Știri
Știri din categoria Energie
Românii cer intervenție la carburanți, chiar cu risc pentru buget, iar reducerea accizelor și plafonarea prețurilor sunt opțiunile dominante, potrivit unui sondaj comandat de Adevărul și realizat de Agenția de Rating Politic. Datele indică o presiune publică directă asupra Guvernului într-un subiect cu impact fiscal: o parte semnificativă dintre respondenți acceptă explicit ideea unor venituri mai mici la buget dacă asta ar tempera scumpirile la pompă.
În fața creșterii prețurilor la carburanți, cele mai multe răspunsuri se concentrează pe intervenții generale, cu efect imediat în preț:
Întrebați cine ar trebui să suporte costurile crizei carburanților, respondenții plasează responsabilitatea în principal la stat:
Sondajul arată diferențe mari în funcție de simpatiile politice. Votanții PSD și SOS, alături de indeciși, susțin în principal intervenția statului pentru suportarea costurilor, iar această opțiune este „de departe” cea mai puternică la alegătorii AUR, cu 61,2%.
La polul opus, susținătorii PNL și USR tind mai mult către ideea că efortul financiar ar trebui împărțit între companii și cetățeni. Varianta mecanismului de solidaritate este indicată de 40,3% dintre simpatizanții USR și 34,8% dintre cei ai PNL. Opțiunea limitării profitului companiilor petroliere este preferată cel mai mult de electoratul UDMR, cu 36,1%.
Subiectul urmează să fie discutat și la evenimentul „Energy Forward 2026”, organizat de Adevărul pe 5 mai, cu participarea ministrului energiei, Bogdan Ivan (menționat în material).
Sondajul se bazează pe 1.187 de interviuri cu persoane de peste 18 ani, realizate în perioada 1–10 aprilie 2026, într-un panel online de tip CAWI (chestionar administrat pe internet). Marja de eroare asumată este de 2,8%, iar datele au fost calibrate prin ponderare pe baza variabilelor socio-demografice și a unor repere din date oficiale INS și AEP.
Recomandate
România încearcă să-și asigure finanțare externă predictibilă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear, prin discuții cu Export-Import Bank of the United States (US EXIM) , potrivit Adevărul , care relatează despre mesajul ministrului Energiei, Bogdan Ivan, după o vizită la Washington. Ministrul a spus că, după întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale , a continuat dialogul cu US EXIM, instituție reprezentată de președintele John Jovanovic, pe tema susținerii investițiilor majore din sectorul energetic. Miza: proiecte „în execuție” cu finanțare solidă, nu doar planuri În mesajul publicat pe Facebook, Bogdan Ivan a plasat discuțiile în contextul „presiunilor” asupra pieței energiei: competitivitate, costuri și securitatea aprovizionării. În acest cadru, el a indicat că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, cu finanțare „solidă” și „predictibilă”, adaptată dimensiunii lor. Ce tip de proiecte au fost în prim-plan Potrivit ministrului, discuțiile au vizat în special proiecte din domeniul energiei nucleare, dar și alte investiții strategice în care „componenta americană” ar putea contribui cu: finanțare; tehnologie; capacitate de implementare/execuție. De ce contează pentru economie și sistemul energetic Mesajul central al ministrului este că România nu urmărește „formule generale”, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efecte în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic. „România nu caută formule generale, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic.” În acest stadiu, informațiile disponibile se referă la discuții și intenții de cooperare; articolul nu menționează acorduri semnate, sume, termene sau proiecte nominalizate. Pentru context, Adevărul a mai relatat despre această temă și în materiale separate despre întâlnire și despre investiții strategice . [...]
Ministrul Energiei Bogdan Ivan caută finanțare externă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear , în discuții purtate la Washington cu șeful băncii americane de export-import, potrivit Agerpres . Mesajul vine pe fondul presiunilor regionale legate de competitivitate, costurile energiei și securitatea aprovizionării. Ivan a relatat, într-o postare pe Facebook, că după întâlnirea cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale la Washington, D.C., a continuat discuțiile despre finanțarea proiectelor energetice strategice împreună cu John Jovanovic, președintele Export-Import Bank of the United States (US EXIM) . De ce contează: finanțarea devine condiție pentru „intrarea în execuție” Ministrul susține că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, iar pentru asta este necesară o finanțare „solidă, predictibilă și adaptată dimensiunii lor”, într-un context în care costurile energiei și siguranța alimentării pot afecta economia. În același mesaj, Ivan a indicat că România urmărește „parteneriate financiare aplicate”, nu „formule generale”, astfel încât proiectele strategice să devină investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic. Ce proiecte sunt vizate în discuțiile cu US EXIM Potrivit ministrului, pe agenda discuțiilor a fost propusă extinderea cooperării cu US EXIM în zone unde banca americană „are relevanță directă”, în special: zona nucleară ; alte investiții strategice unde „componenta americană” ar putea aduce finanțare, tehnologie și capacitate de execuție. Contextul vizitei la Washington Agerpres mai notează că Bogdan Ivan a avut anterior o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga. Tot în această săptămână, o delegație ministerială condusă de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC. [...]
