Știri
Știri din categoria Energie

Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR, după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24. Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat.
Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz.
„Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru)
PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni.
AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”.
De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR.
Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor:
Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere.
Recomandate

Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]

Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]

Războiul din Iran împinge în sus prețurile la carburanți la nivel global, punând presiune pe bugete și pe stabilitatea politică în țări care nu au legătură directă cu conflictul, potrivit Axios . Scumpirile au declanșat proteste în mai multe state și forțează guvernele să aleagă între măsuri costisitoare de sprijin și riscul unor tensiuni sociale. Creșterea prețurilor „strânge” consumatorii și deteriorează finanțele publice ale guvernelor care încearcă să amortizeze șocul, mai ales în economiile mai sărace și emergente, cu spațiu fiscal limitat. În același timp, multe dintre aceste țări se confruntă și cu prețuri mai mari la gaze naturale, motorină și alți combustibili. De ce scumpirea se vede peste tot, inclusiv în SUA Publicația notează că majorările diferă mult de la o țară la alta, dar statele dependente de importuri de carburanți — precum Pakistan și Myanmar — au înregistrat creșteri abrupte. Totuși, nici SUA nu sunt ferite, deși sunt cel mai mare producător de petrol și benzină: prețul țițeiului, principalul cost din spatele benzinei, se formează pe piețe globale. Axios subliniază și o diferență de politică publică: guvernul federal american, spre deosebire de alte state, nu a impus plafoane sau subvenții pentru prețurile de retail la carburanți. Efectul de „dublu șoc” pe piața combustibililor Pe lângă războiul din Iran, un alt factor care contribuie la scumpiri este reprezentat de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, care împing în sus prețurile la combustibili auto, în special la motorină, potrivit sursei. Răspunsul guvernelor: plafonări, subvenții, taxe mai mici — cu riscuri pentru buget În lipsa unei perspective de rezolvare a conflictului, multe guverne se confruntă cu o alegere dificilă: fie își tensionează bugetele prin sprijin pentru carburanți, fie acceptă costul politic al prețurilor ridicate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) , zeci de țări au luat măsuri precum: plafonarea prețurilor, subvenționarea unor combustibili, reducerea taxelor la carburanți, măsuri de reducere a cererii (de exemplu, mai multă muncă la distanță și limitarea deplasărilor guvernamentale). Fondul Monetar Internațional avertizează asupra impactului fiscal al acestor scheme, mai ales dacă ele se prelungesc dincolo de șocul energetic. Oficialii FMI au atras atenția că o parte importantă dintre măsurile prezentate ca temporare nu au termene de expirare clare sau estimări ale costului bugetar. Avertisment: subvențiile pot amâna problema și pot amplifica riscul de raționalizare Joseph Webster, cercetător în energie la Atlantic Council, susține că multe guverne nu reduc cererea, ci „constrâng artificial” prețurile, o abordare pe care o consideră greșită. El argumentează că o reducere treptată și gestionată a cererii ar fi mai puțin costisitoare politic decât o raționalizare bruscă și haotică și recomandă retragerea graduală a subvențiilor, pentru a evita șocuri peste noapte care pot alimenta revolte. Kenya , exemplu de vulnerabilitate: inflație, datorie și șomaj în rândul tinerilor În Kenya, scumpirea carburanților se adaugă problemelor existente de inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor, potrivit unor cercetători de la Carnegie Endowment for International Peace citați de Axios. Țara, dependentă de importuri de combustibili din Orientul Mijlociu, a avut proteste majore în luna mai și este afectată și de costuri mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului. Autorii citați consideră cazul Kenyei un semnal pentru alte state din regiune „prinse în aval” de șocul economic al conflictului și pledează pentru măsuri de „reziliență” care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe. În perioada următoare, miza pentru multe guverne va fi calibrul intervenției: cât sprijin își permit fără să deterioreze bugetul și cum gestionează retragerea măsurilor fără să declanșeze un nou val de tensiuni sociale. [...]

Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]

Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]

ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare : autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar . Președintele ANRE, George Niculescu , a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție. „Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.” De ce contează: accesul la piață pentru investițiile noi Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția. „Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.” Context: amploarea controalelor și sancțiunilor ANRE în 2026 ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Din totalul acțiunilor: 219 au fost inspecții în cadrul programului anual de control; 109 verificări dispuse pe bază de „note de necesitate”; 343 acțiuni de supraveghere, declanșate în urma unor „note de sesizare”. Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate: 758 au vizat sectorul de energie electrică; 226 au fost la companii din zona de gaze naturale; 37 pe energie termică; 5 la firme din sectorul de energie regenerabilă. ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare. [...]