Știri din categoria Energie

Acasă/Știri/Energie/Președintele discută un parteneriat...

Președintele discută un parteneriat Nuclearelectrica pentru metale critice - În paralel se conturează o inițiativă de cooperare SUA-UE

Președintele discută despre parteneriate pentru minerale rare în România.

La Feldioara se discută un acord pentru tratarea mineralelor rare cu Nuclearelectrica, potrivit Economedia, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan din 17 februarie 2026. Șeful statului a spus că o „mare companie americană” ar putea trata în România, la Feldioara, minerale rare, într-un parteneriat cu compania de stat Nuclearelectrica.

Tema Feldioara a apărut în contextul unei întrebări despre posibilitatea ca România să preia, pentru procesare, minerale rare exploatate în Groenlanda. Președintele a plasat discuția într-un cadru mai larg, legat de „materialele critice” (materii prime considerate strategice pentru industrie și apărare), menționând că există o inițiativă de cooperare între Statele Unite, parteneri europeni și Uniunea Europeană pentru coordonare pe această zonă.

„Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală a Nuclearelectrica în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara, va fi foarte interesant pentru România”, a precizat Nicușor Dan.

Din declarațiile președintelui reiese că proiectul este, deocamdată, în faza de discuții, iar Feldioara este indicată drept punctul unde Nuclearelectrica are deja infrastructură și know-how pentru tratarea minereului de uraniu și a metalelor asociate. Nicușor Dan a mai spus că „discuțiile sunt demarate” și că sunt coordonate de compania privată americană, atât cu partea română (Nuclearelectrica), cât și cu „locația de exploatare”, fără a oferi detalii despre calendar, volume sau investiții.

Pe de altă parte, Economedia notează că, potrivit surselor G4Media, în spatele companiei americane ar fi omul de afaceri Frank Timiș. Publicația arată că informația a plecat de la Newsweek, care a citat surse, și ar fi fost confirmată pentru G4Media de surse din domeniul energetic industrial. Compania implicată în proiect este indicată ca fiind Critical Metals Corp, iar cel mai mare acționar ar fi European Lithium Limited, listată la Bursa din Frankfurt, despre care sursele citate susțin că ar avea legătură cu Frank Timiș.

În același material este menționat și un raport al Ningi Research, care pune sub semnul întrebării soliditatea tehnică și economică a unor proiecte asociate companiei, descriind Critical Metals Corp drept un „vehicul promoțional” și contestând ipotezele de bază din evaluările vehiculate. În acest context, miza pentru România rămâne dublă: pe de o parte, potențialul de a valorifica la Feldioara o capacitate industrială existentă într-un domeniu strategic; pe de altă parte, necesitatea de clarificare a structurii de acționariat, a credibilității partenerului și a parametrilor concreți ai unui eventual acord, înainte ca proiectul să treacă de stadiul de discuții.

Recomandate

Articole pe același subiect

Viziune artistică a centralei nucleare SMR de la Doicești, înconjurată de natură.
Energie30 ian. 2026

Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale

România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]

Marco Rubio și Péter Szijjártó semnează acordul nuclear civil între SUA și Ungaria.
Energie16 feb. 2026

Marco Rubio și Viktor Orban bat palma pe programul nuclear civil; „Epocă de aur” în relația cu SUA, legată direct de realegerea liderului de la Budapesta

Statele Unite și Ungaria au semnat un acord interguvernamental privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile , într-un context de apropiere politică accentuată între administrația Trump și guvernul condus de Viktor Orbán, relatează Fox News . Documentul a fost parafat la Budapesta de secretarul de stat american Marco Rubio , alături de ministrul ungar de externe Péter Szijjártó. În declarațiile susținute la ceremonia de semnare, Rubio a subliniat că relația dintre cele două state este „la cel mai înalt nivel posibil”, făcând referire și la legătura personală dintre președintele Donald Trump și premierul Viktor Orbán . Oficialul american a afirmat că „succesul Ungariei este succesul nostru”, subliniind că programul nuclear civil convenit la Budapesta reprezintă un pilon al unei posibile „epoci de aur” în relațiile bilaterale, perspectivă pe care a corelat-o indirect cu realegerea lui Viktor Orban; Marco Rubio a sugerat totodată că, în eventualitatea unor dificultăți economice sau a unor amenințări la adresa stabilității naționale, administrația de la Washington ar fi pregătită să identifice soluții concrete de sprijin pentru guvernul ungar. Acordul vizează cooperarea în domeniul nuclear civil, un sector strategic pentru Ungaria, care își bazează o parte importantă a producției de energie pe centrala de la Paks. Deși detaliile tehnice nu au fost prezentate public, astfel de acorduri facilitează schimbul de tehnologie, expertiză și investiții în proiecte energetice. Semnarea documentului vine într-un moment în care Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru realegerea lui Viktor Orbán, pe care l-a descris drept un lider „puternic și eficient”. Relațiile bilaterale par să se fi consolidat sub actuala administrație americană, în contrast cu perioadele anterioare marcate de tensiuni legate de statul de drept și politicile interne ale Budapestei. Acordul nuclear adaugă o dimensiune strategică suplimentară parteneriatului americano-ungar, într-un context european sensibil din punct de vedere energetic și geopolitic. [...]

