Știri
Știri din categoria Energie
Federația ACUE avertizează că statul are restanțe de aproximativ 6 miliarde lei către furnizorii de energie, generate de schema de plafonare a prețurilor, iar bugetul alocat pentru 2026 nu acoperă decât o parte din această sumă. Potrivit Economedia, organizația care reprezintă companiile din sectorul energetic avertizează că situația creează presiuni financiare majore asupra furnizorilor și ridică semne de întrebare privind respectarea obligațiilor asumate de stat.
Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) arată că proiectul de buget pentru 2026 include o alocare de 3,75 miliarde lei pentru compensarea furnizorilor, însă suma este considerată insuficientă în raport cu datoriile acumulate. Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori ajungea la aproximativ 9,5 miliarde lei la începutul anului 2026.
Organizația estimează că restanța reală la plată este de aproximativ 6 miliarde lei, după ce în 2025 statul a achitat în avans până la 40% din valoarea unor cereri aflate încă în evaluare. În aceste condiții, reprezentanții sectorului energetic consideră că bugetul actual nu reflectă necesarul real de plată pentru obligațiile deja acumulate.
La momentul introducerii schemei de plafonare a prețurilor la energie, legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate furnizorilor, calculat de la depunerea dosarelor de decontare. Ulterior însă, pe fondul întârzierilor, statul a eliminat prevederile legate de termenele de evaluare și plată.
În practică, situația a dus la întârzieri semnificative. Potrivit ACUE, majoritatea cererilor confirmate de ANRE și plătite integral de stat se referă la reduceri de preț prefinanțate de furnizori încă din ianuarie–februarie 2024. Astfel, termenul inițial de 45 de zile s-a transformat într-un interval de aproximativ doi ani până la recuperarea banilor.
Federația subliniază că furnizorii au fost nevoiți să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare, ceea ce a produs costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor din sector.
Printre principalele efecte semnalate de ACUE se numără:
Directorul executiv al ACUE, Dana Daraban, a subliniat că schema de plafonare a fost o măsură necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile unei politici publice nu pot fi transferate pe termen nelimitat asupra furnizorilor.
Reprezentanții federației mai arată că, în ciuda discuțiilor purtate cu autoritățile pentru accelerarea procesului de analiză la nivelul ANRE și pentru plata sumelor prin Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate au fost aproape inexistente.
În acest context, ACUE consideră că pentru menținerea stabilității pieței energetice este necesar un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil, care să permită recuperarea costurilor generate de politicile publice adoptate de stat.
Federația reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, active în producerea, distribuția și furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale, cu peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 5,5 miliarde de euro.
Recomandate
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
China mută fuziunea nucleară în zona de politică industrială , după ce a inclus „fuziunea nucleară controlabilă” în proiectele majore ale celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030), un semnal că tehnologia ar urma să treacă treptat de la laborator spre utilizare comercială, potrivit Antena 3 . Miza este accelerarea dezvoltării așa-numitului „soare artificial” – un reactor experimental care urmărește să reproducă pe Pământ principiul Soarelui, adică fuziunea nucleară, proces care poate elibera cantități foarte mari de energie. Inginerii chinezi susțin că proiectul ar putea fi folosit la scară largă în următorii ani, conform Global Times, citat de aceeași sursă. Ce proiecte sunt vizate și unde se află Proiectul menționat este HL-3, un dispozitiv experimental de fuziune de tip tokamak (un reactor care folosește câmpuri magnetice pentru a confina plasma – gaz ionizat – la temperaturi extrem de ridicate). China National Nuclear Corporation (CNNC) afirmă că HL-3 este, în prezent, cel mai mare și mai avansat dispozitiv experimental de acest tip din China, atingând cei mai înalți parametri operaționali din ac east ă categorie. În paralel, China dezvoltă și EAST, un proiect similar în orașul Hefei, care avansează spre noi teste și, treptat, spre utilizare comercială. De ce industrializarea fuziunii rămâne dificilă Materialul notează că realizarea fuziunii nucleare controlate pe Pământ este „extrem de dificilă”, deoarece presupune: gestionarea unor temperaturi ultra-ridicate; menținerea unor câmpuri magnetice puternice; păstrarea stabilă a plasmei fierbinți. În acest context, un expert chinez în afaceri militare și tehnologie, Song Zhongping, indică trei factori cheie: dimensiunea plasmei (pentru izolare), curentul plasmatic (pentru stabilitate) și puterea de încălzire (pentru furnizarea de energie). Un element tehnic critic este „primul perete”, componentă aflată direct în fața plasmei din centru, expusă la temperaturi foarte ridicate și la impactul constant al particulelor. Pentru a rezista, acesta este realizat din tungsten, cupru și oțel inoxidabil, iar China ar fi ajuns la o capacitate „independentă deplină” de dezvoltare, fabricație și testare pentru această componentă, potrivit sursei. [...]
