Știri
Știri din categoria Energie

La Feldioara se discută un acord pentru tratarea mineralelor rare cu Nuclearelectrica, potrivit Economedia, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan din 17 februarie 2026. Șeful statului a spus că o „mare companie americană” ar putea trata în România, la Feldioara, minerale rare, într-un parteneriat cu compania de stat Nuclearelectrica.
Tema Feldioara a apărut în contextul unei întrebări despre posibilitatea ca România să preia, pentru procesare, minerale rare exploatate în Groenlanda. Președintele a plasat discuția într-un cadru mai larg, legat de „materialele critice” (materii prime considerate strategice pentru industrie și apărare), menționând că există o inițiativă de cooperare între Statele Unite, parteneri europeni și Uniunea Europeană pentru coordonare pe această zonă.
„Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală a Nuclearelectrica în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara, va fi foarte interesant pentru România”, a precizat Nicușor Dan.
Din declarațiile președintelui reiese că proiectul este, deocamdată, în faza de discuții, iar Feldioara este indicată drept punctul unde Nuclearelectrica are deja infrastructură și know-how pentru tratarea minereului de uraniu și a metalelor asociate. Nicușor Dan a mai spus că „discuțiile sunt demarate” și că sunt coordonate de compania privată americană, atât cu partea română (Nuclearelectrica), cât și cu „locația de exploatare”, fără a oferi detalii despre calendar, volume sau investiții.
Pe de altă parte, Economedia notează că, potrivit surselor G4Media, în spatele companiei americane ar fi omul de afaceri Frank Timiș. Publicația arată că informația a plecat de la Newsweek, care a citat surse, și ar fi fost confirmată pentru G4Media de surse din domeniul energetic industrial. Compania implicată în proiect este indicată ca fiind Critical Metals Corp, iar cel mai mare acționar ar fi European Lithium Limited, listată la Bursa din Frankfurt, despre care sursele citate susțin că ar avea legătură cu Frank Timiș.
În același material este menționat și un raport al Ningi Research, care pune sub semnul întrebării soliditatea tehnică și economică a unor proiecte asociate companiei, descriind Critical Metals Corp drept un „vehicul promoțional” și contestând ipotezele de bază din evaluările vehiculate. În acest context, miza pentru România rămâne dublă: pe de o parte, potențialul de a valorifica la Feldioara o capacitate industrială existentă într-un domeniu strategic; pe de altă parte, necesitatea de clarificare a structurii de acționariat, a credibilității partenerului și a parametrilor concreți ai unui eventual acord, înainte ca proiectul să treacă de stadiul de discuții.
Recomandate

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]

Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]

Ieftinirea de 30 de bani/litru la motorină, aplicată simultan de mai multe lanțuri, reduce rapid costurile de alimentare și împinge piața spre alinierea prețurilor , potrivit HotNews , pe baza datelor afișate pe site-ul Monitorul Prețurilor. Petrom și OMV au redus semnificativ prețul motorinei standard: Petrom a coborât cu 30 de bani/litru la 8,33 lei/litru, iar OMV a aplicat aceeași scădere, până la 8,42 lei/litru. Mai multe rețele au ajuns la același preț la motorina standard MOL a redus și ea cu 30 de bani/litru, iar noul preț pentru motorina standard este 8,72 lei/litru. Acesta este același preț (în scădere) afișat și de Lukoil și Rompetrol. HotNews notează că este o situație mai puțin obișnuită ca mai multe rețele să afișeze același preț, observație făcută în mai multe rânduri de site-ul Economica. La SOCAR, motorina standard a rămas la 8,99 lei/litru, același nivel ca duminica trecută. Scăderi și la motorina premium Reducerile de 30 de bani/litru au fost aplicate și la motorina premium: Petrom: de la 9,40 lei/litru la 9,10 lei/litru OMV: de la 9,54 lei/litru la 9,24 lei/litru MOL: de la 9,89 lei/litru la 9,59 lei/litru Lukoil: până la 9,54 lei/litru (același preț practicat și de Rompetrol) În context, HotNews amintește că marți dimineață SOCAR scăzuse prețul benzinei standard sub 8 lei , fiind atunci cea mai ieftină de pe piață, conform unui articol anterior al publicației. [...]

