Știri
Știri din categoria Diverse
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă, iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24.
Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului.
Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).
Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze.
În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro.
Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”.
În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează:
Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației.
În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative.
Recomandate
Ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 pune presiune pe bugetele europene , iar Marea Britanie este dată ca exemplu de către secretarul general al NATO, Mark Rutte , care cere „mai multă implicare” financiară și militară pentru a menține credibilă apărarea colectivă, potrivit Digi24 . Într-o vizită în Regatul Unit, Rutte a lăudat promisiunea Londrei de a crește cheltuielile de apărare, dar a insistat că efortul trebuie să continue pe termen lung. Mesajul vine pe fondul obiectivului cerut de Donald Trump la nivelul alianței: cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lire sterline „în termeni reali”, bani care ar urma să fie găsiți din impozite suplimentare, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, notează The Guardian, citat de Digi24. Marea Britanie, între angajamente și constrângeri bugetare În prezent, Marea Britanie are prevăzută în buget o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul următorului deceniu. Pe termen scurt, presiunile financiare au dus armata să oprească antrenamentele neesențiale până la finalul anului, potrivit News.ro. În plan politic, articolul descrie și tensiuni legate de ritmul creșterii bugetului apărării: John Healey a demisionat din funcția de secretar al apărării în iunie, după ce Keir Starmer nu a dorit să se angajeze la atingerea pragului de 3% până în 2030, invocând costuri prea mari în următorul deceniu. Ulterior, numit ministru de finanțe de către Andy Burnham, Healey nu s-a angajat nici atunci față de obiectivul intermediar, alimentând speculații că majorările ar putea fi împinse după următoarele alegeri. De ce contează: credibilitatea apărării colective și „nota de plată” Rutte a legat explicit creșterea cheltuielilor de apărare de credibilitatea NATO într-un context pe care îl descrie drept cel mai periculos și complex „din ultima generație”, invocând războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, incertitudinea geopolitică și amenințări precum Rusia și războiul împotriva Ucrainei, terorismul și Iranul. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei.” În același cadru, Rutte a susținut că, până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulți europeni au plecat de la presupunerea că SUA vor suporta „indiferent de situație” cea mai mare parte a costurilor și a forței militare. El a amintit că la summitul NATO de la Haga din 2025 aliații, inclusiv Regatul Unit, au convenit să-și majoreze cheltuielile pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite. Context operațional: sprijin pentru Ucraina și reacția la sabotaje Rutte a afirmat că Marea Britanie „conduce” riposta împotriva unei campanii rusești de provocare și sabotaj în Europa și a numit Londra „un bun prieten al Ucrainei”. Potrivit articolului, Marea Britanie cheltuiește 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. Separat, biroul premierului canadian Mark Carney a anunțat că Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie și formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, în contextul în care Ottawa caută o cooperare militară mai strânsă cu Europa. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Guvern de o înțelegere de guvernare și de participarea la putere , iar discuțiile de la Cotroceni nu au adus, cel puțin din perspectiva partidului, indicii despre planul președintelui pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul grupului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , ridică miza negocierilor politice într-un moment în care, spune acesta, „nu există nicio majoritate între partide”. Peiu afirmă că, la consultările de joi de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi avut o atitudine „mai deschisă”, „comunicativă” și „deloc ostilă” față de delegația AUR, însă fără să comunice ce decizie urmează să ia privind desemnarea unui premier. Condiția AUR: fără participare, fără vot Liderul AUR reia poziția partidului potrivit căreia nu va susține în Parlament un Executiv din care AUR nu face parte. În același timp, el susține