Știri
Știri din categoria Energie
Nuclearelectrica ia în calcul anularea sau ajustarea unor plăți cerute de Nova Power & Gas în proiectul SMR de la Doicești, după ce Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli legate de cheltuieli și de tranzacția pentru teren, potrivit HotNews. Miza imediată este una financiară și de guvernanță: compania de stat vrea să verifice dacă sumele refacturate către RoPower Nuclear (societatea de proiect) sunt justificate și, dacă nu, să le conteste inclusiv în instanță.
Nuclearelectrica va discuta în AGA din 10 septembrie o notă oficială întocmită la solicitarea Ministerului Energiei, după finalizarea raportului Corpului de Control. În document, compania arată că a cerut deja un „audit forensic” independent – o verificare financiară și documentară aprofundată, folosită pentru identificarea neregulilor și pentru a stabili dacă există elemente utilizabile ulterior într-un litigiu.
Compania spune că va analiza sumele cerute de asociatul privat Nova Power and Gas către RoPower Nuclear, unde Nuclearelectrica și partenerul privat dețin câte 50%, precum și „posibilitatea anulării sau ajustării” acestora. Verificarea are ca miză, potrivit notei, banii refacturați de Nova Power către RoPower.
Contextul central al disputei este tranzacția prin care RoPower a cumpărat terenul de la Nova Power: asociatul privat ar fi vândut către compania de proiect un teren la un cost total de 46 milioane de euro, după ce îl cumpărase cu 2,8 milioane de euro.
Raportul Corpului de Control indică „numeroase probleme” în proiect, de la înființarea RoPower Nuclear și asocierea dintre părți, până la alegerea amplasamentului, tranzacția terenului, cheltuieli și finanțare. În acest cadru, recomandările către Nuclearelectrica includ:
Separat, nu este clar dacă raportul a fost transmis către instituții de anchetă. Guvernul a răspuns, la o solicitare a publicației, că „informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.
Raportul critică modul de selecție a amplasamentului: terenul de la Doicești, achiziționat de Nova Power, s-a clasat pe locul al doilea într-o evaluare realizată de consultantul Sargent & Lundy, iar alegerea ar fi fost fundamentată pe argumente generale, fără o analiză comparativă cuantificabilă a avantajelor și dezavantajelor tehnice și economice.
În privința tranzacției, Corpul de Control arată că:
Raportul mai menționează că aproximativ 5 milioane de euro din costurile refacturate ar proveni din facturi emise de o firmă afiliată vânzătorului, pentru lucrări de organizare de șantier, considerate fără mandat clar din partea companiei de proiect sau anterioare asocierii.
Pe fondul acestor constatări, raportul notează și escaladarea bugetului: în decembrie 2025, costurile proiectului ar fi fost estimate la 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), cu circa 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) peste estimarea din septembrie 2022.
Nuclearelectrica a acordat împrumuturi către RoPower de 243 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei), din care ar fi fost trase circa 228 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei). Aportul de capital este egal, 39.886.000 lei pentru fiecare acționar, iar Corpul de Control a constatat absența unui sistem de monitorizare eficient la nivelul Nuclearelectrica pentru cheltuielile finanțate din creditul de acționar, deși exista drept contractual de audit.
Nova Power & Gas a transmis, într-un răspuns solicitat de HotNews (după publicarea raportului), că rolul său în RoPower a fost gândit ca tranzitoriu, cu retragere din acționariat înainte de începerea construcției. În ipoteza abandonării definitive a proiectului SMR la Doicești, compania spune că a comunicat opțiunea de reversare a tranzacției de cumpărare a terenului, prin returnarea banilor încasați și renunțarea la pretențiile financiare privind lucrările neachitate.
În perioada următoare, deciziile din AGA și rezultatele auditului forensic vor indica dacă Nuclearelectrica merge pe ajustări contabile, anularea acordului de refacturare sau pe un litigiu, cu efect direct asupra costurilor deja recunoscute în proiect și asupra relației cu partenerul privat.