Premier Energy își asigură finanțare peste necesarul proiectului pentru a accelera investițiile în stocare și regenerabile , după ce a contractat o linie de credit de până la 100 de milioane de euro (aprox. 510 milioane lei) de la banca cehă ČSOB , în paralel cu demararea construcției unui sistem de stocare în baterii lângă Iași, potrivit Ziarul Financiar . Compania a început lucrările la un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS – instalație care stochează energie electrică pentru a o livra ulterior în rețea) cu o putere de 200 MW și o capacitate de 400 MWh, în apropierea municipiului Iași, conform unui raport curent transmis Bursei de Valori București . Proiectul are un cost total estimat la aproximativ 75 de milioane de euro, iar instalația urmează să fie conectată la rețeaua principală de transport a energiei electrice din România. În același timp, amplasamentul – situat în apropierea frontierei cu Republica Moldova – a fost achiziționat în noiembrie 2025, când compania anunța că proiectul era pregătit pentru construcție. Ce acoperă linia de credit de 100 mil. euro Linia de credit de până la 100 de milioane de euro, obținută de la Československá obchodní banka (ČSOB), depășește costul estimat al proiectului BESS. Potrivit companiei, finanțarea va acoperi și dezvoltarea unor active suplimentare de energie regenerabilă, respectiv proiecte eoliene și solare. Premier Energy PLC este listată la Bursa de Valori București pe Segmentul Principal, categoria internațională, sub simbolul PE, și are sediul în Nicosia, Cipru. [...]
Nigeria își crește producția de petrol și își extinde capacitățile de rafinare, iar asta poate mări marja de manevră a Europei la aprovizionare și prețuri , într-un moment în care riscurile de pe rutele tradiționale – în special Strâmtoarea Hormuz – domină discuția despre securitatea energetică, potrivit Focus . Pentru Europa, relevanța Nigeriei nu ține doar de volume, ci de „structură”: un furnizor atlantic, fără „gâturi de sticlă” geopolitice comparabile cu Golful Persic. Publicația notează că state precum Spania, Franța și Țările de Jos importă regulat țiței nigerian, iar Germania este conectată indirect, prin piețe de tranzacționare și rafinării europene. Producția urcă la un maxim pe cinci ani, cu efect asupra puterii de negociere Nigeria și-a majorat recent producția, pe fondul reformelor, al îmbunătățirii infrastructurii și al unor proiecte noi de gaze. Nivelul menționat este de circa 1,71 milioane de barili pe zi , un maxim al ultimilor cinci ani, conform datelor citate în material ( OPEC și Agenția Internațională a Energiei). În context african, Nigeria este prezentată drept cel mai mare producător de petrol al continentului, înaintea Libiei (aprox. 1,2 milioane barili/zi) și Angolei (aprox. 1,1 milioane barili/zi). Pentru Europa, argumentul este că aceste cantități sunt suficiente pentru a funcționa ca „furnizor suplimentar” care poate contribui la stabilizarea ofertei și, implicit, a prețurilor, crescând totodată puterea de negociere față de furnizorii clasici din Orientul Mijlociu. Miza pentru Germania: diversificare reală, dar cu prețul contractelor pe termen lung Materialul plasează discuția în dilema actuală a Germaniei: după reducerea livrărilor prin conducte din Rusia, Berlinul a apelat rapid la gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, ceea ce stabilizează pe termen scurt, dar poate crea dependențe noi. Într-un text de opinie din Tagesspiegel, antreprenorul Stefan Liebing susține că politica energetică a devenit politică de securitate și avertizează asupra riscului de dependență de decizii politice din Washington și de dinamica prețurilor pe piața globală de GNL: „Apar noi dependențe atât de deciziile politice de la Washington, cât și de dinamica prețurilor pieței globale de GNL.” Concluzia practică din material: Nigeria și alți furnizori africani ar putea contrabalansa aceste riscuri, însă doar dacă există contracte pe termen lung , care să justifice investițiile în producție, terminale GNL și infrastructură. În schimb, o parte din companiile europene preferă achiziții pe termen scurt pentru flexibilitate și costuri, ceea ce limitează formarea unor relații stabile de aprovizionare. Nigeria urcă pe lanțul valoric: mai puțin țiței brut, mai multe produse rafinate Un element operațional important este schimbarea de model economic: Nigeria își dezvoltă capacități interne de procesare, inclusiv prin proiecte mari precum rafinăria Dangote, relatează Business Insider Africa. Asta înseamnă că țara poate exporta tot mai mult nu doar țiței , ci și produse rafinate (motorină, benzină, kerosen), precum și gaze lichefiate și produse petrochimice. Pentru Europa, Focus indică două efecte posibile, în direcții diferite: pe termen scurt , mai multă ofertă pe piața globală pentru produse sensibile la șocuri (în special kerosen și motorină); pe termen lung , un potențial declin al exporturilor clasice de țiței, dacă o parte mai mare este procesată local. În contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz, publicația menționează că piața combustibilului de aviație este sub presiune și citează un avertisment apărut în Handelsblatt privind posibile dificultăți de aprovizionare spre finalul lunii mai. Între oportunitate și risc Deși poziționarea geografică este un avantaj comparativ față de Orientul Mijlociu, Focus subliniază că Nigeria rămâne un partener cu riscuri: furt de petrol, instabilitate politică și incertitudini pentru investiții. În ansamblu, țara nu este prezentată ca înlocuitor al Golfului Persic, ci ca „contrapondere strategică” care poate reduce vulnerabilitatea Europei atunci când rutele și furnizorii tradiționali devin mai nesiguri. [...]