UE riscă un șoc operațional în aviație dacă blocajele la importuri persistă , pentru că rezervele și producția internă ar acoperi combustibilul de avion doar pentru aproximativ cinci luni, potrivit Digi24 , care citează o estimare a guvernului olandez transmisă de Reuters. Avertismentul vine pe fondul temerilor exprimate de companiile aeriene europene că războiul cu Iranul ar putea duce la penurii de combustibil în „câteva săptămâni”. Într-o scrisoare către parlament, guvernul de la Haga arată că aprovizionarea internă cu kerosen este la aproximativ 78% din nivelul normal, după ce majoritatea importurilor au fost oprite. Țările de Jos au un rol cheie în lanțul european de rafinare, găzduind unele dintre cele mai mari rafinării din Europa, în portul Rotterdam. Ce înseamnă „cinci luni” și de ce contează pentru piață Estimarea olandeză pornește de la scenariul în care producția europeană de motorină și kerosen, împreună cu utilizarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, ar putea acoperi cererea timp de „câteva luni”, dacă perturbările rămân la nivelul actual. Tradus în cifrele autorităților, asta înseamnă: aproximativ cinci luni de combustibil pentru avioane (kerosen); peste un an pentru motorină și benzină, cu condiția ca rezervele să fie folosite integral și să nu fie redirecționate către alte regiuni. Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Țările de Jos a precizat că estimarea pentru kerosen include atât rezervele strategice, cât și stocurile comerciale. Separat, Agenția Internațională pentru Energie a spus anterior că stocurile din Europa ar putea acoperi necesarul cel puțin până în luna iunie. Prețuri în creștere, dar fără penurii imediate Autoritățile olandeze susțin că, în acest moment, nu există penurii imediate de combustibil, însă semnalează creșteri puternice de preț după închiderea Strâmtorii Ormuz , eveniment care a perturbat aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze. În plan operațional, guvernul de la Haga anunță activarea primei etape a planului de criză petrolieră elaborat în 2022, care presupune monitorizarea intensificată a piețelor energetice și pregătirea unor măsuri suplimentare. Măsuri de sprijin: pachet estimat la 1 miliard de euro Pe componenta economică, autoritățile pregătesc un pachet de sprijin estimat la aproximativ 1 miliard de euro , care include: reduceri de taxe pentru navetiști și sectorul transporturilor; împrumuturi ieftine pentru investiții în eficiența energetică a locuințelor; sprijin direcționat pentru gospodăriile cu venituri reduse. [...]

Finalizarea unui sistem de stocare de 98,617 MW în Caraș-Severin aduce în prim-plan rolul subvențiilor în accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei , după ce grupul turc Guris a încheiat proiectul de baterii la scară utilitară din comuna Iaz, județul Caraș-Severin, potrivit Profit . Proiectul este prezentat ca „ cel mai mare sistem de stocare a energiei din Banat ” și a fost finalizat de Guris la o putere instalată de 98,617 MW, conform informațiilor publicate. Un element-cheie pentru fezabilitatea investiției a fost sprijinul public: pentru acest proiect, compania a primit o subvenție nerambursabilă de la Ministerul Energiei în valoare de 10,7 milioane euro (aprox. 54,6 milioane lei), acordată în noiembrie 2024, mai arată publicația. [...]

Scumpirea energiei a împins în sus costurile industriale din Germania , cu prețurile de producție în creștere cu 2,5% în martie față de februarie, un semnal relevant pentru presiunile inflaționiste din lanțurile europene de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează date Destatis preluate de Mediafax. Principalul motor a fost energia: prețurile din acest segment au urcat cu 7,5% într-o singură lună, cea mai mare creștere lunară din august 2022. Contextul invocat este cel al tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au influențat piețele energetice și au majorat costurile pentru materii prime și combustibili. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri Destatis indică o transmitere rapidă în zona produselor petroliere și a combustibililor: produsele petroliere: +22,9% față de februarie 2026; combustibil pentru încălzire: +53,4%; carburanți: +22,3%; gaze naturale: +5,7% (pentru toate categoriile de consumatori); energie electrică: +3,1%. De ce contează pentru economie Creșterea costurilor la energie se reflectă direct în prețurile de producție, un indicator urmărit pentru inflația industrială și, ulterior, pentru dinamica prețurilor din economie. Germania este descrisă ca fiind deosebit de sensibilă la variațiile din energie, inclusiv pe fondul dependenței de importuri. [...]