că orice sprijin ar presupune o înțelegere politică stabilită înainte, nu după o eventuală nominalizare. În relatarea sa, Peiu critică și rolul președintelui în proces, pe care îl descrie drept unul limitat, de „notar”, care ar trebui să certifice o majoritate deja formată de partide. Anticipatele, temă centrală în discuții Peiu spune că subiectul alegerilor anticipate a ocupat „jumătate din timp” în cadrul consultărilor, iar președintele și consilierii săi ar fi încercat să înțeleagă argumentele AUR și „avantajele” anticipatei în viziunea partidului. Totuși, liderul AUR afirmă că nu a primit clarificări despre planurile concrete ale președintelui: „Nu, nu am înțeles nimic despre planurile domnului președinte. Adică nu a fost explicit în niciun punct de vedere.” Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Peiu Întrebat dacă președintele ar urma să facă o nominalizare „astăzi”, Peiu spune că „bănuiește” că da, invocând „logica lucrurilor”, dar susține că șeful statului ar fi știut încă de la începutul consultărilor că nu există o majoritate. În aceeași intervenție, Peiu afirmă că, în opinia sa, singura formulă de a obține o majoritate ar fi „forțarea” unor parlamentari care s-ar teme că nu vor mai prinde locuri într-un viitor Parlament, dacă ar avea loc alegeri rapide. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a liderului AUR și nu sunt susținute în material de elemente independente de verificare. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
Blocajul prelungit la vârful Guvernului riscă să lovească în buget și încrederea piețelor , iar desemnarea unui premier „ar trebui să aibă loc chiar astăzi”, susține președintele Senatului, Mircea Abrudean , potrivit Digi24 . Abrudean afirmă că PNL a mers la consultările de la Cotroceni „pentru deblocarea crizei” cu două variante: fie desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier și formarea unui „Guvern reformist” împreună cu PNL, USR și UDMR, fie un „Guvern tehnocrat autentic”, cu mandat limitat, care să continue reformele. În mesajul publicat joi pe Facebook, președintele Senatului leagă urgența numirii unui premier de nevoia unui Executiv care să poată construi un buget „realist” și să păstreze „câștigurile obținute în această perioadă în lupta cu deficitul”. În același context, el indică drept obiective „restabilirea încrederii piețelor financiare și instituțiilor europene în România”, alături de „eliminarea privilegiilor și a nedreptăților”. „Desemnarea unui premier ar trebui să aibă loc chiar astăzi. România nu mai poate prelungi interimatul”, a transmis Mircea Abrudean. Din informațiile prezentate nu reiese un calendar concret al pașilor următori sau o decizie deja luată la Cotroceni, însă mesajul PNL pune accent pe presiunea de timp: fără un guvern cu mandat deplin, mizele invocate de Abrudean — bugetul și credibilitatea în fața piețelor și a partenerilor europeni — rămân, în această etapă, în zona de risc operațional și de percepție. [...]
Refuzul lui George Simion de a confirma sau infirma o întâlnire informală cu președintele Nicușor Dan alimentează incertitudinea politică în jurul formulei de guvernare , într-un moment în care partidele negociază susținerea în Parlament pentru viitorul Executiv, potrivit Digi24 . Liderul AUR a fost întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac înaintea votului pentru învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea, însă a evitat un răspuns direct și a replicat: „Următoarea întrebare, vă rog” Contextul: discuții despre susținere fără intrare la guvernare Întrebările jurnaliștilor au venit după informații apărute în spațiul public despre o presupusă întâlnire informală între George Simion și Nicușor Dan. Digi24 notează că, potrivit unei informații publicate de HotNews, întâlnirea ar fi avut loc înaintea votului de învestire, iar Simion i-ar fi prezentat președintelui o formulă prin care AUR ar susține Guvernul fără a primi ministere, dar cu posibilitatea de a participa la deciziile importante ale Executivului. Informația este atribuită unor „surse parlamentare”. În același context, Simion a fost întrebat și despre o așa-numită „ metodă suedeză ” (o formulă de sprijin parlamentar fără participare oficială în Executiv), la care a răspuns că nu știe despre ce metodă este vorba. Poziția AUR: susținere doar cu miniștri și premier „agreat” În declarațiile sale, George Simion a făcut trimitere la poziția exprimată de Nicușor Dan și a afirmat că președintele ar fi negat orice întâlnire. Totodată, liderul AUR a reiterat condiția partidului pentru a vota un guvern în Parlament: „AUR nu poate vota în Parlament decât un Guvern din care face