Știri
Știri din categoria Energie
România deține doar 56% din rezervele sale de petrol pe teritoriul național, restul fiind stocate în alte țări europene, precum Austria și Ungaria. Potrivit HotNews.ro, această situație poate reprezenta o vulnerabilitate în cazul unei crize, deoarece companiile care gestionează aceste rezerve ar putea invoca diverse motive pentru a nu le aduce în țară. Eugenia Gușilov, director al think tank-ului Romania Energy Center, subliniază că măsurile actuale ale guvernului nu sunt suficiente pentru a contracara impactul accizelor și TVA-ului asupra prețului combustibililor.
Gușilov atrage atenția asupra faptului că, deși România are stocuri de urgență care acoperă 90 de zile de import, acestea sunt gestionate de 18 companii private. În plus, rezerva statului este limitată la doar 50.000 de tone echivalent petrol. Experta sugerează că România ar trebui să investească în capacități locale de stocare pentru a reduce dependența de stocurile externe.
În ceea ce privește taxele, Gușilov consideră că reducerea accizelor și a TVA-ului ar putea avea un impact pozitiv asupra prețurilor la pompă. Ea menționează exemplul Spaniei, care a redus TVA-ul la carburanți de la 21% la 10% și a suspendat acciza temporar.
Diferite țări europene au adoptat măsuri pentru a face față crizei energetice. În Spania, pe lângă reducerea TVA-ului, au fost implementate reduceri semnificative și pentru electricitate. În Franța, compania Total Energies a plafonat prețurile la pompă pentru o perioadă limitată. Gușilov nu recomandă însă măsuri precum plafonarea prețurilor doar pentru mașinile înmatriculate local, așa cum a făcut Ungaria.
„Nu putem vorbi în România despre o lipsă de petrol, dar avem o criză a prețurilor”, afirmă Gușilov, subliniind că problema principală este legată de costuri, nu de disponibilitatea efectivă a petrolului.
România se află într-o poziție mai bună în ceea ce privește gazele naturale, acoperind 70% din necesar din producția internă. Începând cu martie 2027, se așteaptă ca gazul din Marea Neagră să îmbunătățească și mai mult această situație. În prezent, depozitele subterane de gaze sunt utilizate la o treime din capacitate, ceea ce necesită reumplerea lor pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
În concluzie, România trebuie să abordeze vulnerabilitățile legate de stocarea și accesibilitatea rezervelor de petrol prin investiții în infrastructura de stocare locală și prin ajustări fiscale care să reducă impactul asupra consumatorilor. În același timp, continuarea dezvoltării resurselor interne de gaze naturale va contribui la securitatea energetică a țării.
Recomandate
Combustibilul RDF obținut din deșeuri a devenit mai valoros decât petrolul și gazul , pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității din piața energiei, potrivit Libertatea . Materialul descrie cum o resursă tratată mult timp ca secundară începe să fie privită ca element de securitate energetică pentru statele europene. Publicația arată că utilizarea deșeurilor ca resursă energetică, în special sub forma RDF (Refuse Derived Fuel, adică un combustibil obținut prin procesarea deșeurilor nepericuloase), câștigă teren în industrie. Contextul invocat este instabilitatea pieței combustibililor fosili, asociată cu evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și cu perturbări în lanțurile de aprovizionare. Un exemplu concret este Serbia, care a modificat Legea privind gestionarea deșeurilor pentru a permite importul temporar de combustibili alternativi, cu obiectivul de a-și proteja securitatea energetică. În paralel, state din Uniunea Europeană ar pregăti planuri pentru a crește procesarea deșeurilor nepericuloase, astfel încât să poată substitui parțial petrolul, cărbunele și gazele naturale. RDF-ul este obținut din „fracția uscată” a deșeurilor, după eliminarea componentelor incombustibile (precum sticla și metalul) și a celor organice umede. Conform articolului, compoziția include, între altele, lemn tratat sau deșeuri de lemn, plastice care nu pot fi reciclate mecanic, hârtie și carton contaminate, resturi textile și piele. Miza, în această etapă, este disponibilitatea: Libertatea notează că RDF-ul începe să devină o marfă deficitară chiar și în unele state membre UE, ceea ce ridică întrebarea dacă exporturile vor mai continua sau dacă țările vor păstra resursa pentru consum intern. Pentru industriile energo-intensive, combustibilul alternativ este prezentat ca o soluție de reducere a costurilor și a emisiilor, inclusiv în contextul obligațiilor legate de CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon). [...]
