Știri
Știri din categoria Energie
Porturile din Murmansk și-au oprit operațiunile din cauza unei crize de electricitate, ceea ce blochează încărcarea navelor și transbordarea mărfurilor esențiale pentru exporturile rusești, potrivit Bloomberg, care citează Interfax. Închiderea a fost consemnată vineri, pe fondul unei pene extinse de curent care a intrat în a doua săptămână, într-o regiune-cheie pentru logistica arctică a Rusiei.
Oprirea activității la Murmansk Bulk Terminal și la Commercial Seaport, cel mai mare complex portuar din lume dincolo de Cercul Polar, scoate în evidență o vulnerabilitate cu impact direct asupra exporturilor: dependența de infrastructura energetică civilă îmbătrânită. Terminalul de vrac a transmis că decizia a fost luată deliberat pentru a reduce consumul de electricitate și a elibera capacitate pentru populație și alte zone care încă se confruntă cu întreruperi.
Blocajul lovește exact în fluxurile de marfă care susțin veniturile din exporturi ale Rusiei pe ruta arctică (Northern Sea Route), într-un moment în care alternativele logistice sunt limitate de distanțe, climă și capacități portuare. Concret, întreruperea afectează:
Criza energetică a început pe 23 ianuarie, după prăbușirea a cinci stâlpi de înaltă tensiune la circa șapte kilometri de Murmansk, în condiții de iarnă severă; anchetatorii ruși au deschis un dosar penal pentru neglijență, susținând că operatorul rețelei nu a întreținut corespunzător liniile vechi. Întreruperea a afectat și Severomorsk, oraș militar închis și bază a Flotei Nordului, unde navele au fost trecute pe sisteme autonome de alimentare pentru a reduce presiunea pe rețeaua civilă, relatează Reuters.
Pentru exporturile rusești, miza este dublă: pe termen scurt, oprirea porturilor înseamnă întârzieri și costuri suplimentare în lanțul logistic (inclusiv riscul de aglomerare a navelor și de decalare a livrărilor); pe termen mediu, episodul amplifică semnele de fragilitate ale infrastructurii care susține comerțul exterior în Arctica. Presiunile existau deja: volumele de marfă din Murmansk au scăzut, iar throughput-ul a fost cu 28% mai mic în primele șapte luni din 2025 față de perioada similară din anul precedent. În acest context, orice criză energetică prelungită în nodurile logistice din nord poate deveni un factor de limitare pentru exporturile de materii prime, inclusiv în perioadele în care condițiile meteo reduc oricum fereastra operațională.
Recomandate
Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]
O pană generală de curent a afectat aproape întreaga populație a Cubei, potrivit operatorului rețelei electrice naționale, UNE. Autoritățile au anunțat că investighează cauzele incidentului, care vine pe fondul unei crize energetice tot mai severe în insulă. În ultimii ani, penele de curent au devenit tot mai frecvente în Cuba, unele dintre ele durând ore sau chiar zile. Sistemul energetic al țării este considerat învechit, iar centralele electrice funcționează adesea cu probleme tehnice și cu deficit de combustibil. Deși Cuba produce aproximativ 40% din necesarul intern de petrol, cantitatea nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie. Situația s-a agravat după reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Criza energetică a generat tensiuni sociale. În weekend, într-o localitate din Cuba a avut loc un protest violent, un eveniment rar în statul condus de regimul comunist. Președintele cubanez a declarat recent că guvernul încearcă să diversifice sursele de energie, inclusiv prin proiecte de energie solară, gaze naturale și modernizarea termocentralelor. Date citate de Reuters arată că, în acest an, doar câteva transporturi mici de combustibil au ajuns în porturile cubaneze, ceea ce amplifică dificultățile în alimentarea centralelor electrice. Autoritățile nu au anunțat încă când va fi restabilită complet alimentarea cu energie electrică. [...]
