exporturilor rusești de GNL. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Damen ar fi primit opt vizite ale navelor Arc7, în timp ce Fayard ar fi primit 15, potrivit aceleiași surse. Damen se confruntă separat cu proceduri penale inițiate de procurorii olandezi pentru presupuse încălcări ale sancțiunilor UE-Rusia. Pe plan intern, subiectul a generat reacții la Copenhaga. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat activitatea Fayard, iar europarlamentarul danez Villy Søvndal a avertizat, într-o declarație pentru Financial Times, asupra riscului ca firme europene să „exploateze o ultimă portiță” pentru câștiguri pe termen scurt, în contextul înăspririi sancțiunilor. Ce spune șantierul și ce indică datele despre fluxurile către UE Fayard susține că sprijină politica energetică a UE și sancțiunile împotriva Rusiei și argumentează că, potrivit poziției Comisiei Europene, GNL-ul din Yamal ar fi necesar pentru aprovizionarea Europei până în 2027; în acest cadru, compania afirmă că oferă servicii navelor care livrează GNL către porturi europene, invocând rațiuni de siguranță maritimă. În același timp, importurile din Yamal către UE au crescut cu 17% până la 5 milioane de tone în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit grupului de analiză Kpler, pe fondul unei crize de aprovizionare cu energie asociate unei crize în Golf (așa cum este descrisă în material). Ce urmează: întreținerea flotei Arc7, sub semnul întrebării Sebastian Rötters, expert în energie și sancțiuni la Urgewald, spune că rămâne o „mare întrebare” dacă proprietarii europeni ai navelor Arc7 – între care este menționată compania greacă Dynagas – vor mai continua să investească în întreținere, în condițiile în care accesul la piața europeană ar urma să fie restricționat. În material este avansată și posibilitatea ca navele să fie vândute către cumpărători asiatici sau ruși. Separat, guvernul britanic a publicat săptămâna trecută propria interdicție privind furnizarea de servicii maritime navelor care operează în Rusia. O cercetare a ONG-ului ucrainean Razom We Stand a constatat că asiguratori și administratori de flote din Marea Britanie s-au ocupat de peste 10 milioane de tone de transporturi de GNL rusesc în cele șase luni dintre anunțarea inițială a interdicției (în decembrie) și emiterea ei în această lună, conform materialului. [...]
