Știri
Știri din categoria Energie
Forțele Aeriene ale SUA au ales două baze pentru microreactoare nucleare, într-un demers care urmărește să reducă dependența de rețeaua civilă de electricitate și să asigure continuitatea unor misiuni critice chiar și în scenarii de întrerupere a alimentării, potrivit Interesting Engineering. Buckley Space Force Base și Malmstrom Air Force Base au fost identificate ca „locații preferate” pentru desfășurarea unor microreactoare până în jurul anului 2030.
Selecția a fost făcută în cadrul programului Advanced Nuclear Power for Installations, dezvoltat cu sprijinul Defense Innovation Unit. Modelul propus este unul în care reactoarele vor fi deținute și operate de companii private, iar furnizorii comerciali vor gestiona amplasarea, licențierea, construcția, operarea și, la final, dezafectarea.
Proiectul nu este încă „bătut în cuie”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene, Laurel Falls, a declarat pe 8 aprilie că rezultatul depinde de finalizarea evaluărilor de mediu și de obținerea aprobărilor de licențiere nucleară, pași necesari înainte de orice construcție.
Înaintea desemnării celor două baze, experți ai Forțelor Aeriene și ai Pacific Northwest National Laboratory au realizat studii tehnice și vizite la fața locului, analizând condițiile de mediu, siguranța nucleară și integrarea cu sistemele energetice existente.
Autoritățile au indicat drept criterii principale infrastructura, disponibilitatea terenului și importanța misiunilor. Buckley Space Force Base găzduiește comandamentul Space Delta 4, responsabil de avertizare timpurie privind lansări de rachete și supraveghere spațială pentru SUA și aliați.
Malmstrom Air Force Base găzduiește 341st Missile Wing, unitate care menține în alertă continuă rachete balistice intercontinentale Minuteman III în facilități subterane din Montana. Logica operațională invocată este instalarea unor surse independente de energie care să mențină funcționarea acestor misiuni chiar dacă rețeaua civilă cade.
Microreactoarele sunt sisteme nucleare compacte, concepute pentru flexibilitate și funcționare îndelungată. Conform Departamentului Energiei al SUA, ele pot fi transportate cu camionul, trenul sau avionul.
Publicația notează câteva caracteristici-cheie menționate în contextul programului:
Fiecare bază ar urma să fie asociată cu un design de reactor potrivit nevoilor sale energetice, iar desfășurarea este estimată în jurul anului 2030.
Inițiativa se înscrie într-un efort mai larg al Pentagonului de a reduce dependența de rețelele civile. Interesting Engineering menționează că, în mai 2024, Donald Trump a semnat un ordin executiv care cere Departamentului Apărării să aibă un reactor nuclear operațional pe o bază din SUA până la 30 septembrie 2028, invocând nevoia de surse „fiabile” și cu densitate mare de putere pentru sisteme militare, inclusiv infrastructură de inteligență artificială.
În paralel, Armata SUA avansează planuri similare prin Project Janus, iar un proiect pilot separat continuă la Eielson Air Force Base. Publicația mai notează un test logistic din februarie, când un Boeing C-17 Globemaster III a transportat un microreactor nealimentat de la March Air Reserve Base la Hill Air Force Base, pentru evaluare într-un laborator energetic din Utah.
Dacă va primi toate aprobările, proiectul ar putea face din cele două baze unele dintre primele din SUA continentală care operează cu energie nucleară la fața locului, cu accent pe continuitatea alimentării pentru misiuni de apărare considerate critice.