România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]
Dumitru Chisăliță susține că România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) afirmă că România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, însă reacția autorităților ar fi fost limitată. El indică drept excepție compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor. În același timp, Chisăliță spune că prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului. În acest context, el consideră că măsurile publice discutate până acum nu răspund efectiv presiunilor din piață. Analistul arată că vineri a apărut un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. În opinia sa, documentul nu ar funcționa ca un plan, deoarece ar conține idei fără scenarii de lucru, măsuri concrete, responsabili desemnați, surse de finanțare, evaluări de impact și mecanisme de aplicare. Chisăliță discută și ipoteza declarării unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, subliniind că aceasta ar fi justificată doar dacă apar probleme de continuitate a aprovizionării la pompă. El notează că declarațiile oficiale recente ar fi infirmat existența unor astfel de probleme, ceea ce ridică întrebări despre rațiunea unei eventuale declarări a crizei. Un punct pe care îl consideră relevant în document se referă la stocuri: stocurile de urgență din România ar acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în exterior, prin delegare, încă o perioadă similară, în total circa 90 de zile. De aici, Chisăliță cere precizări despre localizarea stocurilor din exterior și despre timpul necesar pentru aducerea lor în România după decizia de utilizare. El avertizează că, dacă stocurile sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi problematic în actualul context. În argumentația sa, Chisăliță invocă date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În scenariul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea intra în țară, ceea ce ar putea explica discuțiile despre o situație de criză, sugerează el. Tot în logica riscului de deficit, președintele AEI menționează ideea repornirii rafinăriei Petrotel. El ridică semne de întrebare privind oportunitatea unei astfel de măsuri în condițiile interdicțiilor legate de prelucrarea țițeiului rusesc (în contextul sancțiunilor europene) și ale unui deficit global de țiței menționat în document. Chisăliță critică și propunerea de plafonare a prețurilor pentru o lună la 8,86 lei/litru pentru motorină și 8,41 lei/litru pentru benzină, pe care o consideră nerealistă. Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni motorina ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în țară a motorinei și țițeiului cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar pune comercianții în situația de a cumpăra scump și a vinde mai ieftin. Într-un astfel de scenariu, el susține că plafonarea ar putea rămâne doar „pe hârtie”, iar importurile s-ar reduce, cu risc de penurie: în circa două săptămâni pentru motorină și în aproximativ patru săptămâni pentru benzină, potrivit evaluării sale. Separat, Chisăliță spune că plafonarea marjei comerciale ar fi o discuție diferită, dar avertizează că o marjă unică la nivel național ar putea afecta disproporționat micii operatori și ar permite marilor lanțuri integrate să își redistribuie profiturile pe alte verigi. El consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar fi o măsură cu potențial de corecție. În privința exporturilor, el observă că formularea din document despre exportul realizat cu acordul ministerului ar putea indica o intenție de limitare, dar atrage atenția că, juridic, „export” se referă la livrări în afara UE, ceea ce ar permite ocolirea măsurii prin livrări intracomunitare urmate de redirecționare. La final, articolul arată că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Documentul menționează că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză, plafonarea prețurilor, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești. [...]
Consiliul General al Municipiului București a aprobat reducerea facturilor la energie termică , potrivit Mediafax , pentru situațiile în care apa caldă și încălzirea nu sunt livrate la parametrii contractuali, cu aplicare retroactivă de la 1 ianuarie 2026. Decizia vizează direct scăderea costurilor suportate de consumatori atunci când serviciul de termoficare nu respectă standardele asumate prin contract, în special în perioadele cu probleme de temperatură la apa caldă sau cu deficiențe în furnizarea căldurii. Ce a decis CGMB și de când se aplică Hotărârea adoptată de Consiliul General introduce posibilitatea diminuării facturilor la energie termică pentru bucureșteni, atunci când serviciile de încălzire și apă caldă nu sunt furnizate în parametrii contractuali. Măsura se aplică retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că, acolo unde se constată neconformități pentru perioada de după această dată, consumatorii ar urma să beneficieze de ajustări ale sumelor facturate. Cum se traduce în reducerea facturilor la apă caldă și căldură Conform hotărârii, locuitorii care nu beneficiază de apă caldă sau căldură la standardele stabilite vor plăti facturi mai mici. În esență, mecanismul urmărește ca prețul plătit să reflecte calitatea efectivă a serviciului primit, nu doar tariful din factură. În plus, bucureștenii vor putea primi retroactiv sumele care li se cuvin, începând cu 1 ianuarie 2026, dacă serviciile furnizate nu au respectat parametrii contractuali. Pentru consumatori, acesta este elementul cu impact financiar imediat: corecții pentru perioadele în care au plătit, dar nu au primit serviciul la nivelul așteptat. Cine a inițiat proiectul și cum a fost votat Proiectul a fost inițiat de consilierii generali ai PSD și PUSL și a fost adoptat cu 40 de voturi „pentru” și 12 abțineri, notează Mediafax . În articol, inițiativa este prezentată drept o victorie pentru consilierii generali ai PUSL și pentru bucureșteni, în contextul în care tema facturilor la termoficare și a calității serviciului rămâne una sensibilă în Capitală. Argumentul „cât primești, atât plătești” și miza pentru consumatori Susținătorii proiectului spun că hotărârea introduce un principiu de echitate în relația dintre sistemul de termoficare și consumatori, în condițiile în care, până acum, au existat situații în care oamenii au achitat tarife de apă caldă chiar și când la robinet ajungea apă insuficient încălzită. „Aprobarea proiectului înseamnă aplicarea unui principiu de bun-simț: cât primești, atât plătești.” În aceeași logică, liderul consilierilor PUSL din Consiliul General, Bogdan Ion Jelea, a susținut că adoptarea proiectului va pune capăt situațiilor în care bucureștenii plăteau pentru servicii necorespunzătoare: „Rezultatul de astăzi este unul cât se poate de bun, pentru că bucureștenii nu vor mai plăti apă rece la preț de apă caldă”, potrivit sursei citate. Ce urmează: aplicarea în sistemul de termoficare Hotărârea adoptată urmează să fie aplicată în sistemul de termoficare al Capitalei, astfel încât facturile să reflecte mai exact calitatea serviciilor furnizate, consemnează Mediafax . Din perspectiva consumatorilor, efectul practic depinde de modul în care vor fi operaționalizate verificarea parametrilor contractuali și calculul reducerilor, inclusiv pentru regularizările retroactive începând cu 1 ianuarie 2026. [...]
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
