Știri
Știri din categoria Diverse
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine, pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24. Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile.
În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României.
Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe.
„Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.”
În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”.
Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol.
El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar.
Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material.
Recomandate
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
Iranul acuză Ucraina că a dus războiul cu Rusia în Marea Caspică , după un atac cu drone asupra unei nave comerciale iraniene, soldat cu un marinar mort și un altul rănit, potrivit Wall Street . Teheranul a calificat incidentul drept „act de agresiune” și a transmis că își va apăra interesele și securitatea națională. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea navei atacate, încărcătura acesteia sau locul exact al incidentului. Informația despre condamnarea atacului este atribuită de publicație agenției Reuters, preluată de Agerpres.ro. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata ucraineană a lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și mai multe nave folosite pentru transporturi militare către Iran. „Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care implică Iranul.” Zelenski nu a precizat dacă navele transportau încărcături în momentul atacului sau dacă fuseseră utilizate anterior pentru astfel de transporturi. Ce spune Kievul despre țintele lovite Serviciul de Securitate al Ucrainei a afirmat că drone ucrainene au lovit două cargouri în Marea Caspică, Port Olia și Begei, despre care susține că ar fi fost folosite pentru transporturi militare din Rusia către Iran. Autoritățile ucrainene nu au prezentat detalii despre eventualele încărcături aflate la bord în momentul atacurilor. Totodată, Ucraina a anunțat că dronele sale au lovit și platforma petrolieră Filanovski din Marea Caspică, care aparține companiei petroliere ruse Lukoil. Ce rămâne neclar și de ce contează Afirmațiile Kievului privind navele și platforma nu au fost însoțite de informații despre amploarea pagubelor sau despre eventuale alte victime. În paralel, Iranul nu a precizat dacă nava comercială despre care spune că a fost atacată este una dintre cele menționate de partea ucraineană. Pentru mediul economic, miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă cu infrastructură energetică și rute maritime sensibile: atacurile raportate vizează atât transporturi, cât și o platformă petrolieră, ceea ce poate amplifica incertitudinea operațională pentru companiile care operează în regiune. [...]
România își întărește răspunsul operațional și diplomatic după a treia incursiune cu dronă în trei zile , incident în care un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un aparat care intrase în spațiul aerian național, potrivit Wall Street . Drona a fost neutralizată deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Evenimentul este al treilea de acest tip într-un interval de 72 de ore, după doborârile raportate vineri, 24 iulie, și sâmbătă, 25 iulie. Președintele Nicușor Dan a felicitat piloții și echipele de la sol pentru „profesionalismul, curajul și eficiența” din misiuni. Trei incidente, același tip de reacție: interceptare și neutralizare Cronologia prezentată de autorități indică trei intervenții succesive ale aviației militare: vineri, 24 iulie : o dronă a fost doborâtă la ora 11:02 de un F-16, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina (județul Buzău), după ce fusese detectată la aproximativ 20 km est de Sulina și ar fi urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău; sâmbătă, 25 iulie : două aeronave F-16 aflate deja în aer au interceptat și doborât o dronă într-o zonă nelocuită, la aproximativ 10 km de localitatea Sfântu Gheorghe (județul Tulcea); duminică, 26 iulie : o nouă dronă a fost doborâtă în zona Sulina–Chilia, deasupra apelor teritoriale. Anchete în derulare și identificarea unui model Shahed Potrivit informațiilor transmise de președinte, ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri dimineață era de tip Shahed , model folosit de Federația Rusă în atacurile împotriva Ucrainei. Resturile dronei și ale rachetei interceptoare au fost identificate în zona Padina (Buzău), iar autoritățile au mai descoperit un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer în apropierea localității Tătaru (Brăila). Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, urmând să fie stabilite tipul, proveniența și circumstanțele pătrunderii în spațiul aerian românesc. Protest diplomatic pregătit pe baza concluziilor tehnice și judiciare Nicușor Dan a anunțat că România pregătește un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi fundamentat pe rezultatele investigațiilor. Șeful statului a calificat drept „inadmisibile” și „intolerabile” încălcările spațiului aerian, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. În același context, repetarea incidentelor „pune presiune” pe sistemele de supraveghere și apărare aeriană și readuce în discuție nevoia de investiții în capabilități antiaeriene și antidronă, în timp ce intervențiile arată utilizarea cadrului operațional și legal pentru neutralizarea aparatelor care intră neautorizat și pot reprezenta un pericol pentru populație, infrastructură sau securitatea națională. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o mobilizare amplă în toamnă , un semnal că Moscova ar putea susține operațional o intensificare a războiului în lunile următoare, potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și o relatare RBC-Ukraine . Zelenski spune că serviciile de informații ucrainene ar avea „informații fiabile” că Kremlinul intenționează să organizeze „o nouă campanie de recrutare” la scară largă în această toamnă. În versiunea prezentată, miza este una de capacitate militară: liderul de la Kiev susține că pierderile rusești de pe linia frontului ar depăși, în acest moment, ritmul în care Rusia poate aduce trupe noi. „Avem informații clare conform cărora Rusia pregătește un nou val de mobilizare, de amploare destul de mare, în această toamnă.” De ce contează: mobilizarea ar indica o pregătire pentru escaladare În evaluarea lui Zelenski, chiar dacă Rusia ar avea dificultăți în a compensa pierderile, Vladimir Putin „nu are nicio intenție” să reducă intensitatea războiului. Dimpotrivă, ar urmări să crească numărul atacurilor și să extindă amploarea operațiunilor militare, ceea ce ar necesita mai mulți oameni pentru unitățile de asalt. „În acest moment, rușii pierd pe câmpul de luptă mai mulți soldați decât recrutează, și totuși Putin intenționează să intensifice atacurile și să extindă acest război. Are nevoie de mai mulți ruși care să participe la operațiunile de asalt.” Ce spune Kievul că urmează să facă Zelenski afirmă că Ucraina ar trebui să acționeze „proactiv” pentru a zădărnici planurile Kremlinului, printr-un set de măsuri care combină apărarea pe front cu presiune asupra Rusiei. El enumeră lovituri de la distanță mare asupra țintelor militare, eforturi diplomatice și sprijin internațional, inclusiv sancțiuni. „Trebuie să ne apărăm în mod proactiv la toate nivelurile: pe câmpul de luptă, prin sancțiunile noastre de lungă durată, prin loviturile de adâncime, prin diplomația noastră și, desigur, prin colaborarea cu toți cei care pot contribui la protejarea vieților și la apropierea păcii.” În același context, Zelenski a mai avertizat anterior că Rusia ar fi pregătit rachete pentru noi atacuri și că, potrivit informațiilor ucrainene, un atac de amploare ar putea avea loc în următoarele 48 de ore. Informațiile privind mobilizarea și calendarul exact nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries pun presiune directă pe lanțul logistic și pe micii comercianți care își țin marfa în centrele companiei, după ce noi facilități din apropiere de Sankt Petersburg au fost lovite și au luat foc, potrivit Digi24 . Înregistrări distribuite pe rețelele sociale din Rusia arată comercianți care spun că au rămas fără afaceri și fără venituri, după ce mărfurile le-au ars în depozite. În videoclipuri, mai multe persoane descriu pierderile și cer sprijin din partea clienților, iar o femeie întreabă „Ucrainenilor, chiar nu mai aveți deloc empatie?”. Pe fond, miza este una operațională: micii antreprenori depind de Wildberries pentru depozitare și distribuție, iar distrugerea unor astfel de centre poate bloca livrări și poate produce pierderi directe de stoc pentru vânzători. De ce susține Ucraina că depozitele sunt ținte militare Kievul afirmă că infrastructura lovită era folosită pentru aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone, echipamente de navigație și alte bunuri cu utilizare militară sau dublă utilizare, potrivit Kyiv Post (citat de Digi24). În acest context, materialul amintește că, potrivit dreptului internațional umanitar, o infrastructură civilă poate deveni țintă militară legitimă dacă utilizarea ei contribuie efectiv la acțiuni militare, iar distrugerea oferă un avantaj militar clar. Unde au avut loc atacurile și ce se știe despre amploare Atacurile au continuat „de mai multe zile” și au vizat centre de distribuție Wildberries din regiunile Moscova, Tambov, Krasnodar, Sankt Petersburg și Stavropol. Imagini publicate online arată depozite cuprinse de flăcări și coloane dense de fum deasupra complexelor logistice. Primele lovituri majore din această campanie au avut loc în noaptea de 17 spre 18 iulie, când drone ucrainene au lovit centre din Kotovsk (regiunea Tambov) și Elektrostal (la aproximativ 50 km est de Moscova). Depozitul din Elektrostal avea o suprafață de aproximativ 188.000 de metri pătrați, fiind unul dintre cele mai mari centre logistice ale companiei după volumul comenzilor procesate; incendiul a necesitat intervenția pompierilor timp de peste o zi, iar fumul ar fi fost vizibil de la peste 200 km. Separat, drone ucrainene au lovit și centre logistice Wildberries din regiunea Krasnodar și din Nevinnomîssk, miercuri dimineață, potrivit fondatoarei companiei, Tatiana Kim. Aceasta a spus că angajații au fost evacuați înainte de atacuri, însă „mai multe persoane au fost rănite”. Reacția lui Zelenski După atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că țintele lovite erau implicate în aprovizionarea armatei ruse și a inclus, în aceeași postare, și mențiunea unui „alt depozit de produse petroliere”. „Astăzi, sancțiunile cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit cu succes ținte importante din regiunile Krasnodar și Stavropol: centre logistice implicate în aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone, echipamente de navigație și alte echipamente militare, precum și un alt depozit de produse petroliere”, a scris Zelenski pe rețelele sociale. [...]
Incidentul cu drona rusească ridică presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a spațiului aerian , după ce Ucraina a condamnat pătrunderea neautorizată în România și a cerut „un răspuns pe măsura amenințării”, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , care a descris incidentul drept o încălcare a suveranității unui stat membru al Uniunii Europene și aliat NATO și a susținut că astfel de episoade ar arăta „disprețul” Kremlinului față de dreptul internațional și securitatea europeană. În aceeași intervenție, oficialul ucrainean a afirmat că Rusia „testează” în mod constant hotărârea Occidentului, iar reacțiile slabe ar încuraja Moscova să escaladeze. Sîbiha a cerut un „pachet cuprinzător” de descurajare pentru Ucraina și Europa, menționând sancțiuni mai dure, presiune sporită asupra Rusiei și un efort comun pentru protejarea spațiului aerian european. Ce s-a întâmplat în România În contextul acestui apel, Digi24 amintește că un avion F-16 al Forțelor Aeriene a doborât, vineri, o dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Aparatul a fost interceptat și distrus deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău, fiind prima operațiune de acest tip desfășurată în România. Drona era de tip Shahed, iar informația a fost transmisă ulterior de Parchetul General, într-un comunicat de presă . [...]