Petrom a scumpit sâmbătă motorina standard cu 15 bani pe litru , în a 16-a majorare de preț de la începutul războiului din Iran, potrivit Economedia . În același timp, prețul benzinei standard a rămas neschimbat. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, sâmbătă, 28 martie 2026, benzina standard era afișată la 9,28 lei/litru, iar motorina standard la 10,27 lei/litru. Mișcarea vine după o scumpire anterioară aplicată joi, 26 martie, când Petrom a urcat doar motorina standard, cu 9 bani pe litru. Pe piață, pragurile sunt deja depășite la unele produse premium. Rompetrol vinde, de exemplu, motorina premium la stațiile sale din Pecica cu 11,15 lei/litru, iar la unele stații OMV motorina premium ajunge la 10,99 lei/litru, conform aceleiași surse. „Carburanții s-au scumpit din nou sâmbătă, 28 martie 2026, pentru 16-a oară de la începutul războiului din Iran.” În martie (până la 28 martie), scumpirile cumulate la Petrom au dus, față de 1 martie, la: benzină standard: +1,32 lei/litru (+16,6%), de la 7,96 la 9,28 lei/litru; motorină standard: +2,00 lei/litru (+24,2%), de la 8,27 la 10,27 lei/litru. Pe fondul acestor creșteri, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care include, între altele, plafonarea adaosului comercial la media practicată de fiecare operator în 2025, posibilitatea reducerii temporare a conținutului de biocarburant în benzină (de la 8% la minimum 2%) și condiționarea exporturilor și livrărilor intracomunitare de motorină și țiței de acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. [...]
Kirill Dmitriev susține că Europa va ajunge să „implore” energia Rusiei , pe fondul unei posibile crize globale de aprovizionare, potrivit Libertatea , care îl citează pe Dmitriev prin Politico. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică, afirmă că Moscova va primi solicitări din partea Europei și Marii Britanii și va decide dacă le va onora. În același context, el a criticat politica Occidentului de reducere a dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei din 2022. „Predicția noastră este foarte clară: Europa și Marea Britanie vor implora resursele energetice rusești.” Declarațiile au fost făcute la o întâlnire a Uniunii Industriei și Antreprenorilor din Rusia, unde Dmitriev a avertizat că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. El a mai spus că Europa nu ar fi pregătită pentru ceea ce a numit „cea mai severă criză energetică” și a apreciat că Occidentul „și-a tras un glonț în picior” prin reducerea importurilor din Rusia. În relatarea preluată de Libertatea, contextul invocat include creșterea accelerată a prețurilor la energie, pe fondul blocadei Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care afectează fluxurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce cotația petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril, alimentând temeri privind o criză economică globală. Pe de altă parte, oficialii europeni își mențin poziția de a nu reveni la dependența de energia rusească. Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat că „nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusească” și că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” din resursele Moscovei, conform Politico, citat de Libertatea. În același timp, UE a redus treptat importurile de gaze rusești după 24 februarie 2022, însă Rusia reprezenta încă 19% din importurile totale de gaze ale UE în 2024, față de 45% în 2021. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Mediafax . Măsura ar urma să fie introdusă prin ordonanță de urgență, iar România vrea să acționeze coordonat cu Uniunea Europeană, pe fondul unui „șoc energetic” discutat la reuniunea Eurogroup. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , vineri, după reuniunea Eurogroup. El a susținut că răspunsul trebuie construit împreună cu partenerii europeni și că actualul context economic este mai dificil decât în 2022, când prețurile la energie au crescut abrupt după invadarea Ucrainei de către Rusia. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune instrumente „mai bine calibrate” și o coordonare mai strânsă între statele membre. În acest sens, Nazare a indicat și nevoia de colaborare între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, printr-o apropiere între formatele ECOFIN (Consiliul miniștrilor de finanțe) și Consiliul miniștrilor energiei, pentru „soluții comune și coerente”. Pe plan intern, Ministerul Finanțelor se află, potrivit lui Nazare, într-un „stadiu avansat” al elaborării ordonanței de urgență care va introduce „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Acesta este descris ca un sistem de „accizare dinamică” menit să răspundă șocurilor externe și să permită ajustări graduale, în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterilor la pompă. [...]
