Știri
Știri din categoria Energie
Consiliul General al Municipiului București a aprobat reducerea facturilor la energie termică, potrivit Mediafax, pentru situațiile în care apa caldă și încălzirea nu sunt livrate la parametrii contractuali, cu aplicare retroactivă de la 1 ianuarie 2026.
Decizia vizează direct scăderea costurilor suportate de consumatori atunci când serviciul de termoficare nu respectă standardele asumate prin contract, în special în perioadele cu probleme de temperatură la apa caldă sau cu deficiențe în furnizarea căldurii.
Hotărârea adoptată de Consiliul General introduce posibilitatea diminuării facturilor la energie termică pentru bucureșteni, atunci când serviciile de încălzire și apă caldă nu sunt furnizate în parametrii contractuali.
Măsura se aplică retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că, acolo unde se constată neconformități pentru perioada de după această dată, consumatorii ar urma să beneficieze de ajustări ale sumelor facturate.
Conform hotărârii, locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură la standardele stabilite vor plăti facturi mai mici. În esență, mecanismul urmărește ca prețul plătit să reflecte calitatea efectivă a serviciului primit, nu doar tariful din factură.
În plus, bucureștenii vor putea primi retroactiv sumele care li se cuvin, începând cu 1 ianuarie 2026, dacă serviciile furnizate nu au respectat parametrii contractuali. Pentru consumatori, acesta este elementul cu impact financiar imediat: corecții pentru perioadele în care au plătit, dar nu au primit serviciul la nivelul așteptat.
Proiectul a fost inițiat de consilierii generali ai PSD și PUSL și a fost adoptat cu 40 de voturi „pentru” și 12 abțineri, notează Mediafax.
În articol, inițiativa este prezentată drept o victorie pentru consilierii generali ai PUSL și pentru bucureșteni, în contextul în care tema facturilor la termoficare și a calității serviciului rămâne una sensibilă în Capitală.
Susținătorii proiectului spun că hotărârea introduce un principiu de echitate în relația dintre sistemul de termoficare și consumatori, în condițiile în care, până acum, au existat situații în care oamenii au achitat tarife de apă caldă chiar și când la robinet ajungea apă insuficient încălzită.
„Aprobarea proiectului înseamnă aplicarea unui principiu de bun-simț: cât primești, atât plătești.”
În aceeași logică, liderul consilierilor PUSL din Consiliul General, Bogdan Ion Jelea, a susținut că adoptarea proiectului va pune capăt situațiilor în care bucureștenii plăteau pentru servicii necorespunzătoare: „Rezultatul de astăzi este unul cât se poate de bun, pentru că bucureștenii nu vor mai plăti apă rece la preț de apă caldă”, potrivit sursei citate.
Hotărârea adoptată urmează să fie aplicată în sistemul de termoficare al Capitalei, astfel încât facturile să reflecte mai exact calitatea serviciilor furnizate, consemnează Mediafax.
Din perspectiva consumatorilor, efectul practic depinde de modul în care vor fi operaționalizate verificarea parametrilor contractuali și calculul reducerilor, inclusiv pentru regularizările retroactive începând cu 1 ianuarie 2026.