Stație de alimentare Lukoil cu prețuri afișate și trafic în jur.
Energie11 feb. 2026

Ministerul Energiei propune supraveghere extinsă la companiile Lukoil din România - proiect de HG în dezbatere publică

Ministerul Energiei a lansat un proiect de HG pentru supravegherea companiilor Lukoil , potrivit HotNews.ro . Documentul, pus miercuri în dezbatere publică, vizează instituirea unei „supravegheri extinse” asupra firmelor controlate de grupul rusesc în România și include propunerea de numire a lui Ion Bogdan Bugheanu ca supraveghetor; publicația notează că nu există informații publice despre acesta (CV sau biografie), singura mențiune fiind pe o listă de candidați la Consiliul Local Mioveni în 2020, ca membru ALDE. Măsura ar urma să se aplice pentru Lukoil România SR L, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam – Sucursala București. Actul normativ este elaborat în baza unei ordonanțe de urgență adoptate la finalul anului trecut, iar contextul invocat este că activele Lukoil din străinătate, inclusiv din România, se află sub sancțiuni impuse de SUA din 21 noiembrie 2025. În nota de fundamentare, Ministerul Energiei argumentează importanța economică și de securitate a activelor: rafinăria Petrotel-Lukoil ar asigura aproximativ 23% din piața produselor petroliere din România și circa 18% din obligația națională de stocare de urgență. Oprirea activității ar putea produce perturbări majore în aprovizionarea cu carburanți, iar pierderea cotei de piață ar trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului la pompă și cu riscul unor insuficiențe locale sau regionale de benzină și motorină; în plus, Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar întreruperea activității ar afecta fluxurile logistice și capacitatea de import prin porturi și terminale petroliere. Documentul semnalează și un risc strategic legat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil este operator și acționar majoritar. Guvernul apreciază că situația amplifică riscurile de dependență energetică și expune juridic și geopolitic o companie strategică a statului, motiv pentru care este menționată necesitatea consultării CSAT. Separat, HotNews.ro mai arată că Lukoil a anunțat că a acceptat să vândă cea mai mare parte a activelor sale străine, estimate la circa 22 de miliarde de dolari, către Carlyle Group, tranzacție condiționată de aprobări de reglementare, inclusiv permisiunea OFAC, în condițiile în care Trezoreria SUA a acordat termen până la 28 februarie pentru vânzarea portofoliului global. [...]

Contor de energie electrică montat pe un perete, cu cifre vizibile.
Energie11 feb. 2026

PPC Energie reduce tariful pentru clienții casnici - prețul final coboară spre 1 leu/kWh

PPC Energie lansează o ofertă surpriză cu prețuri reduse semnificativ pentru clienții casnici, care poate coborî sub 1 leu/kWh în anumite cazuri, în încercarea de a stopa migrarea spre concurenți mai ieftini , informează Profit.ro . Oferta „PPC Retenție Exclusiv Extra+” este valabilă doar în luna februarie și prevede un contract pe 12 luni, cu un preț de energie-marfă de 0,493 lei/kWh. Prețul final, cu toate tarifele și taxele incluse, variază în funcție de zona de distribuție, între 1,16 și 1,24 lei/kWh , însă oferta include și o reducere de 10 lei lunar la factură timp de un an. Astfel, în cazul unui consum de 100 kWh pe lună, prețul final efectiv ajunge la 1,06 lei/kWh , iar la 200 kWh, la 1,11 lei/kWh – valori semnificativ mai mici decât cele din ofertele anterioare ale PPC. Pentru comparație, oferta precedentă a companiei prevedea prețuri de până la 1,33 lei/kWh, dar pe o perioadă contractuală de trei ani. Noua strategie vizează în mod clar clienții cu consum mediu și redus, categoria cea mai predispusă să migreze către furnizori alternativi în căutarea unor tarife mai avantajoase. Această mutare vine în contextul în care Hidroelectrica își păstrează prețul constant, la 0,45 lei/kWh pentru energia activă, iar Nova Power & Gas a intrat recent în competiție cu oferte promoționale de 0,352 și 0,43 lei/kWh pentru 4, respectiv 6 luni. Totuși, aceste prețuri vor deveni ulterior variabile, ceea ce adaugă incertitudine pentru client. Piața energiei pentru consumatorii casnici devine tot mai dinamică, iar presiunea concurențială pare să determine o scădere generală a tarifelor, în special în ofertele de tip promoțional. În paralel, jucători ca Nova Power & Gas investesc în stocare energetică și infrastructură, ceea ce le poate asigura o poziție mai puternică în viitorul apropiat. [...]

