Știri
Știri din categoria Externe
UE va interzice din 2027 importurile de condensat din proiecte rusești, o măsură care închide o nișă rămasă deschisă în comerțul energetic și poate afecta fluxurile către hub-uri precum Rotterdam, potrivit Profit.
Interdicția ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027 și vizează importurile de condensat provenit din proiecte rusești precum Yamal LNG și alte facilități similare, conform jurnalului oficial al Uniunii Europene. Condensatul este un „petrol ușor”, rezultat ca produs secundar în procesul de producție a gazului natural lichefiat (GNL).
Măsura este inclusă într-un nou pachet de sancțiuni adoptat de UE, care mai cuprinde și aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în contextul continuării războiului cu Rusia și al suspendării negocierilor de pace mediate de Statele Unite, potrivit Reuters, citată de Profit.
Interdicția pe condensat vine după ce UE a interzis importurile de petrol rusesc în decembrie 2022 și a introdus ulterior un plafon de preț. În prezent, UE a eliminat aproape complet importurile de cărbune, țiței și produse petroliere din Rusia, după ce în 2021 acestea reprezentau 43% din consumul de combustibili și 25% din aprovizionarea cu țiței, potrivit News.ro, citată în articol.
Din perspectiva fluxurilor comerciale, datele menționate indică o expunere concretă a Europei la acest produs: terminalul Yamal LNG din zona arctică a exportat 1,12 milioane de tone de condensat către Rotterdam (Olanda) în 2024, în creștere cu 16,3% față de anul anterior, iar livrările totale au ajuns la aproximativ 1,2 milioane de tone anul trecut.
Rusia produce condensat de gaze în principal în cadrul proiectelor Yamal LNG și Arctic LNG-2. Interdicția anunțată este formulată ca o măsură care vizează condensatul „provenit din proiecte rusești” și „alte facilități similare”, ceea ce sugerează o extindere a restricțiilor dincolo de un singur activ, în funcție de definițiile din actele UE (detaliile complete ale încadrării nu sunt dezvoltate în textul sursă).
Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este intrarea în vigoare la începutul lui 2027; până atunci, companiile implicate în import, trading și logistică ar putea fi nevoite să își ajusteze contractele și rutele, în funcție de forma finală și aplicarea practică a sancțiunilor.
Recomandate
Rusia a convocat reprezentantul diplomatic al Marii Britanii la Moscova, acuzând Londra că își intensifică livrările de arme către Ucraina , un nou episod care adâncește ruptura bilaterală și ridică miza diplomatică pentru unul dintre cei mai importanți susținători europeni ai Kievului, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul rus de Externe a anunțat că a chemat-o vineri pe Danae Dholakia, însărcinat cu afaceri al Marii Britanii la Moscova, pentru a-i transmite un protest oficial față de ceea ce Rusia a numit „o creștere suplimentară” a livrărilor de armament către Ucraina. În comunicatul citat, Moscova susține că, prin trimiterea de arme, „Londra se plasează în poziția de complice” la acțiuni ale „regimului de la Kiev”, pe care le califică drept „terorism și crime de război”. De partea britanică, un purtător de cuvânt al Foreign Office a descris convocarea ca „încă o încercare de a distrage atenția de la invazia barbară pe scară largă a Rusiei în Ucraina” și de a discredita Regatul Unit pe plan internațional. Relații diplomatice în degradare Contextul este unul de relații „dezastruoase”, în condițiile în care Rusia nu are în prezent ambasador la Londra. Plecarea fostului ambasador rus, Andrei Kelin, în iulie a alimentat speculații în presa britanică — negate de Rusia — că Moscova ar fi retrogradat relațiile diplomatice, pe fondul rolului Marii Britanii ca unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Polonia intră într-o coaliție pentru apărare antirachetă În aceeași zi, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a aderat la o coaliție anti-rachete balistice împreună cu Ucraina și alți aliați. Tusk a spus, într-un mesaj video publicat pe X (fostul Twitter), că părțile au convenit „formele și cadrele” cooperării. Tusk a participat la un summit al unui nou grup regional al opt țări carpatice, desfășurat în vestul Ucrainei și lansat de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit informațiilor din material, Ucraina și nouă țări europene au anunțat în iulie o coaliție de apărare aeriană pentru dezvoltarea unui nou sistem anti-rachete balistice, prezentat ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Premierul polonez a mai afirmat că Varșovia a pregătit un nou pachet „semnificativ” de donații pentru Ucraina, fără a oferi detalii. După întâlnirea bilaterală, Zelenski a mulțumit Poloniei pentru noul pachet de ajutor și a spus că cele două țări au „un inamic comun”. [...]