Recomandate
Nuclearelectrica încearcă să-și securizeze finanțarea retehnologizării Unității 1 prin vânzarea în avans a energiei pe 20 de ani, într-o licitație care pornește de la un prag minim de 91,5 euro/MWh (480,3 lei/MWh), potrivit documentelor analizate de Profit . Miza economică este dublă: compania își blindează veniturile pe termen lung, iar potențialii finanțatori primesc un mecanism de reducere a riscului de preț într-un proiect despre care SNN spune că ar putea deveni nerentabil în scenariile de piață pe termen foarte lung. Nuclearelectrica (SNN) a scos la licitație o cantitate totală cuprinsă între minim 59,5 milioane MWh și maxim 70,1 milioane MWh, cu livrare în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046, „în funcție de opțiunea cumpărătorului privind opririle planificate și/sau neplanificate sau reduceri de putere”. Ce vinde SNN și la ce preț minim Pragul minim „garantat” sub care oferta nu poate coborî este de 91,5 euro/MWh (480,3 lei/MWh) , fără componenta de injecție în rețea a tarifului de transport și fără TVA. La acest nivel, cantitatea totală maximă scoasă la licitație ar depăși 6,4 miliarde euro (aprox. 32,0 miliarde lei) ca valoare, conform calculelor din documentația citată. Energia este ofertată prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral pe termen lung de cumpărare a energiei), pentru o cantitate de 400 MW echivalent bandă în intervalul 2027–2046. Cantitățile sunt împărțite în cinci loturi: două loturi de 7.446.000 MWh – 8.766.000 MWh fiecare; trei loturi de 14.892.000 MWh – 17.532.000 MWh fiecare. Ca ordin de mărime, producția anuală a centralei Cernavodă în ultimii ani a fost de circa 10 milioane MWh, adică aproximativ 5 milioane MWh pe fiecare unitate, potrivit aceleiași surse. De ce contează: contractele pe 20 de ani sunt gândite ca garanție pentru credite Motivația explicită din documente este legată de finanțarea retehnologizării Unității 1 (RTH U1). SNN arată că prognozele pe termen foarte lung privind prețurile angro indică o scădere care ar putea duce prețurile sub LCOE (Levelized Cost of Electricity – costul nivelat al energiei, adică prețul minim necesar pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață a centralei, inclusiv investiția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea). În documentul de fundamentare citat, compania leagă direct licitația de accesul la finanțare: „SNN intenționează să încheie contracte pe termen lung (20 de ani, cu livrare din 2027 [...]) în piața de energie, pentru a facilita obținerea de finanțare pentru RTH U1”. În acest context, Nuclearelectrica are în vedere să garanteze împrumuturile necesare retehnologizării cu contractele de vânzare rezultate din licitația programată în septembrie, mai notează documentația. Cum sunt gestionate riscurile de nelivrare Documentația include opțiuni de nelivrare care țin de opriri planificate și neplanificate: pentru opriri planificate, vânzătorul poate avea până la 45 de zile/an , de regulă în trimestrul al doilea, cu notificări în două etape (orientativ cu 6 luni înainte și confirmare cu 30 de zile înainte, cu o variație de ±5 zile); pentru opriri neplanificate și/sau reduceri de putere, vânzătorul poate reduce cantitățile livrate „până la 0 MW” pentru până la 10 zile/an (240 ore/an) , cu notificare cu cel puțin o zi înainte, până la ora 10:00 CET. Licitația este programată „în ultima parte a lunii viitoare”, conform sursei. Calendarul licitației și pașii de aprobare Procedura este structurată în trei etape: negocierea clauzelor contractuale cu contrapărțile care trec criteriile prudențiale de eligibilitate (durată estimată: 30 de zile); licitație electronică (durată estimată: 1 zi); aprobări corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor SNN pentru proiectul RTH U1 (durată estimată: 40 de zile). Acționarii au aprobat strategia de ofertare și tranzacționare pentru 2027–2046, cu vot decisiv al autorității tutelare, iar compania își rezervă dreptul să reia procesul sau să îl anuleze dacă nu contractează întreaga cantitate propusă. [...]
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
ELCEN a oprit din nou producția de energie electrică la CET Grozăvești , pentru a evita o avarie majoră în condiții de caniculă , iar decizia reduce aportul de 30 MW pe care centrala îl livra recent în Sistemul Energetic Național, potrivit Biziday . Compania spune că furnizarea apei calde în București nu este afectată, iar luni dimineață este programată pornirea CET Progresu, ca măsură de suplimentare a producției în contextul „stării de alertă energetică”. CET Grozăvești fusese repusă în funcțiune pe 3 august și opera în regim de cogenerare (producție simultană de energie electrică și termică), livrând zilnic 30 MW în SEN. Oprirea a fost decisă „exclusiv pentru protejarea echipamentelor”, pentru a evita declanșarea unei avarii majore, arată compania într-un comunicat . De ce a fost oprită centrala: două limitări tehnice legate de caniculă și de rețea ELCEN indică două probleme care au făcut dificilă exploatarea grupului energetic în condițiile actuale: Temperatura ridicată a apei de răcire : apa preluată din râul Argeș ar fi ajuns la 27–30°C , ceea ce a generat o tendință de supraîncălzire la lagărele turbinei. Consum termic redus și lucrări în rețea : vara, consumul de energie termică este minim, iar aria deservită de CET Grozăvești este temporar limitată de lucrările de reabilitare ale Companiei Municipale Termoenergetica în rețeaua de transport. În aceste condiții, compania spune că volumul redus de apă în circulație nu a putut prelua căldura produsă în cogenerare, ceea ce a dus la temperaturi foarte ridicate ale agentului termic (aprox. 95–100°C pe tur și peste 75°C pe retur ), regim care a limitat menținerea agregatului în parametri optimi. Impact pentru București și pentru sistemul energetic ELCEN precizează că apa caldă rămâne asigurată pe perioada opririi CET Grozăvești, prin punerea în funcțiune a unui Cazan de Apă Fierbinte (CAF) . Pentru SEN, compania mizează pe pornirea CET Progresu luni dimineață , pentru a suplimenta producția de energie electrică în contextul actual al alertei energetice. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