Derogările acceptate de SUA pentru Petrotel pot readuce rapid în piață 21% din producția de carburanți a României , într-un moment în care Guvernul încearcă să stabilizeze prețurile la pompă. Potrivit Mediafax , ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Washington că autoritățile americane au acceptat solicitarea României de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută de grupul rus Lukoil. Rafinăria Petrotel asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării de pe teritoriul României care este închisă în prezent. Ivan a spus că, „prin acest mecanism”, rafinăria ar putea funcționa din nou în 45 de zile și ar urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața locală, pe care ministrul o leagă de „stabilizarea pieței” carburanților. Ce lipsește, deocamdată: documentul OFAC În același timp, până la ora publicării articolului, nu apărea un document oficial pe site-ul Biroului pentru controlul activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, instituția care emite licențele prin care Lukoil a obținut anterior amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor, în condițiile în care nu își vinde activele din afara Rusiei. Context operațional: de ce a rămas Petrotel oprită Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrări programate de revizie tehnică, însă nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse, potrivit informațiilor din articol. Măsuri interne: „supraveghere extinsă” pentru activele Lukoil Guvernul a adoptat pe 12 februarie o hotărâre care introduce „supravegherea extinsă” pentru activele deținute de Lukoil în România, după reglementarea cadrului de aplicare și pentru sancțiunile internaționale. Ca supraveghetor al activității operatorilor a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier la Ministerul Energiei. Cele patru entități aflate sub supraveghere extinsă sunt: Lukoil România SRL Petrotel-Lukoil S.A. Lukoil Lubricants East Europe Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București Ce urmărește Ministerul Energiei în relația cu SUA În cazul Petrotel, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să existe un context mai favorabil redeschiderii rafinăriei, conform informațiilor confirmate pentru Mediafax. Cum arată capacitatea de rafinare în România, în acest moment În prezent funcționează rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom), iar Petromidia Năvodari și Vega Ploiești (Rompetrol) au fost redeschise după revizia planificată și operează la capacitate maximă, potrivit articolului. Petrotel rămâne, deocamdată, singura rafinărie închisă. În paralel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor la pompă, inclusiv declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere până la 30 iunie, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu menționate în material. [...]
România încearcă să deschidă finanțarea Băncii Mondiale pentru energia nucleară , într-un demers care, dacă se concretizează, ar putea reduce costul capitalului pentru proiecte energetice mari și ar completa fondurile europene, potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat la Washington, spune că obiectivul său este ca România să fie „prima țară din lume” în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară. Ministrul afirmă că a discutat cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre investiții în energie „care susțin competitivitatea economiei României și creează locuri de muncă”, mesaj publicat pe Facebook. „Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară!” Ce ar include pachetul de sprijin cerut de România Bogdan Ivan spune că a solicitat „trecerea rapidă la un pachet «One World Bank Group»”, care ar urma să acopere: pregătire de proiecte, finanțare programatică, garanții „care reduc costul capitalului și atrag investitori”. În termeni practici, garanțiile sunt instrumente prin care o instituție financiară reduce riscul perceput de investitori și creditori, ceea ce poate coborî dobânzile și poate facilita finanțarea. Unde ar merge investițiile: de la termoficare la nuclear Ministrul enumeră mai multe direcții pe care le descrie drept „platforme investiționale prioritare”, pentru care parteneriatul cu Banca Mondială ar fi „complementar fondurilor europene”: termoficare urbană și eficiență energetică; modernizarea rețelelor pentru integrarea regenerabilelor; stocare de gaze și „flexibilitate” pentru securitatea aprovizionării; energie nucleară, ca „pilon de stabilitate” în mixul energetic. De ce contează pentru companii și consumatori Ivan susține că rezultatul urmărit este „costuri mai mici pe termen mediu”, sisteme mai eficiente și o economie mai competitivă, sprijinită de infrastructură energetică „modernă și sigură”. În acest stadiu, informația se bazează pe obiective și solicitări politice; materialul nu indică existența unei decizii de finanțare sau un calendar agreat. Din delegația României aflată la Washington fac parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. [...]