Turcia încearcă să reducă riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră după ce a transmis Rusiei și Ucrainei un proiect de memorandum de înțelegere menit să oprească atacurile asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . O sursă diplomatică turcă a declarat pentru AFP că Ankara a trimis „un protocol de înțelegere – o versiune preliminară” ambelor părți, cu obiectivul de a găsi „o soluție la atacurile din Marea Neagră”. Inițiativa vine după ce, la începutul lunii august, Turcia ceruse deja instituirea unui „moratoriu”, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut însă că o astfel de măsură ar fi „imposibil de monitorizat”. Presiune directă asupra flotei comerciale: nave turce vizate în vară Potrivit Camerei de Comerț Maritim din Turcia (Imeak), aproximativ 25 de nave turce — majoritatea sub pavilion străin — au fost ținta unor atacuri în timpul verii. La finalul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Turcia după atacul asupra unei nave turce în Marea Neagră și asupra unei a doua nave venite să o remorcheze. Atacuri recente și miza economică: exporturile, în centrul confruntării Tot joi, Ucraina a acuzat Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilion tanzanian, în drum spre un port ucrainean, iar autoritatea portuară ucraineană a transmis pe Telegram că în urma atacului căpitanul a fost ucis și alți trei membri ai echipajului au fost răniți. Ministerul rus al Apărării a afirmat, în raportul său zilnic, că a lovit o navă la 11 kilometri în largul portului Odesa , despre care susține că transporta o încărcătură „destinată aprovizionării forțelor armate ucrainene”. În ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor de marfă din Marea Neagră, fiecare încercând să perturbe exporturile celeilalte părți și să îi afecteze economia. Conform informațiilor citate, atacurile Moscovei au blocat în mare parte exporturile agricole ucrainene pe mare, iar atacurile Kievului au forțat Rusia să caute rute alternative pentru propriile exporturi. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-o integrare mai adâncă cu UE , într-un demers care riscă să amplifice tensiunile cu Washingtonul pe fondul amenințărilor lui Donald Trump cu tarife suplimentare, potrivit Daily Mail . Într-un discurs la Parlamentul European, premierul canadian Mark Carney a susținut ideea unei „asocieri” cu UE și a respins logica acordurilor „cu sumă zero”. Carney a vorbit la Strasbourg despre o apropiere strategică între Canada și UE, în condițiile în care Trump a catalogat perspectiva unei astfel de alinieri drept „un act ostil” și a amenințat cu „tarife foarte serioase” sau chiar cu oprirea unor schimburi comerciale cu Europa. În sală, un participant a strigat „USA! USA!” în timp ce premierul urca la tribună, iar Carney a râs, notează publicația. În replică la presiunile venite dinspre SUA, Carney a argumentat că o Canada „mai puternică, mai rezilientă, mai suverană” ar fi, de fapt, un partener mai eficient pentru Statele Unite, la fel cum ar fi și UE. El a sugerat că integrarea economică este „transformată în armă” în politică și că tarifele sunt folosite pentru „a exercita presiune”. Ce propune Ottawa și de ce contează economic Carney a spus că vizează o integrare mai profundă cu UE în mai multe domenii, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la presiuni economice și geopolitice. Lista menționată în discurs include: comerț; apărare; minerale critice; inteligență artificială; energie; spațiu; cercetare; servicii financiare. Miza este cu atât mai mare cu cât Canada trimite aproximativ 70% din exporturi către SUA, ceea ce o face foarte expusă la tarifele americane. În acest context, Carney a indicat că Ottawa încearcă să-și diversifice ancorele economice și să-și întărească legăturile cu Europa. „Membru asociat” al UE: o idee politică fără bază juridică, deocamdată Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există în prezent în tratatele blocului și ar trebui creat. Ea a spus că Europa vrea să ducă relația cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, dincolo de acordul de liber schimb deja existent, care să includă un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Exact ce ar însemna „asocierea” rămâne de negociat, iar Canada nu urmărește aderarea deplină, potrivit ambasadorului desemnat al Canadei la UE, Jonathan Wilkinson, care a invocat costul de suveranitate pe care l-ar presupune un astfel de pas. Următorul pas: summitul UE–Canada de la Montreal Discuțiile ar urma să continue la summitul pe care Carney îl va găzdui la Montreal, în perioada 29–30 octombrie, unde părțile sunt așteptate să detalieze propunerea de relație nouă. Un element deja concret al apropierii este participarea Canadei la programul european SAFE de achiziții pentru apărare, în valoare de 150 miliarde euro (aprox. 750 miliarde lei), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții comune, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. [...]
