Știri
Știri din categoria Energie
Porturile din Murmansk și-au oprit operațiunile din cauza unei crize de electricitate, ceea ce blochează încărcarea navelor și transbordarea mărfurilor esențiale pentru exporturile rusești, potrivit Bloomberg, care citează Interfax. Închiderea a fost consemnată vineri, pe fondul unei pene extinse de curent care a intrat în a doua săptămână, într-o regiune-cheie pentru logistica arctică a Rusiei.
Oprirea activității la Murmansk Bulk Terminal și la Commercial Seaport, cel mai mare complex portuar din lume dincolo de Cercul Polar, scoate în evidență o vulnerabilitate cu impact direct asupra exporturilor: dependența de infrastructura energetică civilă îmbătrânită. Terminalul de vrac a transmis că decizia a fost luată deliberat pentru a reduce consumul de electricitate și a elibera capacitate pentru populație și alte zone care încă se confruntă cu întreruperi.
Blocajul lovește exact în fluxurile de marfă care susțin veniturile din exporturi ale Rusiei pe ruta arctică (Northern Sea Route), într-un moment în care alternativele logistice sunt limitate de distanțe, climă și capacități portuare. Concret, întreruperea afectează:
Criza energetică a început pe 23 ianuarie, după prăbușirea a cinci stâlpi de înaltă tensiune la circa șapte kilometri de Murmansk, în condiții de iarnă severă; anchetatorii ruși au deschis un dosar penal pentru neglijență, susținând că operatorul rețelei nu a întreținut corespunzător liniile vechi. Întreruperea a afectat și Severomorsk, oraș militar închis și bază a Flotei Nordului, unde navele au fost trecute pe sisteme autonome de alimentare pentru a reduce presiunea pe rețeaua civilă, relatează Reuters.
Pentru exporturile rusești, miza este dublă: pe termen scurt, oprirea porturilor înseamnă întârzieri și costuri suplimentare în lanțul logistic (inclusiv riscul de aglomerare a navelor și de decalare a livrărilor); pe termen mediu, episodul amplifică semnele de fragilitate ale infrastructurii care susține comerțul exterior în Arctica. Presiunile existau deja: volumele de marfă din Murmansk au scăzut, iar throughput-ul a fost cu 28% mai mic în primele șapte luni din 2025 față de perioada similară din anul precedent. În acest context, orice criză energetică prelungită în nodurile logistice din nord poate deveni un factor de limitare pentru exporturile de materii prime, inclusiv în perioadele în care condițiile meteo reduc oricum fereastra operațională.
Recomandate
Ungaria alocă 868 mld. forinți (1,6 mld. euro, aprox. 8 mld. lei) pentru a reduce dependența de importuri scumpe de electricitate , prin extinderea stocării, modernizarea rețelei și relansarea investițiilor în eolian și geotermal, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una economică: Budapesta importă în prezent aproape 20% din consumul de energie, iar în vârfurile de consum importurile devin scumpe, cu potențiale efecte în lanț asupra forintului și inflației. În analiza citată, importurile Ungariei ar proveni preponderent din Cehia și Polonia, unde energia produsă din cărbune are o pondere ridicată în mixul energetic. Dacă situația persistă, analiștii avertizează că una dintre consecințele vizibile ar putea fi deprecierea forintului, ceea ce ar alimenta inflația și ar scumpi și alte importuri. Un factor suplimentar de presiune este producția redusă la centrala nucleară de la Paks , limitată de cotele scăzute ale Dunării. Specialiștii citați în material consideră posibil ca episoadele de secetă să devină mai frecvente în viitorul apropiat, ceea ce ar întări nevoia de capacități noi de producție care să poată fi puse în funcțiune rapid. Ce include planul energetic și cum va fi finanțat Guvernul condus de premierul Peter Magyar a anunțat un plan care vizează, pe scurt: extinderea capacităților de stocare a energiei (înmagazinare); modernizarea rețelei electrice; lansarea de investiții în energie eoliană și geotermală. Pentru atingerea obiectivelor, guvernul intenționează să folosească fonduri interne, fonduri europene și capital privat. Premierul a indicat că sunt pregătite scheme prin care atât statul, cât și localitățile vizate să beneficieze de investiții. Eolianul revine în prim-plan, cu participarea statului O schimbare notabilă față de perioada anterioară este revenirea