Știri
Știri din categoria Energie
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa.
Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse, contribuind la stabilitatea sistemelor energetice.
În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României, prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92%.
Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear:
Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale.
Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei.
Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv, capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani.
Recomandate
România a ajuns să exporte peste 1.200 MW la prânz, dar riscă să revină la import seara , pe măsură ce producția solară scade, într-un mix energetic puternic dependent de vreme, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica pentru ora 14:33 arată că aproape 50% din energia produsă în acel moment în România venea din parcurile solare. A doua sursă era gazul, urmat de cărbuni – ambele cu circa 14% – și de Unitatea 2 de la Cernavodă . În același interval, eolienele nu produceau deloc, contribuția lor fiind influențată direct de căldură. Pe partea de echilibru producție–consum, România avea un consum de 4.581 MW și o producție de 5.787 MW, ceea ce a permis exportul a 1.205 MW, descris de publicație ca energie verde, solară. De ce contează: export la prânz, presiune la vârfurile de consum Imaginea de la mijlocul zilei ascunde o vulnerabilitate operațională: perioadele tensionate sunt așteptate dimineața și seara, când consumul urcă, iar energia solară „se retrage”. În aceste intervale, România ar putea fi nevoită să importe pentru a acoperi cererea, pe fondul schimbării mixului de producție spre seară. Cernavodă rămâne cu Unitatea 2 cuplată, deși era programată oprirea Ziarul Financiar notează că, deși centrala de la Cernavodă ar fi trebuit „scoasă complet din funcțiune” prin retragerea Unității 2, autoritățile au decis să mențină reactorul cuplat „deocamdată”. În regiune, aceeași sursă indică un context complicat pentru producția nucleară: seceta și nivelul scăzut al Dunării afectează, pe rând, statele care operează centrale nucleare. [...]
Senatul a avizat o „acciză dinamică” care ar reduce automat taxarea carburanților când prețurile cresc , o schimbare cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra modului în care statul intervine în piață, potrivit Ziarul Financiar . Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil, luni, proiectului de lege privind reducerea prețului carburanților. Forma proiectului ar fi fost convenită după discuții între ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, astfel încât în Parlament să ajungă „o singură inițiativă legislativă”. Cum ar funcționa noua formulă și cine o aplică Măsura introduce, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, o „acciză dinamică”, adică o ajustare a accizei în funcție de evoluția prețului la pompă. „Este pentru prima oară când introducem o formă de acciză dinamică. Forma de acciză dinamică înseamnă că, în funcţie de creşterea preţului, aceasta poate să scadă între 5 şi 25%.” Nazare a mai spus că mecanismul ar urma să fie operat prin hotărâre de Guvern, iar Ministerul Finanțelor ar analiza nivelul accizei la fiecare două săptămâni. Impact bugetar și constrângeri: deficitul și ratingul Ministrul a indicat un impact bugetar estimat, dar dependent de condițiile de piață și de amplitudinea scumpirilor. „Probabil că discutăm de un impact de în jur de 100 de milioane pe lună. Dar acest impact depinde foarte mult de condiţiile de piaţă şi de cât de mult vor creşte preţurile.” În același context, Nazare a afirmat că Ministerul Finanțelor va evalua costurile măsurii astfel încât ținta de deficit bugetar să poată fi respectată până la finalul anului. Totodată, el a salutat eliminarea propunerii privind reducerea TVA, despre care a spus că nu era compatibilă cu legislația europeană și ar fi putut afecta evaluările agențiilor de rating, menționând raportul Fitch așteptat în această săptămână și raportul Moody’s așteptat săptămâna viitoare. Calendar și riscuri operaționale în piață Potrivit ministrului, măsura ar putea fi aplicată timp de trei luni de la promulgarea legii, cu posibilitatea de prelungire. El a avertizat însă că orice măsură de plafonare poate genera riscul apariției unei penurii de carburanți. Următorul pas este votul din Parlament, după avizul Comisiei economice a Senatului; aplicarea efectivă depinde de adoptarea și promulgarea legii și de deciziile ulterioare ale Guvernului privind ajustarea accizei. [...]
