Știri
Știri din categoria Externe
UE va interzice din 2027 importurile de condensat din proiecte rusești, o măsură care închide o nișă rămasă deschisă în comerțul energetic și poate afecta fluxurile către hub-uri precum Rotterdam, potrivit Profit.
Interdicția ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027 și vizează importurile de condensat provenit din proiecte rusești precum Yamal LNG și alte facilități similare, conform jurnalului oficial al Uniunii Europene. Condensatul este un „petrol ușor”, rezultat ca produs secundar în procesul de producție a gazului natural lichefiat (GNL).
Măsura este inclusă într-un nou pachet de sancțiuni adoptat de UE, care mai cuprinde și aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în contextul continuării războiului cu Rusia și al suspendării negocierilor de pace mediate de Statele Unite, potrivit Reuters, citată de Profit.
Interdicția pe condensat vine după ce UE a interzis importurile de petrol rusesc în decembrie 2022 și a introdus ulterior un plafon de preț. În prezent, UE a eliminat aproape complet importurile de cărbune, țiței și produse petroliere din Rusia, după ce în 2021 acestea reprezentau 43% din consumul de combustibili și 25% din aprovizionarea cu țiței, potrivit News.ro, citată în articol.
Din perspectiva fluxurilor comerciale, datele menționate indică o expunere concretă a Europei la acest produs: terminalul Yamal LNG din zona arctică a exportat 1,12 milioane de tone de condensat către Rotterdam (Olanda) în 2024, în creștere cu 16,3% față de anul anterior, iar livrările totale au ajuns la aproximativ 1,2 milioane de tone anul trecut.
Rusia produce condensat de gaze în principal în cadrul proiectelor Yamal LNG și Arctic LNG-2. Interdicția anunțată este formulată ca o măsură care vizează condensatul „provenit din proiecte rusești” și „alte facilități similare”, ceea ce sugerează o extindere a restricțiilor dincolo de un singur activ, în funcție de definițiile din actele UE (detaliile complete ale încadrării nu sunt dezvoltate în textul sursă).
Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este intrarea în vigoare la începutul lui 2027; până atunci, companiile implicate în import, trading și logistică ar putea fi nevoite să își ajusteze contractele și rutele, în funcție de forma finală și aplicarea practică a sancțiunilor.
Recomandate
Maia Sandu își leagă vizita la Kiev de mesajul despre securitatea Europei , într-un moment în care comemorarea a 40 de ani de la Cernobîl readuce în prim-plan riscurile transfrontaliere și nevoia de cooperare, potrivit News . Președinta Republicii Moldova a anunțat duminică dimineață că va face o vizită la Kiev, unde urmează să aibă discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . În aceeași deplasare, Maia Sandu va merge și la Cernobîl, la 40 de ani de la catastrofa nucleară din 1986. În mesajul publicat pe rețelele sociale, șefa statului moldovean a legat explicit comemorarea de contextul actual de securitate din Europa și de ideea că „dezastrele nu cunosc frontiere”, subliniind rolul solidarității internaționale. „Avem nevoie de aceeaşi unitate şi hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă.” De ce contează: semnal politic pe axa Chișinău–Kiev, cu accent pe securitate Mesajul Maiei Sandu poziționează Republica Moldova alături de Ucraina și de partenerii care susțin cooperarea internațională, folosind simbolistica Cernobîlului ca argument pentru unitate „astăzi”, în condițiile războiului din Ucraina. Context: 40 de ani de la Cernobîl, pe fondul războiului Ucraina marchează duminică 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, descrisă drept cel mai grav accident nuclear din istorie, în timp ce războiul din țară alimentează temeri că un astfel de scenariu ar putea fi repetat. Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei (aflată atunci în URSS) a explodat și a luat foc în timpul unei operațiuni de întreținere și al unui test de siguranță eșuat, eliberând un nor radioactiv care a acoperit o mare parte a Europei. [...]