la proiecte eoliene. Magyar a acuzat guvernările precedente că au împiedicat deliberat construcția de parcuri eoliene și au întârziat dezvoltarea stocării, ceea ce ar fi contribuit la vulnerabilitatea actuală a sistemului. Primele licitații pentru proiecte eoliene urmează să fie anunțate investitorilor pe 31 august, iar proiectele vor necesita participarea statului maghiar. Guvernul spune că urmărește ca și administrațiile locale să aibă beneficii financiare, „spre deosebire de proiectele solare anterioare”. De ce contează pentru economie și pentru comunități În viziunea guvernului, programul ar trebui să aducă localităților nu doar capacități de producție, ci și efecte economice locale: taxe, energie „mai ieftină și mai sigură”, dezvoltarea infrastructurii și venituri bugetare previzibile pe termen lung, care ar putea finanța investiții publice (de la creșe și clinici la drumuri și spații comunitare). Rămâne de urmărit calendarul licitațiilor și condițiile concrete de participare ale statului și ale investitorilor, precum și ritmul în care proiectele de stocare și modernizare a rețelei pot reduce expunerea Ungariei la importuri în perioadele de consum maxim. [...]
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Nuclearelectrica ia în calcul anularea sau ajustarea unor plăți cerute de Nova Power & Gas în proiectul SMR de la Doicești , după ce Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli legate de cheltuieli și de tranzacția pentru teren, potrivit HotNews . Miza imediată este una financiară și de guvernanță: compania de stat vrea să verifice dacă sumele refacturate către RoPower Nuclear (societatea de proiect) sunt justificate și, dacă nu, să le conteste inclusiv în instanță. Nuclearelectrica va discuta în AGA din 10 septembrie o notă oficială întocmită la solicitarea Ministerului Energiei, după finalizarea raportului Corpului de Control. În document, compania arată că a cerut deja un „audit forensic” independent – o verificare financiară și documentară aprofundată, folosită pentru identificarea neregulilor și pentru a stabili dacă există elemente utilizabile ulterior într-un litigiu. Ce plăți sunt vizate și de ce contează Compania spune că va analiza sumele cerute de asociatul privat Nova Power and Gas către RoPower Nuclear, unde Nuclearelectrica și partenerul privat dețin câte 50%, precum și „posibilitatea anulării sau ajustării” acestora. Verificarea are ca miză, potrivit notei, banii refacturați de Nova Power către RoPower. Contextul central al disputei este tranzacția prin care RoPower a cumpărat terenul de la Nova Power: asociatul privat ar fi vândut către compania de proiect un teren la un cost total de 46 milioane de euro, după ce îl cumpărase cu 2,8 milioane de euro. Recomandările Corpului de Control: litigiu și monitorizare a cheltuielilor Raportul Corpului de Control indică „numeroase probleme” în proiect, de la înființarea RoPower Nuclear și asocierea dintre părți, până la alegerea amplasamentului, tranzacția terenului, cheltuieli și finanțare. În acest cadru, recomandările către Nuclearelectrica includ: evaluarea costurilor refacturate de Nova Power, inclusiv analiza unui demers judiciar pentru anularea Acordului de refacturare; instituirea unui sistem de monitorizare eficace a cheltuielilor companiei de proiect RoPower Nuclear. Separat, nu este clar dacă raportul a fost transmis către instituții de anchetă. Guvernul a răspuns, la o solicitare a publicației, că „informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”. Terenul de la Doicești și refacturarea: principalele constatări Raportul critică modul de selecție a amplasamentului: terenul de la Doicești, achiziționat de Nova Power, s-a clasat pe locul al doilea într-o evaluare realizată de consultantul Sargent & Lundy , iar alegerea ar fi fost fundamentată pe argumente generale, fără o analiză comparativă cuantificabilă a avantajelor și dezavantajelor tehnice și economice. În privința tranzacției, Corpul de Control arată că: Nova Power a cumpărat 170,59 hectare în decembrie 2021, cu un preț efectiv de 2,8 milioane de euro; achiziția de către RoPower a avut loc pe 5 iunie 2025: 24,4 milioane de euro pentru teren, plus un Acord de refacturare de 19,5 milioane de euro fără TVA (circa 22 milioane de euro cu TVA), ceea