parte cu reprezentare la nivel de miniștri și cu un prim-ministru agreat de către AUR” Întrebat explicit dacă neagă și el întâlnirea, în condițiile în care Nicușor Dan ar fi negat-o, Simion a revenit la aceeași formulă de evitare: „Următoarea întrebare, vă rog”. Ce a mai spus Simion când a fost presat cu „da” sau „nu” Întrebat din nou dacă s-a întâlnit cu șeful statului la Vila Lac, Simion nu a răspuns direct și a susținut că „de trei luni” explică public poziția sa privind modul „nedemocratic” în care „voiau să impună Guvernul Veștea”. Când reporterii au insistat că întrebarea vizează o întâlnire anterioară consultărilor oficiale de la Cotroceni, Simion a răspuns că și-a făcut afirmațiile „la momentul respectiv” și, întrebat dacă nu s-a întâlnit, dar a discutat cu președintele, a spus: „Tocmai ne-am ridicat de la masă și am discutat” În final, liderul AUR a respins acuzațiile de minciună și a cerut presei „să nu mai diabolizați o parte importantă a societății românești”. Consultările de joi de la Cotroceni au avut ca obiect desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, iar delegația AUR a fost formată din George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, mai arată Digi24. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson redeschid riscul de blocaj juridic și politic în jurul „dosarelor Epstein” , într-un moment în care administrația Trump încearcă să închidă subiectul, iar Congresul împinge în direcția transparenței, potrivit Digi24 . Fost aliat al lui Donald Trump, influencerul conservator Tucker Carlson susține că președintele ar fi ordonat „direct” administrației sale să „mușamalizeze” milioane de documente din anchetele legate de Jeffrey Epstein, relatare atribuită de Digi24 publicației The Independent. Carlson spune că l-ar fi îndemnat pe Trump, în vara lui 2025, să facă publice toate documentele, însă acesta nu ar fi fost convins. „Ordinul de a mușamaliza totul a venit de la Trump.” Carlson afirmă că Trump i-ar fi oferit o explicație „lungă și foarte emoțională”, susținând că totul ar fi o conspirație împotriva lui, similară cu „Russiagate”. Miza: transparență impusă prin lege, contestată în practică În paralel cu aceste acuzații, articolul descrie o confruntare politică prelungită în Congres, unde a fost elaborată o lege menită să oblige Departamentul de Justiție să publice dosarele. Trump ar fi acceptat „cu reticență” să promulge legea la finalul anului trecut, ceea ce a declanșat o bătălie juridică și politică aflată încă în desfășurare pentru acces mai complet la documente. În documentele publicate în baza Legii privind transparența dosarelor Epstein, numele lui Trump apare „de mii de ori”, notează materialul. Digi24 precizează însă că Trump nu a fost acuzat de fapte penale în legătură cu Epstein și că simpla menționare a numelui în documente „nu sugerează altceva”. Totodată, președintele a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală și susține că a rupt legăturile cu Epstein cu ani înainte ca acesta să fie anchetat. Reacția Casei Albe și presiunea din Congres Întrebată despre afirmațiile lui Carlson, Casa Albă a indicat către o postare extinsă a lui Trump pe Truth Social din aprilie, în care acesta îl atacă pe Carlson. Purtătoarea de cuvânt Lauren Bis a declarat pentru The Independent că Trump ar fi fost „complet exonerat” de orice acuzație legată de Epstein și a invocat, între altele, publicarea a mii de pagini de documente și semnarea legii de transparență. În același timp, presiunea bipartizană pentru investigarea persoanelor din anturajul lui Epstein — „inclusiv a președintelui” — ar fi crescut, cu citații pentru audieri vizând persoane publice, foști angajați și funcționari ai administrației. Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților ar fi intervievat supraviețuitoare, iar mărturiile lor ar fi dus la trimiterea în judecată a „cel puțin două persoane” legate de Epstein. Context politic: ruptura Carlson–Trump Materialul mai arată că Tucker Carlson a încercat public să se distanțeze de Trump după războiul cu Iranul, pe care l-a numit o trădare a mișcării „America First”. Deși a făcut campanie alături de Trump și l-a susținut pe J.D. Vance pentru vicepreședinție în 2024, Carlson spune acum că nu mai este „interesat” să discute cu președintele și sugerează ideea unui al treilea partid viabil. În lipsa unor documente sau probe prezentate în articol care să confirme acuzația lui Carlson, consecința imediată rămâne una politică și de reglementare: disputa privind accesul la dosare riscă să se prelungească, pe fondul presiunii din Congres și al conflictului deschis între foști aliați ai președintelui. [...]