Recomandate
România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]
Dumitru Chisăliță susține că România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) afirmă că România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, însă reacția autorităților ar fi fost limitată. El indică drept excepție compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor. În același timp, Chisăliță spune că prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului. În acest context, el consideră că măsurile publice discutate până acum nu răspund efectiv presiunilor din piață. Analistul arată că vineri a apărut un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. În opinia sa, documentul nu ar funcționa ca un plan, deoarece ar conține idei fără scenarii de lucru, măsuri concrete, responsabili desemnați, surse de finanțare, evaluări de impact și mecanisme de aplicare. Chisăliță discută și ipoteza declarării unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, subliniind că aceasta ar fi justificată doar dacă apar probleme de continuitate a aprovizionării la pompă. El notează că declarațiile oficiale recente ar fi infirmat existența unor astfel de probleme, ceea ce ridică întrebări despre rațiunea unei eventuale declarări a crizei. Un punct pe care îl consideră relevant în document se referă la stocuri: stocurile de urgență din România ar acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în exterior, prin delegare, încă o perioadă similară, în total circa 90 de zile. De aici, Chisăliță cere precizări despre localizarea stocurilor din exterior și despre timpul necesar pentru aducerea lor în România după decizia de utilizare. El avertizează că, dacă stocurile sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi problematic în actualul context. În argumentația sa, Chisăliță invocă date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În scenariul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea intra în țară, ceea ce ar putea explica discuțiile despre o situație de criză, sugerează el. Tot în logica riscului de deficit, președintele AEI menționează ideea repornirii rafinăriei Petrotel. El ridică semne de întrebare privind oportunitatea unei astfel de măsuri în condițiile interdicțiilor legate de prelucrarea țițeiului rusesc (în contextul sancțiunilor europene) și ale unui deficit global de țiței menționat în document. Chisăliță critică și propunerea de plafonare a prețurilor pentru o lună la 8,86 lei/litru pentru motorină și 8,41 lei/litru pentru benzină, pe care o consideră nerealistă. Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni motorina ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în țară a motorinei și țițeiului cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar pune comercianții în situația de a cumpăra scump și a vinde mai ieftin. Într-un astfel de scenariu, el susține că plafonarea ar putea rămâne doar „pe hârtie”, iar importurile s-ar reduce, cu risc de penurie: în circa două săptămâni pentru motorină și în aproximativ patru săptămâni pentru benzină, potrivit evaluării sale. Separat, Chisăliță spune că plafonarea marjei comerciale ar fi o discuție diferită, dar avertizează că o marjă unică la nivel național ar putea afecta disproporționat micii operatori și ar permite marilor lanțuri integrate să își redistribuie profiturile pe alte verigi. El consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar fi o măsură cu potențial de corecție. În privința exporturilor, el observă că formularea din document despre exportul realizat cu acordul ministerului ar putea indica o intenție de limitare, dar atrage atenția că, juridic, „export” se referă la livrări în afara UE, ceea ce ar permite ocolirea măsurii prin livrări intracomunitare urmate de redirecționare. La final, articolul arată că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Documentul menționează că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză, plafonarea prețurilor, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești. [...]
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
Federația ACUE avertizează că statul are restanțe de aproximativ 6 miliarde lei către furnizorii de energie , generate de schema de plafonare a prețurilor, iar bugetul alocat pentru 2026 nu acoperă decât o parte din această sumă. Potrivit Economedia , organizația care reprezintă companiile din sectorul energetic avertizează că situația creează presiuni financiare majore asupra furnizorilor și ridică semne de întrebare privind respectarea obligațiilor asumate de stat. Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) arată că proiectul de buget pentru 2026 include o alocare de 3,75 miliarde lei pentru compensarea furnizorilor , însă suma este considerată insuficientă în raport cu datoriile acumulate. Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori ajungea la aproximativ 9,5 miliarde lei la începutul anului 2026 . Organizația estimează că restanța reală la plată este de aproximativ 6 miliarde lei , după ce în 2025 statul a achitat în avans până la 40% din valoarea unor cereri aflate încă în evaluare. În aceste condiții, reprezentanții sectorului energetic consideră că bugetul actual nu reflectă necesarul real de plată pentru obligațiile deja acumulate. De la 45 de zile la aproape doi ani La momentul introducerii schemei de plafonare a prețurilor la energie, legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate furnizorilor , calculat de la depunerea dosarelor de decontare. Ulterior însă, pe fondul întârzierilor, statul a eliminat prevederile legate de termenele de evaluare și plată. În practică, situația a dus la întârzieri semnificative. Potrivit ACUE, majoritatea cererilor confirmate de ANRE și plătite integral de stat se referă la reduceri de preț prefinanțate de furnizori încă din ianuarie–februarie 2024 . Astfel, termenul inițial de 45 de zile s-a transformat într-un interval de aproximativ doi ani până la recuperarea banilor. Presiuni financiare asupra companiilor Federația subliniază că furnizorii au fost nevoiți să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare , ceea ce a produs costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor din sector. Printre principalele efecte semnalate de ACUE se numără: creșterea costurilor bancare pentru finanțarea diferențelor de preț; blocaje de lichiditate pentru furnizori; riscuri pentru funcționarea normală a pieței energiei; distorsiuni în concurență între companii. Directorul executiv al ACUE, Dana Daraban, a subliniat că schema de plafonare a fost o măsură necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile unei politici publice nu pot fi transferate pe termen nelimitat asupra furnizorilor . Blocaj în procesul de decontare Reprezentanții federației mai arată că, în ciuda discuțiilor purtate cu autoritățile pentru accelerarea procesului de analiză la nivelul ANRE și pentru plata sumelor prin Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate au fost aproape inexistente . În acest context, ACUE consideră că pentru menținerea stabilității pieței energetice este necesar un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil , care să permită recuperarea costurilor generate de politicile publice adoptate de stat. Federația reprezintă 23 de companii din sectorul energetic , active în producerea, distribuția și furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale, cu peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 5,5 miliarde de euro . [...]
Șoferii europeni ar putea plăti cu circa 220 de euro pe an mai mult la carburanți , potrivit The Guardian , pe fondul scumpirii petrolului asociate războiului din Iran. Estimarea pornește de la un scenariu în care prețul petrolului rămâne susținut la 100 de dolari pe baril, nivel atins luni, ceea ce ar însemna că automobiliștii din Uniunea Europeană ar plăti cu aproximativ 55 de miliarde de euro în plus într-un an, potrivit calculelor think tank-ului Transport & Environment (T&E). Media de 220 de euro este raportată per șofer, iar cei care conduc mai mult ar suporta creșteri mai mari. T&E spune că evaluarea a fost făcută prin compararea datelor din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a împins cotațiile spre 100 de dolari pe baril, cu perioada 2017–2019. În Marea Britanie, Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar însemna pentru șoferii care parcurg 8.000 de mile pe an o creștere a costurilor anuale cu carburantul de 140 de lire, calculată prin raportare la prețurile de la începutul lunii martie, înainte ca SUA și Israel să atace Iranul. În același timp, diferența de cost de utilizare dintre mașinile electrice și cele pe benzină sau motorină s-ar adânci. ECIU arată că, în Marea Britanie, economia anuală pentru alimentarea unui vehicul electric era deja de 870 de lire, dar ar urca la peste 1.000 de lire pe an dacă petrolul ar rămâne la 100 de dolari pe baril. În UE, cele 7,7 milioane de mașini electrice aflate deja pe șosele reduc consumul de petrol, iar la un preț de 100 de dolari pe baril șoferii europeni de vehicule electrice ar economisi aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, potrivit T&E. The Guardian notează că petrolul Brent era la 91 de dolari miercuri dimineață, iar evoluția viitoare depinde de durata întreruperilor de aprovizionare. T&E avertizează că dependența Europei de petrol importat adaugă un „cost geopolitic” în perioade de volatilitate globală și cere accelerarea electrificării transportului, a instalării pompelor de căldură și a investițiilor în energie regenerabilă. În paralel, organizația susține că UE ar trebui să fie pregătită să reintroducă rapid reglementarea privind profiturile excepționale (taxarea câștigurilor peste nivelul considerat normal) dacă prețurile ridicate la energie persistă, după ce măsura aplicată în 2022 și 2023 a expirat; în Marea Britanie, o astfel de taxă este încă în vigoare, iar experți o avertizează pe ministra de finanțe Rachel Reeves că relaxarea ei nu ar ajuta consumatorii. [...]
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