Atacul aerian masiv al Rusiei, cu 666 de drone și rachete, ridică presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și pe infrastructura din Dnipro , arată evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post . Loviturile din noaptea de 24 spre 25 aprilie au vizat în principal orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk, bilanțul indicat fiind de cel puțin șase civili uciși și cel puțin 47 răniți. Potrivit evaluării, amploarea atacului – 666 de drone și rachete – sugerează o intensificare a campaniei de lovituri la distanță, cu efect direct asupra capacității Ucrainei de a proteja zone urbane și obiective critice, într-un context în care apărarea antiaeriană trebuie să gestioneze volume mari de ținte într-un interval scurt. Lovituri ucrainene la mare distanță, posibil până în zona Uralilor ISW notează că forțele ucrainene ar fi putut desfășura atacuri cu drone asupra orașului Ekaterinburg (regiunea Sverdlovsk) și asupra orașului Celiabinsk, la aproximativ 1.600–1.700 km de granița internațională. Publicația subliniază caracterul de evaluare („ar fi putut”), ceea ce indică faptul că informația nu este confirmată complet în materialul citat. Semnale interne în Rusia privind rezervele Un blogger militar ultranaționalist rus, descris ca fiind „cooptat de Kremlin”, ar fi început să promoveze ideea că populația ar trebui să se pregătească pentru posibile viitoare chemări limitate și „rulante” ale rezerviștilor, pentru a susține mecanismele de generare a forței ale Rusiei, potrivit ISW. Dacă astfel de mesaje se generalizează, ele pot indica o pregătire treptată a opiniei publice pentru măsuri de mobilizare parțială, fără un anunț abrupt. Mișcări pe front: avansuri locale de ambele părți Evaluarea mai consemnează evoluții tactice pe teren: forțele ucrainene ar fi avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka; forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Materialul nu oferă, în extrasul disponibil, detalii cantitative despre câștigurile teritoriale sau despre pierderi, astfel că impactul exact al acestor avansuri rămâne neprecizat în această sinteză. [...]
China amenință cu măsuri de răspuns după ce UE a inclus companii chineze în al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , o escaladare cu potențial de a complica relația comercială China–UE și de a crește riscurile de conformare pentru firmele care operează pe lanțuri de aprovizionare cu legături în ambele piețe, potrivit Mediafax . Beijingul a transmis că va „lua măsurile necesare” după decizia Bruxelles-ului și a avertizat că „toate consecințele” vor fi suportate de UE. Mesajul apare într-un comunicat al Ministerului Comerțului din China, publicat sâmbătă seara. Ce reproșează Beijingul și ce a decis UE China susține că includerea entităților chineze în sancțiunile legate de Rusia contravine „consensului” la care ar fi ajuns cele două părți și „subminează angajamentele politice” care stau la baza relațiilor China–UE. În comunicat, ministerul afirmă că UE a mers mai departe „în ciuda reprezentărilor și obiecțiilor repetate” ale Chinei. Totodată, Beijingul spune că este „profund nemulțumit” și că „se opune ferm” deciziei. UE a publicat în această săptămână detaliile celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, care include noi restricții asupra unui număr de companii chineze. Miza economică: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe exporturile de tehnologie Potrivit informațiilor din material, sancțiunile vizează furnizori din țări terțe de echipamente sensibile de înaltă tehnologie, iar UE acuză mai multe firme din China că ar furniza bunuri cu dublă utilizare (civile și militare) către sectorul militar-industrial al Rusiei. În practică, includerea unor companii pe liste de sancțiuni poate însemna restricții de tranzacționare și obligații suplimentare de verificare (conformare) pentru parteneri, bănci și intermediari, crescând costurile și riscul operațional pentru companiile expuse. Ce urmează China nu a detaliat ce „măsuri necesare” ar putea adopta. Rămâne de văzut dacă răspunsul va fi unul diplomatic sau va include acțiuni cu impact economic, în condițiile în care disputa pleacă de la sancțiuni care ating direct companii și fluxuri de bunuri tehnologice. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone lovește infrastructură și zone urbane de ambele părți , cu victime raportate în Ucraina și în Crimeea, pe fondul unor valuri aeriene descrise drept printre cele mai intense din ultimele luni, potrivit Agerpres . În Ucraina, autoritățile au anunțat că noi bombardamente rusești au ucis cel puțin trei persoane duminică, la o zi după lovituri „deosebit de intense”. În regiunea Sumî, un atac cu drone a ucis doi bărbați la Bilopillia, la circa cinci kilometri de granița cu Rusia, potrivit șefului administrației militare locale, Oleg Grigorov. În regiunea Dnipro petrovsk, atacuri cu drone și rachete au ucis o persoană și au rănit alte patru, conform șefului administrației militare, Oleksandr Ganja. Dnipro, capitala regiunii Dnipropetrovsk, a fost vizată sâmbătă de valuri de atacuri aeriene rusești timp de peste 20 de ore, soldate cu cel puțin opt morți. Primarul Boris Filatov a descris episodul drept „cel mai mare atac împotriva Dnipro”, oraș industrial aflat la aproximativ 100 de kilometri de linia frontului. Efecte operaționale: blocuri avariate în Sevastopol și incident la o fabrică din Rusia De cealaltă parte, autoritățile ruse de ocupație din Crimeea au raportat duminică o persoană ucisă și patru rănite în urma unor atacuri cu drone ucrainene în peninsula de la Marea Neagră. Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că a fost unul dintre cele mai puternice atacuri de până acum și a precizat că 34 de blocuri de apartamente au fost avariate în mai multe zone ale orașului-port, care găzduiește o bază navală importantă. Razvojaiev a mai declarat că Flota rusă a Mării Negre , împreună cu apărarea aeriană și unități mobile, au doborât 71 de „obiecte zburătoare”. Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 203 drone ucrainene în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără a oferi detalii despre pagube, notează materialul. Separat, guvernatorul regiunii ruse Vologda, Gheorghi Filimonov, a afirmat că cinci persoane au fost rănite într-un atac cu drone asupra unei fabrici de îngrășăminte din Cerepoveț, la 500 de kilometri nord de Moscova. Potrivit acestuia, măsurătorile atmosferice nu au indicat depășirea limitelor de siguranță după avarierea unei conducte care transporta acid sulfuric. [...]
Soldați israelieni au distrus panouri solare care alimentau cu electricitate un oraș din sudul Libanului , afectând implicit și alimentarea cu apă, potrivit Al Jazeera , care citează Agenția Națională de Știri a Libanului . Incidentul a avut loc în localitatea Debel , în sudul Libanului, unde militari israelieni au folosit buldozere pentru a distruge panourile solare. Conform aceleiași surse libaneze, panourile asigurau electricitatea necesară și pentru alimentarea cu apă a orașului. Pe lângă panourile solare, Agenția Națională de Știri a Libanului afirmă că au fost distruse și locuințe, drumuri și măslini. Al Jazeera a publicat materialul pe 26 aprilie 2026. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan după atacul de la Casa Albă ridică miza politică a incidentului, tratându-l ca o problemă de securitate a democrațiilor aliate , nu doar ca un episod de violență internă în SUA, potrivit Mediafax . Președintele României a transmis un mesaj de solidaritate față de Statele Unite după atacul armat produs în timpul Cinei Corespondenților de la Casa Albă. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a condamnat ferm incidentul și a susținut că acesta reprezintă „un asalt nu doar asupra președintelui Trump și a echipei sale, ci asupra democrației”. Totodată, șeful statului a lăudat intervenția rapidă a forțelor de ordine și și-a exprimat ușurarea că președintele Trump, Prima Doamnă și ceilalți participanți sunt în siguranță. „Suntem ușurați că Președintele, Prima Doamnă și toți cei prezenți sunt în siguranță. Acțiunea rapidă a ofițerilor de aplicare a legii reflectă puterea instituțiilor americane.” În final, Nicușor Dan a condamnat violența politică și a reiterat poziționarea României ca aliat NATO și partener al SUA. „Violența politică nu își are locul în societățile noastre. România, un aliat puternic în cadrul NATO și un prieten al poporului american, își transmite întreaga solidaritate.” [...]