Recomandate
SUA pun în funcțiune o instalație care poate scurta autorizarea mini-reactoarelor nucleare , prin testarea lor în condiții reale și furnizarea de date măsurabile pentru procedurile de aprobare, potrivit Focus . Noua facilitate, numită DOME , pornește în statul Idaho și răspunde unei probleme vechi a industriei: lipsa unui loc unde microreactoarele să fie verificate practic, nu doar în simulări pe computer sau în laborator. DOME este operată cu implicarea Idaho National Laboratory (INL) și a National Reactor Innovation Center. Miza operațională este accelerarea dezvoltării: autoritățile cer, pentru licențiere, seturi consistente de măsurători privind performanța și siguranța, iar în lipsa lor aprobările se pot întinde pe ani, blocând proiecte în faze incipiente. De ce contează: datele din teste intră direct în procedurile de autorizare În noua instalație, dezvoltatorii pot rula microreactoare „în teren”, pentru a observa comportamentul în exploatare, nivelurile de performanță și parametrii de siguranță. Datele obținute sunt folosite apoi în evaluările pentru autorizare, ceea ce schimbă succesiunea etapelor: testele pot fi făcute mai devreme, iar industria vede mai rapid ce concepte sunt viabile și care nu. Sprijinul politic este prezent explicit în mesajele oficiale citate de publicație. Un reprezentant al Departamentului Energiei din SUA, Rian Bahran, descrie DOME drept un element central al strategiei de recâștigare a „rolului de lider” al SUA în tehnologiile nucleare avansate. Ce sunt microreactoarele și unde ar putea fi folosite Față de centralele mari, microreactoarele sunt mult mai mici și pot produce până la 20 MW putere termică, suficient – conform articolului – pentru orașe mici, platforme industriale sau zone izolate. Publicația indică trei avantaje operaționale: pot fi construite mai rapid decât centralele clasice; pot funcționa și departe de rețele electrice mari; produc energie constant, independent de vreme. Implementare: proiectul a fost grăbit, iar companiile își plătesc testele INL afirmă că finalizarea a fost devansată cu aproape un an, în baza unui cadru de decizie politică din 2025. Companiile pot aplica pentru „ferestre” de testare, selecția ținând cont de stadiul de dezvoltare și de planurile de autorizare; costurile testelor sunt suportate de cei selectați. Primul proiect confirmat este al companiei Radiant , care planifică un test de un an, inclusiv cu utilizarea combustibilului nuclear în instalație. Obiectivele menționate sunt operarea în condiții reale, colectarea datelor de performanță și ajustarea tehnologiei pe parcursul testului, pentru a crea o trecere mai directă de la dezvoltare la utilizare practică. Costuri și timp: reutilizarea infrastructurii existente DOME folosește o cupolă existentă, unde a funcționat anterior un reactor experimental. Reutilizarea infrastructurii este prezentată ca un mod de a economisi timp și costuri, prin adaptări punctuale în locul construirii de la zero. [...]
Derogările acceptate de SUA pentru Petrotel pot readuce rapid în piață 21% din producția de carburanți a României , într-un moment în care Guvernul încearcă să stabilizeze prețurile la pompă. Potrivit Mediafax , ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Washington că autoritățile americane au acceptat solicitarea României de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută de grupul rus Lukoil. Rafinăria Petrotel asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării de pe teritoriul României care este închisă în prezent. Ivan a spus că, „prin acest mecanism”, rafinăria ar putea funcționa din nou în 45 de zile și ar urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața locală, pe care ministrul o leagă de „stabilizarea pieței” carburanților. Ce lipsește, deocamdată: documentul OFAC În același timp, până la ora publicării articolului, nu apărea un document oficial pe site-ul Biroului pentru controlul activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, instituția care emite licențele prin care Lukoil a obținut anterior amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor, în condițiile în care nu își vinde activele din afara Rusiei. Context operațional: de ce a rămas Petrotel oprită Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrări programate de revizie tehnică, însă nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse, potrivit informațiilor din articol. Măsuri interne: „supraveghere extinsă” pentru activele Lukoil Guvernul a adoptat pe 12 februarie o hotărâre care introduce „supravegherea extinsă” pentru activele deținute de Lukoil în România, după reglementarea cadrului de aplicare și pentru sancțiunile internaționale. Ca supraveghetor al activității operatorilor a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier la Ministerul Energiei. Cele patru entități aflate sub supraveghere extinsă sunt: Lukoil România SRL Petrotel-Lukoil S.A. Lukoil Lubricants East Europe Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București Ce urmărește Ministerul Energiei în relația cu SUA În cazul Petrotel, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să existe un context mai favorabil redeschiderii rafinăriei, conform informațiilor confirmate pentru Mediafax. Cum arată capacitatea de rafinare în România, în acest moment În prezent funcționează rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom), iar Petromidia Năvodari și Vega Ploiești (Rompetrol) au fost redeschise după revizia planificată și operează la capacitate maximă, potrivit articolului. Petrotel rămâne, deocamdată, singura rafinărie închisă. În paralel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor la pompă, inclusiv declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere până la 30 iunie, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu menționate în material. [...]