Noua taxă de carbon ETS2 ar putea adăuga peste 1 leu/litru la carburanți și sute de lei pe an la încălzirea pe gaze , potrivit estimărilor citate de Stirile Pro TV . Miza pentru România este dublă: impactul direct în bugetele gospodăriilor și poziționarea în negocierile UE, în condițiile în care măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2028. Cât ar putea crește prețurile la benzină și motorină Estimările provin dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de președintele organizației, Dumitru Chisăliță , și pornesc de la un preț al carbonului de 80 euro/tonă (aprox. 419 lei/tonă, la cursul folosit în analiză). Conform calculelor AEI, scumpirile pot ajunge la: Benzină: +0,92 lei/litru fără TVA, respectiv +1,12 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 8,65 lei/l, ar însemna 9,77 lei/l (creștere de 13%). Motorină: +1,07 lei/litru fără TVA, respectiv +1,30 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 9,43 lei/l, ar însemna 10,73 lei/l (creștere de 14%). Analiza notează că valorile țin cont de componenta de biocombustibil (etanol/biodiesel), care poate avea factor ETS2 zero. Impactul anual estimat pentru un șofer și pentru o gospodărie Pentru un șofer care folosește o Dacia Logan, AEI estimează un cost suplimentar de circa 840 lei/an , echivalent cu o creștere de aproximativ 7% față de cheltuielile actuale cu combustibilul, în ipotezele din analiză (inclusiv un rulaj mediu de 15.000 km/an). La nivel de gospodărie, estimarea AEI indică o posibilă creștere viitoare a costurilor „cu până la 5%” din componenta de transport. Cât ar putea crește factura la gaze pentru încălzire AEI avertizează că ETS2 ar urma să se aplice și clădirilor rezidențiale și comerciale care folosesc combustibili fosili pentru încălzire (inclusiv gaze naturale). În ipoteza aceluiași preț al carbonului (80 euro/tonă), analiza indică următoarele costuri suplimentare anuale, peste factura de gaze: Apartament cu două camere: +840 lei/an , adică +21% față de costurile actuale (calculat la prețul plafonat de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă). Apartament cu patru camere: +1.280 lei/an (tot +21%). Casă (120 mp, mediu izolată): +2.520 lei/an . În ansamblu, președintele AEI susține că, dacă taxa s-ar aplica, cheltuielile populației ar crește cu circa 10% . De ce contează: România cere reanalizarea, dar doar pentru carburanți Potrivit materialului, zece țări – inclusiv România – au cerut UE să reconsidere noul preț al carbonului pentru combustibili, în contextul revizuirii pieței de carbon. Informația este relatată pe baza unei declarații comune consultate de Reuters (link în sursă). Lista țărilor semnatare: Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia . Declarația susține că „cetățenii europeni nu ar trebui să fie supuși unor noi taxe climatice” în actualele condiții economice și geopolitice și cere ca ETS2 să fie analizat direct în revizuire. În același timp, analiza AEI subliniază că România ar fi cerut reconsiderarea ETS2 doar pentru transport , nu și pentru componenta care vizează imobilele încălzite cu gaze, deși impactul pe facturi ar putea fi semnificativ. Ce urmează Conform informațiilor citate, Comisia Europeană urmează să propună o revizuire a sistemului ETS, iar negocierile dintre guvernele naționale și legislatorii europeni pot aduce amendamente, inclusiv privind ETS2. Materialul mai notează că cele 10 țări semnatare ar avea suficiente voturi în sistemul decizional al UE pentru a bloca modificările la care se opun. [...]
România și Serbia au reluat oficial discuțiile pentru Porțile de Fier 3 , un proiect care ar putea aduce capacități noi de stocare și echilibrare a energiei în regiune, dar care ridică pentru București riscuri operaționale și de mediu legate de Dunăre, potrivit G4Media . Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović , iar cele două părți au semnat un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru schimb de informații despre proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru evaluarea impactului și beneficiilor, conform comunicatului Executivului citat de publicație. Miza pentru România: compatibilitatea cu Porțile de Fier I și II și protecția Dunării Din perspectiva Bucureștiului, discuția este condiționată de efectele pe care un proiect nou le-ar putea avea asupra infrastructurii existente și asupra utilizărilor Dunării. Ilie Bolojan a indicat explicit că România vrea ca o eventuală dezvoltare să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre. Serbia: stocare de energie și stabilitate de rețea, plus căutare de parteneri Ministrul sârb al Energiei a prezentat Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, cu beneficii precum stocare „substanțială” de energie electrică, sprijin pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse mai curate, respectiv consolidarea stabilității rețelei. Totodată, Serbia ar urmări să atragă parteneri americani în proiect și face demersuri pe lângă Administrația Trump, mai notează G4Media. De ce rămâne proiectul sensibil: debitul Dunării și efectele economice conexe Potrivit aceleiași surse, autoritățile române sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării, ceea ce ar putea afecta transportul fluvial și ar influența programele de irigații. În acest context, memorandumul semnat funcționează ca un pas procedural pentru schimb de date și evaluări, nu ca o decizie de demarare a construcției. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
