Știri
Știri din categoria Diverse
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă, iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24.
Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului.
Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).
Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze.
În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro.
Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”.
În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează:
Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației.
În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative.
Recomandate
Scăderea Dunării pune presiune pe operarea centralei de la Cernavodă , cu o fereastră de doar 4–5 zile în condițiile actuale , iar autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe fluviu pentru a dirija debitul spre zona de interes, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” estimează că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în aceste condiții centrala „poate funcționa la limită” încă patru-cinci zile, a declarat directorul general adjunct al instituției, Sorin Rîndașu. Pe fondul scăderii debitelor, statul a dispus măsuri în regim de urgență pentru a încerca dirijarea apei pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Intervențiile descrise vizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, în puncte stabilite după măsurători batimetrice (măsurarea adâncimilor), realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Barjele ar urma să fie încărcate cu piatră, „probabil 500 de tone”, însă oficialul a avertizat că o încărcare mai mare ar crește riscul ca acestea să eșueze, în condițiile nivelurilor actuale ale fluviului. A doua direcție de acțiune menționată este dragajul pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, operațiuni care ar urma să fie coordonate în funcție de măsurătorile batimetrice. În primă fază, intervenția ar urma să se concentreze în zona confluenței și apoi, „pe cât posibil”, către Cernavodă, cu restricții legate de funcționarea centralei, inclusiv evitarea creșterii turbidității (tulburarea apei). Dacă apar creșteri de turbiditate în zona de prelevare, acțiunile ar putea fi oprite, conform aceleiași declarații. În privința evoluției debitelor, Rîndașu a indicat că la Baziaș se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă „în jur de 1.450 metri cubi”. Oficialul a mai spus că, deși în Austria se înregistrează precipitații care au ridicat nivelurile râurilor ce alimentează Dunărea Superioară, efectul ar ajunge în România abia după circa șapte zile până la intrarea în țară și încă aproximativ cinci zile până la Cernavodă, ceea ce înseamnă o perioadă de aproximativ două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale”. Măsurile sunt prezentate ca fiind dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar oficialul a admis explicit că „sunt riscuri”, în contextul intervențiilor și al limitărilor impuse de nivelul scăzut al Dunării. [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe producția de energie, iar Cernavodă ar mai putea funcționa „la limită” 4–5 zile , potrivit Știrile Pro TV . Administrația Națională „Apele Române ” spune că debitele sunt în scădere, iar măsurile de urgență urmăresc să mențină condițiile necesare pentru funcționarea centralei nucleare. Directorul general adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, a indicat că la intrarea Dunării în țară se înregistrează în prezent un debit de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă în jur de 1.450 metri cubi pe secundă. În acest scenariu, nivelul ar coborî cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar „Cernavodă poate să reziste circa 4–5 zile la limită”, a spus oficialul. Măsuri operative: dirijarea apei și dragaje Pentru a susține funcționarea centralei, autoritățile au pus pe listă intervenții pe Dunărea Veche, inclusiv: dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre brațul Bala; acțiuni de dragaj pe Dunărea Veche. Rîndașu a avertizat că „prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare” și că, deși se fac eforturi, există riscuri legate de menținerea în funcțiune a centralei, în contextul secetei și caniculei. De ce contează: impact direct în sistemul energetic Presiunea pe Cernavodă vine într-un moment în care producția internă este deja afectată: Unitatea 1 a centralei a fost oprită în această săptămână, ceea ce, potrivit informațiilor din articol, a redus producția internă de energie cu 10%, pe fondul unui consum ridicat din cauza caniculei. În plus, scăderea debitelor pe Dunăre aduce riscul închiderii și Unității 2, ceea ce ar avea „efect semnificativ” asupra producției interne, conform aceleiași surse. Orizont de timp: două săptămâni până la un posibil ajutor din amonte Oficialul Apelor Române a explicat că precipitațiile din Bazinul Superior (Austria) au ridicat nivelurile unor râuri care alimentează Dunărea Superioară, însă efectul ar ajunge târziu: aproximativ șapte zile până la intrarea în România și încă cinci zile până în zona Cernavodă. În total, ar fi vorba de circa două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale” pentru a menține funcționarea centralei. În acest interval, măsurile dispuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență ar putea produce un efect estimat la 10–15 centimetri, care să ajute la traversarea perioadei până la stabilizarea debitelor la intrarea în țară în jurul valorii de 1.600 metri cubi pe secundă, „poate puțin mai mari”, potrivit declarațiilor citate. Rîndașu a mai precizat că debitele actuale sunt cu 25% mai mici față de anul trecut, iar un debit de 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea în țară ar fi de cel puțin două ori și jumătate sub media multianuală a lunii. [...]
Autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe Dunăre pentru a menține alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă , în condițiile în care debitul fluviului scade rapid, iar producția de energie a fost deja afectată, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile includ detonarea unei stânci și scufundarea controlată a unor barje pentru a devia apa spre zona de captare, cu o finanțare de 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar urma să fie aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după declararea stării de urgență pe fondul scăderii producției de energie. Duminică, 2 august, Armata va detona o stâncă pentru a modifica distribuția apei în zonă și a crește cantitatea care ajunge la Cernavodă. Debitul scade sub praguri considerate critice Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât sub 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să ajungă la 1.450 până pe 7 august, conform Administrației Naționale „Apele Române ”. „O scădere undeva la 2-3 cm pe zi, în aceste condiții Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” În paralel, Forțele Navale din cadrul MApN au făcut măsurători în zona brațului Bala, inclusiv cu o dronă și un laborator mobil, pentru a evalua adâncimea și configurația albiei. Ce intervenții sunt planificate și cine le execută Prima intervenție anunțată este detonarea „Stâncii Pârjoaia”, descrisă ca un obstacol care influențează modul în care se împarte apa pe Dunăre. Scopul este ca, prin îndepărtarea ei, o cantitate mai mare de apă să curgă spre Cernavodă. Al doilea pas vizează blocarea brațului Bala, care preia în prezent din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat patru barje încărcate cu piatră, amplasate una lângă alta, pentru a devia cursul apei. NAVROM a transmis că barjele există, iar primele două ar urma să plece „în cursul zilei de astăzi” spre gura Bala, împreună cu un utilaj de dragare; următoarele două ar urma să plece a doua zi spre Isaccea pentru încărcare cu piatră brută. Măsuri suplimentare și efecte așteptate Administrația Fluvială ar urma să încerce adâncirea albiei cu aproximativ un metru pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. În plus, sunt făcute evaluări la canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire ale reactoarelor de la Cernavodă, despre care sursa arată că nu a mai fost curățat de multă vreme. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă.” Potrivit aceleiași surse, deși au fost semnalate precipitații în Austria, ar dura aproximativ două săptămâni până când nivelul Dunării ar crește și în România. Impact operațional: navigație afectată pe fluviu Nivelul scăzut al Dunării afectează și transportul pe apă. În Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de aproape o săptămână, iar o navă de croazieră este blocată în nisip încă de luni. Separat, sursa menționează că ecluza românească de la Porțile de Fier 2 a fost închisă, iar între Galați și Brăila o navă încărcată cu ciment a rămas blocată în nisip. [...]
Letonia a închis granița cu Belarus , o măsură cu impact operațional imediat pentru transport, navetă și fluxurile de persoane la frontiera estică a UE, pe fondul acuzațiilor de „război hibrid cu imigranți”, potrivit Libertatea . Decizia a fost anunțată de ministrul de interne Jānis Dombrava , care i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu mai rămână în Belarus și să folosească alte rute pentru întoarcerea în Letonia. În explicația publică, închiderea este justificată prin „motive tehnice”, însă autoritățile leagă măsura de presiunea migratorie pe care o atribuie regimului de la Minsk. „Granița Letonia-Belarus este închisă din motive tehnice. Îi îndemnăm pe cei care nu s-au întors încă în Letonia să folosească alte rute”, a anunțat Jānis Dombrava. De ce contează: frontieră UE/NATO, cu efecte directe asupra circulației Închiderea punctelor de trecere înseamnă, în practică, blocarea unei rute de intrare/ieșire din spațiul UE pe segmentul leton-belaruso, cu consecințe pentru cei care tranzitează zona și pentru operatorii care depind de această conexiune. În paralel, mesajul autorităților indică o înăsprire a abordării de securitate la granița estică. Letonia, Lituania și Polonia acuză Belarus că folosește migrația ilegală ca instrument de presiune, în contextul în care Minsk este descris ca aliat al Kremlinului. Context: presiune în creștere și măsuri de sprijin regional Guvernul leton a prelungit regimul de alertă la frontiere până la sfârșitul acestui an. Garda de Frontieră de Stat a Letoniei a împiedicat 12.046 de tentative de trecere ilegală a graniței dinspre Belarus anul trecut, față de 5.388 de tentative în 2024, conform datelor citate. În regiune, situația rămâne tensionată: Lituania a anunțat descoperirea unui nou tunel pe teritoriul său care ar veni dinspre Belarus, iar Estonia a decis să sprijine Letonia cu polițiști de frontieră. Criza este plasată de autoritățile din zonă în perioada 2021–2022, când Polonia, Lituania și Letonia au raportat un aflux mare de imigranți ilegali dinspre Belarus, pe care îl consideră organizat pentru a destabiliza Uniunea Europeană. În material este menționată și suspiciunea de implicare a Kremlinului, iar după întărirea controalelor în statele baltice și Polonia, o parte din presiune ar fi fost redirecționată spre Finlanda, care a ajuns să își închidă granița cu Rusia. [...]