Rosatom spune că este gata să justifice costurile proiectului Paks-2 , de 12,5 miliarde de euro, după schimbarea de putere de la Budapesta , într-un moment în care noul premier ales, Peter Magyar, a anunțat că va revizui și chiar ar putea anula extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, potrivit HotNews . Miza este una economică și contractuală: Paks-2, evaluat la 12,5 miliarde de euro (aprox. 62,5 miliarde lei), a fost atribuit Rosatom în 2014 fără licitație publică și este considerat de Reuters un simbol al relațiilor strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban. După victoria electorală de duminică, Magyar a descris proiectul drept „uimitor de supraevaluat” și a spus că Ungaria îl va revizui, inclusiv cu opțiunea anulării, dacă va considera necesar. „Examen” pe eficiență și preț Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat marți că grupul de stat rus este pregătit să își apere parametrii financiari și eficiența proiectului în fața noii conduceri de la Budapesta. „Desigur, va trebui să trecem un examen. În sensul bun al cuvântului. Un examen privind eficiența proiectului, justificarea pentru prețul său și alți parametri. Suntem absolut pregătiți pentru acest examen.” Magyar a vorbit și despre posibilitatea de a-i cere președintelui rus Vladimir Putin îmbunătățirea termenilor financiari ai proiectului. În ce stadiu este Paks-2 și ce urmează Conform acordului din 2014, Rosatom ar urma să construiască două reactoare noi la centrala nucleară Paks, la sud de Budapesta. Pe site-ul oficial al proiectului, Paks2.hu , se arată că ceremonia primei turnări de beton pentru viitoarea Unitate 5 a avut loc în februarie 2026, iar proiectul este considerat „în construcție” în terminologia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. În pofida întârzierilor repetate, este menționat un calendar de finalizare în 2030–2031 pentru două unități VVER, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawați. Separat, Kremlinul a transmis marți că este mulțumit că Peter Magyar pare dispus la un „dialog pragmatic” cu Rusia și că își va calibra poziția în funcție de măsurile concrete ale noului guvern ungar. Pentru Rosatom, următoarea perioadă se conturează ca o renegociere sau o revalidare politică și financiară a proiectului, cu potențiale consecințe asupra costului și calendarului. [...]
Comisia Europeană pregătește relaxarea regulilor de ajutor de stat pentru energie și vrea ca schimbările să poată fi aplicate chiar din această lună, pe fondul scumpirilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV . Miza este ca guvernele să poată interveni mai rapid în criza energiei, dar cu sprijin „țintit” către consumatorii vulnerabili. În același timp, Comisia cere ca măsurile pentru populație să fie rapide și orientate către categoriile expuse, după ce costurile energetice au crescut cu 22 de miliarde de euro (aprox. 110 miliarde lei) de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se schimbă în ajutoarele de stat și când Consultările cu statele membre încep chiar în această săptămână, iar relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat ar urma să permită aplicarea noilor instrumente încă din luna curentă, conform materialului. Obiectivul este accelerarea reacției guvernelor în fața volatilității prețurilor la energie. Pachet mai larg: rețele, eficiență, achiziții coordonate Pe lângă ajustarea regulilor de ajutor de stat, Comisia pregătește un set de măsuri cu impact în piață și în infrastructură: până la începutul verii, măsuri noi pentru rețelele de energie, pe fondul pierderilor de energie curată; reducerea consumului prin eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor și modernizarea echipamentelor industriale; coordonarea achizițiilor de gaze între statele membre, pentru a evita intrarea simultană pe piață și presiunea de creștere a prețurilor; coordonarea folosirii rezervelor de petrol. Următoarele decizii: taxe, tarife de rețea și electrificare Experții lucrează la o propunere legislativă privind modificarea taxelor pe energie electrică și a tarifelor de rețea, care ar urma să fie prezentată în luna mai. Tot înainte de vară ar urma să fie prezentată și o strategie de electrificare. Noile măsuri vor fi prezentate liderilor europeni la următorul Consiliu informal, programat săptămâna viitoare în Cipru. „Plătim un preț foarte mare pentru dependența noastră excesivă de combustibilii fosili, care va rămâne cea mai scumpă opțiune în anii care urmează.” — Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene [...]