ce a dus costul total la peste 46 milioane de euro; Acordul de refacturare nu a fost supus aprobării Consiliului de Administrație, iar raportul respinge argumentul că suma fără TVA s-ar fi încadrat sub pragurile relevante. Raportul mai menționează că aproximativ 5 milioane de euro din costurile refacturate ar proveni din facturi emise de o firmă afiliată vânzătorului, pentru lucrări de organizare de șantier, considerate fără mandat clar din partea companiei de proiect sau anterioare asocierii. Costuri în creștere și finanțare: presiune pe controlul intern Pe fondul acestor constatări, raportul notează și escaladarea bugetului: în decembrie 2025, costurile proiectului ar fi fost estimate la 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), cu circa 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) peste estimarea din septembrie 2022. Nuclearelectrica a acordat împrumuturi către RoPower de 243 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei), din care ar fi fost trase circa 228 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei). Aportul de capital este egal, 39.886.000 lei pentru fiecare acționar, iar Corpul de Control a constatat absența unui sistem de monitorizare eficient la nivelul Nuclearelectrica pentru cheltuielile finanțate din creditul de acționar, deși exista drept contractual de audit. Poziția Nova Power: rol „tranzitoriu” și opțiune de reversare Nova Power & Gas a transmis, într-un răspuns solicitat de HotNews (după publicarea raportului), că rolul său în RoPower a fost gândit ca tranzitoriu, cu retragere din acționariat înainte de începerea construcției. În ipoteza abandonării definitive a proiectului SMR la Doicești, compania spune că a comunicat opțiunea de reversare a tranzacției de cumpărare a terenului, prin returnarea banilor încasați și renunțarea la pretențiile financiare privind lucrările neachitate. În perioada următoare, deciziile din AGA și rezultatele auditului forensic vor indica dacă Nuclearelectrica merge pe ajustări contabile, anularea acordului de refacturare sau pe un litigiu, cu efect direct asupra costurilor deja recunoscute în proiect și asupra relației cu partenerul privat. [...]
ELCEN a oprit din nou producția de energie electrică la CET Grozăvești , pentru a evita o avarie majoră în condiții de caniculă , iar decizia reduce aportul de 30 MW pe care centrala îl livra recent în Sistemul Energetic Național, potrivit Biziday . Compania spune că furnizarea apei calde în București nu este afectată, iar luni dimineață este programată pornirea CET Progresu, ca măsură de suplimentare a producției în contextul „stării de alertă energetică”. CET Grozăvești fusese repusă în funcțiune pe 3 august și opera în regim de cogenerare (producție simultană de energie electrică și termică), livrând zilnic 30 MW în SEN. Oprirea a fost decisă „exclusiv pentru protejarea echipamentelor”, pentru a evita declanșarea unei avarii majore, arată compania într-un comunicat . De ce a fost oprită centrala: două limitări tehnice legate de caniculă și de rețea ELCEN indică două probleme care au făcut dificilă exploatarea grupului energetic în condițiile actuale: Temperatura ridicată a apei de răcire : apa preluată din râul Argeș ar fi ajuns la 27–30°C , ceea ce a generat o tendință de supraîncălzire la lagărele turbinei. Consum termic redus și lucrări în rețea : vara, consumul de energie termică este minim, iar aria deservită de CET Grozăvești este temporar limitată de lucrările de reabilitare ale Companiei Municipale Termoenergetica în rețeaua de transport. În aceste condiții, compania spune că volumul redus de apă în circulație nu a putut prelua căldura produsă în cogenerare, ceea ce a dus la temperaturi foarte ridicate ale agentului termic (aprox. 95–100°C pe tur și peste 75°C pe retur ), regim care a limitat menținerea agregatului în parametri optimi. Impact pentru București și pentru sistemul energetic ELCEN precizează că apa caldă rămâne asigurată pe perioada opririi CET Grozăvești, prin punerea în funcțiune a unui Cazan de Apă Fierbinte (CAF) . Pentru SEN, compania mizează pe pornirea CET Progresu luni dimineață , pentru a suplimenta producția de energie electrică în contextul actual al alertei energetice. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
