Știri
Știri din categoria Diverse
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine, pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24. Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile.
În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României.
Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe.
„Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.”
În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”.
Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol.
El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar.
Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material.
Recomandate
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
România și Germania discută cooperare industrială în apărare , într-un context în care Bucureștiul cere întărirea Flancului Estic al NATO pe fondul amenințărilor rusești, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc duminică, la Rovaniemi (Finlanda), între președintele României, Nicușor Dan , și cancelarul german Friedrich Merz , în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a spus că discuția a „reconfirmat parteneriatul solid” dintre România și Germania și a indicat două direcții cu relevanță practică pentru economie și industrie: securitatea pe Flancul Estic și „potențialul de cooperare industrială în domeniul apărării” între cele două țări. Președintele a menționat explicit și „incursiunile de drone în spațiul aerian aliat” ca parte a amenințărilor rusești invocate în discuție. Miza: apărare și lanțuri industriale, pe fondul presiunilor de securitate Dincolo de componenta politică, accentul pus pe cooperarea industrială în apărare sugerează o agendă care poate antrena proiecte comune, comenzi și parteneriate între companii din cele două state, în condițiile în care securitatea regională rămâne un subiect central pe agenda NATO. Tot în zona deciziilor cu efecte economice, Nicușor Dan a precizat că a fost abordat viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, unde România susține „un buget ambițios”, cu: o politică de coeziune „robustă”; „finanțare adecvată” pentru agricultură. Președintele a mai arătat că parcursul european al Republicii Moldova rămâne o prioritate pentru România și că progresele acesteia ar trebui susținute, inclusiv prin „deschiderea la timp a tuturor capitolelor de negociere”. Contextul întâlnirii: Summitul Arctic European, găzduit de Finlanda Nicușor Dan participă duminică și luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit de Finlanda, la Rovaniemi. Administrația Prezidențială a anunțat că reuniunea este organizată la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo și reunește lideri europeni, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE. Potrivit comunicatului citat de Digi24, summitul urmărește consolidarea abordării strategice a UE față de regiunea arctică, într-un context în care importanța geopolitică, economică și climatică a zonei este în creștere, iar discuțiile vizează „un rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice”. [...]
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
Revolut confirmă o divulgare de date sensibile către o parte terță neautorizată , după ce a răspuns unor solicitări frauduloase care imitau o instituție guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . Miza pentru utilizatori și pentru companie este una operațională: tipul de informații expuse poate alimenta fraude de identitate și atacuri țintite, într-o piață în care Revolut are o bază mare de clienți. Incidentul a fost declanșat de solicitări transmise de pe un domeniu de e-mail legitim aparținând unei agenții guvernamentale, dar care, potrivit companiei, au fost folosite de o parte terță neautorizată pentru „uzurpare de identitate externă”. Informațiile au ajuns la hackeri deoarece Revolut a crezut că răspunde unei instituții guvernamentale. Ce date ar fi putut fi expuse Conform notificării trimise pe e-mail clienților afectați, datele divulgate au inclus informații de identificare și contact, precum: data nașterii; adrese poștale și de e-mail; numere de telefon; copii ale documentelor de identitate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. Compania a mai indicat că este posibil ca setul de date să fi inclus și fotografii tip „selfie” folosite la verificare, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor. Articolul nu precizează câți clienți au fost vizați și nici ce piețe au fost afectate. Câți clienți sunt vizați și ce spune compania Un purtător de cuvânt al Revolut a confirmat pentru TechCrunch că un număr „limitat” de clienți a fost afectat și că aceștia au fost contactați direct, însă fără a fi comunicat un număr exact. De asemenea, Revolut nu a precizat dacă incidentul a vizat o anumită piață și a refuzat să divulge numele agenției guvernamentale implicate. În declarația citată, compania spune că a blocat adresa de e-mail după ce a descoperit tentativa de fraudă și că a alertat agenția guvernamentală vizată, autoritățile de aplicare a legii și organismele de reglementare competente. Revolut susține că sistemele sale și fondurile clienților nu au fost afectate. De ce contează în România Revolut are 5 milioane de clienți persoane fizice în România, țara fiind a treia cea mai mare piață a companiei la nivel global, după Marea Britanie și Franța. În acest context, chiar și un incident care ar viza un „număr limitat” de persoane poate avea efecte practice: creșterea riscului de fraudă prin furt de identitate și intensificarea tentativelor de înșelătorie care folosesc date personale pentru a părea credibile. Separat, articolul notează că incidentul apare într-un moment în care Revolut ar lua în considerare o posibilă listare publică , pe fondul unei evaluări vehiculate de până la 200 de miliarde de dolari, față de o evaluare privată de 75 de miliarde de dolari în noiembrie. [...]
Armata Ucrainei extinde rapid utilizarea vehiculelor fără echipaj prin modernizarea Humvee-urilor existente , folosind un kit „bolt-on” (montaj fără modificări structurale) care permite controlul de la distanță prin satelit, potrivit TechRadar . Miza operațională este reducerea expunerii personalului și accelerarea automatizării la scară, fără a aștepta producția unor platforme complet noi. Sistemul se numește Kaban („mistreț”, în ucraineană) și este dezvoltat de compania ucraineană Drone Fight Group , care spune că a livrat deja trei Humvee-uri convertite către trei structuri: 3rd Army Corps, 429th Separate Unmanned Systems Regiment „Achilles” și 49th Brigade. De ce contează: automatizare „din stoc”, nu din fabrică Abordarea Kaban pornește de la o constrângere practică: în loc să proiecteze și să producă vehicule robotizate dedicate, armata poate transforma rapid vehicule pe care le are deja în dotare. TechRadar notează că Ucraina are peste 5.000 de Humvee-uri în serviciu, provenite din ajutor militar și granturi ale SUA, ceea ce face ca un astfel de retrofit să poată avea efecte la nivel de flotă. Kitul se montează fără a altera structura vehiculului, iar echipajele pot comuta între conducere de la distanță și conducere manuală, în funcție de misiune. Cum funcționează legătura de control: Starlink ca „linie principală”, cu rezerve Conexiunea principală pentru control este Starlink (internet prin satelit). Pentru situațiile în care legătura poate fi bruiată sau întreruptă, sistemul include canale de rezervă: transmisie video analogică și comunicații radio. Dacă legătura cade complet, Kaban oprește automat vehiculul. Din stația de control, operatorul are acces la funcții precum deplasarea vehiculului, faruri, iluminare în infraroșu, proiectoare, audio bidirecțional și telemetrie din computerul de bord. Navigația se face pe o hartă digitală, cu posibilitatea de a trasa rute și de a plasa marcaje, plus o traiectorie estimată pentru manevrare. În plus, dacă GPS-ul de pe vehicul este bruiat sau „păcălit” (spoofing), operatorul poate corecta manual poziția, conform descrierii din articol. Ce echipamente poate primi și ce urmează TechRadar menționează că, opțional, Humvee-urile modernizate pot fi dotate cu camere termice, proiectoare, lansatoare de plase pentru a prinde drone și platforme pentru lansarea dronelor ucrainene, ceea ce le face utilizabile în roluri diferite. Contextul mai larg este o creștere accelerată a roboticii terestre în Ucraina: Ministerul Apărării ar fi înregistrat peste 100.000 de misiuni logistice și de evacuare cu vehicule terestre fără echipaj (UGV) în 2026 până la 20 august, în sistemul de management al luptei DELTA. În acest peisaj, pariul Kaban este că drumul cel mai scurt către automatizare la scară trece prin modernizarea platformelor deja disponibile, nu prin așteptarea unor vehicule noi. [...]
Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]