Proiectul hidrocentralei Tarnița, o investiție strategică pentru energia națională.
Energie10 feb. 2026

România și Franța formează un joint venture energetic pentru Tarnița - Hidrocentrala de 1.000 MW cu pompaj revine pe masa de lucru după zeci de ani

Potrivit Profit.ro , acționarii Hidroelectrica au aprobat oficial înființarea unei companii mixte cu EDF Power Solutions International pentru relansarea proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național . Centrala, gândită încă din perioada regimului Ceaușescu, urmează să fie construită sub forma unei unități cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o putere instalată estimată la 1.000 MW. Asocierea se va face în cote egale, 50% - 50%, printr-un joint venture înregistrat în România. Pentru moment, sunt aprobate doar primele două faze ale proiectului: prefezabilitate (estimată la 400.000 euro) și fezabilitate cu dezvoltare până la decizia finală de investiție (30 milioane euro) . EDF condiționează participarea de garantarea unui sprijin financiar de stat în etapa de operare , în baza legislației deja existente din 2014, care prevede facilități pentru proiectele CHEAP. Printre formele de sprijin solicitate se numără: Mecanism de rezervare de capacitate , prin care statul plătește ca centrala să fie disponibilă în momente critice; Contracte pentru diferență (CfD) , care garantează un preț minim de vânzare a energiei; Feed-in tariff , un sistem cu prețuri fixe peste cele din piață, aplicat și în alte țări UE. EDF susține că doar în prezența acestor scheme de sprijin proiectul poate deveni rentabil, în condițiile în care investiția totală estimată depășește 1 miliard de euro . Până în prezent, România a eșuat să atragă investitori privați pentru acest proiect, iar compania înființată anterior ( Hidro Tarnița SA ) a intrat în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, reactualizat în 2014, se află în patrimoniul acesteia, iar autoritățile analizează opțiunea utilizării sale în locul întocmirii unuia nou. Proiectul Tarnița are o importanță strategică crescută în actualul context energetic european, întrucât CHEAP-urile sunt considerate soluții-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelei în condițiile creșterii ponderii regenerabilelor (eolian și solar) în mixul energetic. Aceste centrale sunt capabile să pompeze apă în rezervoare superioare atunci când există surplus de energie și să o turbineze ulterior, în orele de vârf, contribuind astfel la stabilitatea sistemului. Totodată, proiectul se suprapune cu nevoia de a integra viitoarele capacități nucleare (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), dar și noile parcuri eoliene și solare în creștere accelerată în România. Relansarea Tarniței este cel mai concret pas făcut de autoritățile române în direcția unui proiect energetic major, cu miză tehnologică și geopolitică. Deși în trecut proiectul a fost contestat din motive de eficiență economică, parteneriatul cu un actor internațional de talia EDF oferă o nouă perspectivă de credibilitate și susținere în fața Comisiei Europene. [...]

Radu Burnete discutând despre potențialul României în minerale critice și energie.
Energie09 feb. 2026

Radu Burnete: România poate deveni furnizor strategic de minerale critice și energie într-o nouă arhitectură economică globală

România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA , afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial . După participarea la evenimentul „ Critical Minerals Ministerial ” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice. România – potențial strategic pentru minerale esențiale În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate : Grafit la Baia de Fier (Gorj) Magneziu la Budureasa (Bihor) Cupru la Rovina (Hunedoara) Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României. Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut , ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare. Energie nucleară și Coridorul Vertical Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic , în special: Investițiile în reactoarele de la Cernavodă (recondiționarea 1 și 2, dezvoltarea 3 și 4) Proiectul de reactoare modulare SMR de la Doicești, în parteneriat cu SUA Coridorul Vertical de gaze , care va transporta LNG american din Grecia către Europa Centrală, prin România România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale , ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională. Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american. Politică externă unitară și parteneriate solide În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare , investiții în apărare și colaborări bilaterale economice . Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară. România, ca aliat economic de încredere Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere . Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale. Mesajul esențial „America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete [...]