Guvernul german ia în calcul repornirea unor centrale pe cărbune oprite , pentru a tempera costurile energiei pe fondul scumpirii gazelor după escaladarea războiului din Iran, potrivit POLITICO , care citează surse din coaliția de guvernare de la Berlin. Măsura ar avea ca obiectiv economisirea gazului, al cărui preț a crescut puternic după atacurile inițiale asupra Teheranului de la finalul lunii februarie. În același timp, o creștere a producției pe cărbune ar împinge în sus emisiile de CO2, întrucât cărbunele este mai poluant decât gazul natural. Joi, Bundestagul a adoptat un pachet de măsuri privind combustibilii, menit să limiteze creșterile de preț operate de companiile energetice, însă eficiența lui a fost pusă sub semnul întrebării imediat după vot. Ministrul Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a spus că pachetul ar putea să nu fie suficient dacă situația se prelungește, în condițiile în care criza a scos de pe piață „o cincime din oferta mondială de petrol și gaze naturale lichefiate” (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor). „Dacă asta nu este suficient, ar putea urma alte pachete de sprijin”, a declarat Reiche. Discuțiile dintre social-democrați și creștin-democrați includ o propunere de activare temporară a unor centrale pe huilă aflate în rezervă, folosite pentru a preveni blocaje de aprovizionare și pentru a stabiliza prețurile la electricitate. În prezent, aceste capacități sunt utilizate în principal pentru stabilizarea rețelei iarna, iar operatorii primesc decontarea costurilor, fără profit, cât timp centralele rămân nefolosite. Companii mari din sector, precum Steag, susțineau creșterea utilizării rezervelor pe cărbune încă dinaintea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, argumentând că acestea ar putea acoperi perioada până la construirea unor noi centrale pe gaz. Un purtător de cuvânt al Steag a indicat că Germania menține „o flotă de centrale pe huilă în rezervă de aproximativ 6,7 gigawați”, care „în teorie” ar putea alimenta circa 7 milioane de gospodării, și a adăugat că, într-o zi tipică cu producție redusă din surse regenerabile, aceste centrale ar putea reduce prețurile la electricitate cu până la 60%. Deocamdată, nu a fost luată o decizie. Public, Reiche a vorbit doar despre deschiderea față de o creștere temporară a indemnizației pentru navetă și despre posibilitatea reducerii taxei pe electricitate pentru toți consumatorii, cu precizarea că trebuie verificat dacă există spațiu bugetar pentru o asemenea măsură. [...]
Romgaz a semnat noi contracte de vânzare a gazelor cu E.ON Energie România și Engie România , iar valoarea cumulată a tranzacțiilor din ultimele 12 luni cu aceste companii a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului 2024, potrivit Ziarul Financiar . Cel mai mare contract este încheiat cu E.ON Energie România și are o valoare de aproximativ 793,1 milioane lei, fără TVA. Acordul vizează livrarea de gaze naturale în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie 2026. Contractul prevede plata la 30 de zile de la facturare și penalități de întârziere de 0,1% pe zi. Înțelegerea este garantată prin scrisoare de garanție bancară, conform informațiilor publicate. Romgaz a mai semnat cu E.ON Energie România un al doilea contract, în valoare de circa 3,48 milioane lei, pentru livrări în aceeași perioadă. Separat, cu Engie România a fost încheiat un contract de aproximativ 22.800 lei, pentru livrări în intervalul aprilie – iulie 2026. Raportarea acestor tranzacții este făcută în baza regulilor pieței de capital, care cer notificarea operațiunilor considerate semnificative atunci când valoarea cumulată depășește un prag raportat la cifra de afaceri. Romgaz este listată la Bursa de Valori București și este unul dintre principalii producători și furnizori de gaze naturale din România. [...]