Europa ar putea ajunge la anulări masive de zboruri în următoarele săptămâni, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz se prelungește și taie aprovizionarea cu kerosen (combustibil pentru avioane), potrivit Profit . Riscul este descris de experți ca o posibilă penurie „sistemică”, cu efect direct asupra capacității companiilor aeriene de a opera cursele programate. Miza este una operațională și economică: o lipsă de kerosen ar lovi exact înaintea sezonului de vârf al călătoriilor, când cererea de zboruri și fluxurile turistice sunt la maxime, iar orice reducere de capacitate se propagă rapid în lanțul de servicii (aeroporturi, turism, transport). De ce Strâmtoarea Ormuz poate declanșa o criză de combustibil pentru aviație Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy , a declarat pentru CNBC că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea. „Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie.” În material se arată că traficul pe această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul ar fi început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Semnale de penurie: oprirea navelor și căutarea de surse alternative Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există „numeroase semnale” privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia. „Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative.” În practică, găsirea rapidă de alternative pentru volume mari de combustibil de aviație este dificilă: chiar dacă există petrol disponibil în alte regiuni, contează logistica, capacitatea de rafinare și distribuția către huburile aeriene. Avertismentul aeroporturilor: impact în plin sezon de vârf ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni. Potrivit aceleiași organizații, un astfel de șoc ar perturba sezonul de vârf al călătoriilor și ar provoca „impacturi economice severe”. Materialul notează și expunerea mai multor state europene la turismul estival, ceea ce amplifică riscul ca o problemă de aprovizionare cu kerosen să se transforme într-un șoc mai larg pentru economiile dependente de fluxurile turistice. Ce urmează Evoluția depinde de durata blocadei și de reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă întreruperea persistă, scenariul descris de experți indică o fereastră de câteva săptămâni până la apariția unei penurii cu efecte vizibile, inclusiv reduceri severe ale zborurilor în Europa, posibil din mai și iunie. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea exactă (câte zboruri, ce rute, ce aeroporturi) rămâne incertă. [...]
Europa riscă măsuri de reducere a consumului de combustibili, pe fondul presiunilor de aprovizionare , iar guvernele ar putea ajunge să aplice politici comparabile cu restricțiile din pandemie, potrivit unei analize publicate de Economedia . Miza economică este directă: o eventuală penurie fizică ar forța limitări de consum și ar pune presiune pe transport, industrie și bugetele publice prin măsuri de compensare. Expertul în energie Boyan Rashev, citat de Novinite, spune că Europa s-ar putea îndrepta către un „lockdown energetic” dacă presiunile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să se agraveze. El a comparat scenariul cu restricțiile din perioada Covid-19 și a sugerat că guvernele ar putea fi împinse să introducă măsuri precum munca de acasă și chiar transport public gratuit, dacă penuria se intensifică. De ce ar putea deveni o problemă operațională, nu doar de preț Rashev susține că autoritățile ar trebui să pregătească planuri de urgență pentru o posibilă lipsă fizică de combustibil. În evaluarea sa, dacă situația actuală persistă până la finalul lunii aprilie, constrângerile de aprovizionare deja vizibile în părți ale Asiei ar putea începe să afecteze și Europa. El a indicat și o scădere a producției, afirmând că nivelurile actuale sunt cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mici față de sfârșitul lunii februarie. Ce tip de intervenții ar putea funcționa și ce ar putea agrava penuria Expertul a avertizat împotriva intervenției administrative în stabilirea prețurilor la carburanți, argumentând că încercările de a reglementa sau suprima prețurile pot ascunde presiunile reale ale pieței și, în final, pot agrava penuria. În schimb, el consideră mai eficientă limitarea consumului, în special pentru: motorină; kerosen. În opinia sa, benzina ar urma să fie mai puțin afectată în Europa. Rashev a dat ca exemplu măsuri deja introduse în Germania, inclusiv o reducere temporară a taxelor pe energie cu 17 cenți pe litru pentru benzină și motorină, dar a menționat și restricțiile privind frecvența cu care pot fi ajustate prețurile la pompă, despre care spune că nu au produs rezultatele dorite. Poziția Comisiei Europene : fără penurie acum, dar riscul poate crește rapid Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deocamdată, nu există mari probleme de aprovizionare cu combustibil în statele membre, însă situația s-ar putea deteriora rapid dacă blocarea Strâmtorii Ormuz va continua. „În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil în Uniunea Europeană, dar ar putea apărea probleme de aprovizionare în viitorul apropiat. Aprovizionarea cu țiței a rafinăriilor europene rămâne stabilă, fără a fi nevoie de eliberări suplimentare de stocuri în prezent. Totuși, aceasta rămâne principala noastră preocupare”, a spus oficialul citat. [...]