Donald Trump amenință cu tarife dure sau chiar oprirea unor schimburi comerciale cu UE , pe fondul apropierii Bruxelles-ului de Canada, potrivit Meduza . Mesajul ridică miza unui posibil nou episod de tensiuni comerciale transatlantice, într-un moment în care UE discută formule neprevăzute de tratate pentru a-și lărgi parteneriatele. Trump a criticat propunerea Comisiei Europene ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, calificând apropierea UE–Canada drept „ridicolă” și descriind Canada ca „un partener comercial groaznic”. Într-o declarație citată de publicație, președintele SUA a condiționat reacția de modul în care va interpreta inițiativa europeană: „Dacă voi considera asta măcar într-o oarecare măsură un pas ostil, voi introduce tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pe multe poziții.” Ce a propus Comisia Europeană și de ce e sensibil Cu o zi înainte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus în Parlamentul European că UE ar trebui să-și „regândească urgent” parteneriatele și a propus deschiderea unei căi pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE. Ea i s-a adresat premierului canadian Mark Carney, prezent în sală. Meduza notează că tratatele UE nu prevăd „calitatea de membru asociat”, însă ideea este discutată tot mai des în ultima perioadă. În acest context, publicația amintește că o formulă similară a fost evocată și pentru Ucraina de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cu o posibilă reprezentare în Parlamentul European și Comisia Europeană, dar fără drept de vot (mențiune făcută de Meduza într-un material anterior). Context: tensiunile comerciale SUA–Canada, folosite ca argument politic În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a introdus în mod repetat tarife pentru diverse bunuri din Canada, pe fondul unui conflict comercial cu Ottawa, mai scrie Meduza. Publicația mai menționează că, în august, Trump a semnat un ordin privind redenumirea lacului Ontario în „lac America”. În acest stadiu, nu sunt indicate măsuri concrete deja adoptate împotriva UE; amenințarea este formulată condiționat („dacă voi considera...”), iar amploarea exactă a „pozițiilor” comerciale vizate nu este detaliată în sursa citată. [...]
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
Taiwan a organizat exerciții cu muniție reală, cu rachete și drone de atac, într-un moment în care dosarul insulei riscă să devină monedă de schimb diplomatică la Washington , potrivit Al Jazeera , înaintea discuțiilor programate săptămâna viitoare între Donald Trump și liderul Chinei, Xi Jinping. Exercițiile au inclus trageri reale și folosirea de rachete și drone de atac, într-o demonstrație de capabilități militare pe fondul tensiunilor regionale și al presiunilor Beijingului asupra SUA în legătură cu sprijinul militar acordat Taiwanului. De ce contează: Taiwanul intră direct pe agenda Trump–Xi Publicația notează că Taiwanul este așteptat să fie un subiect în discuțiile de la Washington. În acest context, Beijingul ar urma să preseze Statele Unite pe tema sprijinului militar pentru insula autoguvernată, ceea ce ridică miza pentru securitatea regională și pentru echilibrul de descurajare din Strâmtoarea Taiwan . Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul Al Jazeera nu reies detalii despre amploarea exercițiilor, locație, numărul de sisteme folosite sau un calendar mai larg al manevrelor. Este însă explicită legătura de timing: exercițiile au loc înaintea întâlnirii Trump–Xi, în condițiile în care Taiwanul ar urma să fie discutat la nivel înalt. [...]