România încearcă să deschidă finanțarea Băncii Mondiale pentru energia nucleară , într-un demers care, dacă se concretizează, ar putea reduce costul capitalului pentru proiecte energetice mari și ar completa fondurile europene, potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat la Washington, spune că obiectivul său este ca România să fie „prima țară din lume” în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară. Ministrul afirmă că a discutat cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre investiții în energie „care susțin competitivitatea economiei României și creează locuri de muncă”, mesaj publicat pe Facebook. „Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară!” Ce ar include pachetul de sprijin cerut de România Bogdan Ivan spune că a solicitat „trecerea rapidă la un pachet «One World Bank Group»”, care ar urma să acopere: pregătire de proiecte, finanțare programatică, garanții „care reduc costul capitalului și atrag investitori”. În termeni practici, garanțiile sunt instrumente prin care o instituție financiară reduce riscul perceput de investitori și creditori, ceea ce poate coborî dobânzile și poate facilita finanțarea. Unde ar merge investițiile: de la termoficare la nuclear Ministrul enumeră mai multe direcții pe care le descrie drept „platforme investiționale prioritare”, pentru care parteneriatul cu Banca Mondială ar fi „complementar fondurilor europene”: termoficare urbană și eficiență energetică; modernizarea rețelelor pentru integrarea regenerabilelor; stocare de gaze și „flexibilitate” pentru securitatea aprovizionării; energie nucleară, ca „pilon de stabilitate” în mixul energetic. De ce contează pentru companii și consumatori Ivan susține că rezultatul urmărit este „costuri mai mici pe termen mediu”, sisteme mai eficiente și o economie mai competitivă, sprijinită de infrastructură energetică „modernă și sigură”. În acest stadiu, informația se bazează pe obiective și solicitări politice; materialul nu indică existența unei decizii de finanțare sau un calendar agreat. Din delegația României aflată la Washington fac parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. [...]
Clienții PPC vor primi cu întârziere factura la gaze pe martie, iar scadența se decalează corespunzător , pe fondul unor actualizări legislative și tehnice care impun modificări în sistemele informatice ale furnizorului, potrivit Profit . PPC Energie , parte a grupului grec PPC și al doilea cel mai mare furnizor de profil din România, le-a transmis clienților că facturile de gaze naturale pot fi emise cu întârziere „ca urmare a actualizărilor legislative și tehnice din piața gazelor naturale”. Ce se schimbă pentru factura din martie Concret, factura la gaze naturale aferentă consumului din martie 2026 ar urma să fie emisă spre finalul lunii aprilie, adică cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât în mod obișnuit, conform mesajului văzut de publicație. În același timp, PPC precizează că termenul de plată va fi decalat „în mod corespunzător”, astfel încât întârzierea emiterii să nu se transforme într-o presiune suplimentară pentru clienți. Motivul invocat: adaptarea sistemelor la modificări din piață Compania indică drept cauză un proces de actualizare a sistemelor informatice pentru a integra „recentele modificări legislative” din piața gazelor naturale, ceea ce afectează calendarul de facturare în această perioadă. [...]