Japonia testează la limită capacitatea de „apărare planetară” după ce sonda Hayabusa2 a trecut la doar 400 de metri de un asteroid din apropierea Pământului, cel mai apropiat survol realizat vreodată într-o astfel de misiune, potrivit Digi24 . Survolul a avut loc pe 5 iulie, când Hayabusa2 – o sondă de mărimea unui frigider – s-a apropiat de asteroidul Torifune într-un exercițiu care a urmărit să demonstreze precizia necesară pentru a devia, la nevoie, o rocă spațială cu potențial periculos de pe traiectoria Terrei. Sonda se deplasa cu peste 18.000 km/h, iar Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) spune că a ajuns la 400 de metri de suprafața asteroidului și la 744 de metri de centrul acestuia. Apropierea a depășit prognoza inițială a JAXA, care viza o distanță de 800 de metri față de centrul asteroidului. Un cercetător al agenției, Yuya Mimasu, a declarat că rezultatele indică faptul că, raportat la toate sondele care au efectuat misiuni de survol, Hayabusa2 a trecut cel mai aproape de un asteroid. Recordul anterior fusese stabilit de o sondă chineză, care ar fi zburat la 770 de metri de suprafața unui asteroid, potrivit cotidianului economic Nikkei, menționat în material. Ce a arătat survolul: imagini noi și un test de precizie După manevră, JAXA a publicat imagini alb-negru realizate cu o cameră telescopică, care sugerează că Torifune seamănă cu un „om de zăpadă”, adică două volume rotunjite aparent legate între ele. Se știa că asteroidul are o formă alungită, însă aceste detalii nu erau cunoscute până acum, potrivit informațiilor din articol. Context: misiuni tot mai orientate spre protecția Pământului Misiunea japoneză vine după testul reușit al NASA din 2022 , când agenția americană a modificat orbita asteroidului Dimorphos printr-un impact intenționat cu un dispozitiv spațial. În paralel, JAXA și Agenția Spațială Europeană (ESA) s-au asociat pentru o altă misiune, descrisă ca fiind de „apărare planetară”, care vizează explorarea asteroidului Apophis, ce urmează să treacă pe lângă Terra în aprilie 2029. Ce urmează pentru Hayabusa2 Lansată în 2014, Hayabusa2 a mai avut o misiune majoră pe asteroidul Ryugu, de unde a colectat materie la circa 300 de milioane de kilometri de Pământ, iar șase ani mai târziu a adus eșantioanele pe Terra. După survolul Torifune, sonda ar urma să încerce în 2031 o „întâlnire” cu asteroidul 1998KY26 – o manevră care presupune fie zborul alături de obiect, fie plasarea pe acesta pentru colectarea de date detaliate. [...]
Scanările LIDAR schimbă miza cercetării arheologice în Amazon , după ce o analiză a identificat aproape 400 de geoglife noi și a permis estimarea întinderii unei civilizații precoloniale, potrivit Digi24 . Descoperirea sugerează o organizare socială mult mai complexă decât se credea pentru regiunea acoperită de pădure densă, unde cercetarea la sol este limitată. Studiul, publicat pe 29 iulie în revista Nature , a folosit tehnologia LIDAR (impulsuri laser care măsoară distanțe și generează hărți 3D) pentru a „vedea” sub coronamentul pădurii tropicale. Cercetarea a acoperit aproape 1.740 de mile pătrate (aprox. 4.500 km²) și a scos la iveală 396 de geoglife noi, construcții din pământ cu forme geometrice. Ce indică noile date despre civilizația Aquiry Civilizația, numită Aquiry, ar fi apărut în urmă cu circa 2.500 de ani în Brazilia, în zona statului Acre. Martti Pärssinen , arheolog la Universitatea din Helsinki, citat de Live Science , descrie aceste centre ca forme geometrice monumentale, cu șanțuri adânci și terasamente exterioare înalte. Potrivit studiului, geoglifele ar fi fost construite între anii 600 î.Hr. și 850 d.Hr. Oamenii ar fi locuit în case lungi multifamiliale în jurul acestor lucrări și ar fi cultivat plante precum porumbul și dovleacul. De ce contează: scara posibilă a unei societăți „invizibile” din aer Până acum, arheologii au identificat aproximativ 1.700 de geoglife în zonă, însă cercetătorii consideră că numărul total ar putea fi mult mai mare, existând peste 20.000 de construcții de pământ care ar aștepta să fie descoperite în zone încă necercetate. Pe baza unei estimări menționate în studiu — în medie 300 de persoane pentru construirea și întreținerea fiecărui geoglif — autorii au evaluat că Aquiry ar fi putut atinge un apogeu demografic între 1,25 milioane și 3 milioane de oameni, în intervalul 100–300 d.Hr. (estimare, nu un recensământ). Centre ceremoniale, dar și politice Conform tradițiilor orale locale, citate de Pärssinen, aceste centre ar fi fost construite pentru a consolida relațiile dintre comunități și cu „ființe importante din lumea de dincolo”. În același timp, ele ar fi funcționat ca locuri de adunare și de luare a deciziilor politice, unde căpeteniile își puteau demonstra generozitatea. Întrebarea rămasă: de ce a dispărut Aquiry Cercetătorii spun că nu se știe de ce geoglifele au fost abandonate brusc între anii 850 și 950 d.Hr. Pärssinen afirmă că dovezile indică un colaps relativ rapid, posibil legat de dispariția altor mari puteri precoloniale, inclusiv mayașii clasici din America Centrală și civilizațiile Tiwanaku și Wari din Anzi. Limitarea rămâne însă majoră: cauza exactă nu este stabilită de datele disponibile. [...]