România încearcă să securizeze finanțarea pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă , într-un parteneriat economico-financiar discutat cu Statele Unite, pe fondul interesului american de a susține proiecte nucleare și al nevoii României de investiții mari în infrastructură energetică, potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus, într-o conferință de presă de miercuri, 29 aprilie, că Bucureștiul discută cu Washingtonul un cadru de cooperare care vizează dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, dar și alte proiecte din zona energiei. În marja summitului Inițiativei celor Trei Mări din Croația, șeful statului urmează să aibă o întâlnire cu Chris Wright, secretarul Energiei al SUA, în care vor fi abordate atât proiectele nucleare, cât și tema „coridorului vertical” de gaze. Miza: finanțare pentru extinderea capacității nucleare Nicușor Dan a indicat că, pe componenta nucleară, România urmărește două direcții: reabilitarea reactorului 1 (despre care a afirmat că este „în linie dreaptă”) și construirea reactoarelor 3 și 4, pentru care partea americană ar avea „o intenție de finanțare”. „Pe partea nucleară, interesul comun este reabilitarea reactorului 1, aici lucrurile sunt în linie dreaptă, și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aici, din partea noastră, totală disponibilitate. Din partea americană, o intenție de finanțare.” Președintele a mai afirmat că „România e prima țară în care Banca Mondială vrea să investească pe nuclear”, în contextul aceluiași parteneriat economico-financiar pentru reactoarele 3 și 4. Coridorul vertical de gaze: investiții și testul cererii regionale Separat, Nicușor Dan a descris discuțiile despre coridorul vertical de gaze ca având o componentă politică și una economică, cu obiectivul de a diversifica sursele de aprovizionare și de a reduce dependența de gazul rusesc. În același timp, a punctat interesul SUA de a intra pe piața europeană cu LNG (gaz natural lichefiat) și nevoia de investiții în porturile din Grecia, în sudul coridorului. „Întrebarea este dacă există suficient de mulți cumpărători în regiune ca să justifice investițiile.” Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii Inițiativei celor Trei Mări, unde sunt discutate proiecte de cooperare economică și energetică între statele din Europa Centrală și de Est. [...]
În doar 60 de zile de conflict, factura UE la importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 mld. euro , fără ca Europa să primească „nici măcar o moleculă de energie suplimentară”, potrivit Digi24 , care redă mesajul Ursulei von der Leyen despre răspunsul UE la criza energetică generată de războiul din Iran. Șefa Comisiei Europene a avertizat că efectele conflictului din Orientul Mijlociu „se pot resimți luni sau chiar ani” și a pus accentul pe vulnerabilitatea structurală a Uniunii: dependența de energia importată. În acest context, von der Leyen a indicat drept direcție principală reducerea dependenței de combustibili fosili importați și creșterea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”, de la regenerabile la nuclear, „cu respectarea deplină a neutralității tehnologice” (principiul conform căruia politicile nu favorizează o tehnologie anume, ci obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor). De ce contează: costuri mai mari fără consum mai mare Mesajul Comisiei leagă direct scumpirea energiei de riscurile geopolitice și de rutele de transport, menționând ca obiectiv „restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz , fără taxe”. În paralel, von der Leyen susține că statele cu un mix energetic cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin expuse șocurilor de preț. Ca exemplu, ea a indicat cazul Suediei: când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la energie electrică ar crește cu 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată electricitatea provine din regenerabile și nuclear. Trei direcții de intervenție: stocuri, sprijin țintit, reducerea cererii Comisia a prezentat un set de măsuri care ar urma să fie combinate diferit în funcție de situația fiecărui stat membru, fără o „soluție generală” aplicabilă tuturor. Von der Leyen a punctat trei pachete: Coordonare mai puternică la nivel european , inclusiv pentru umplerea stocurilor naționale de gaze și pentru rezerve de combustibil , în special combustibil pentru avioane și motorină , unde „piețele se restrâng”. În plus, Comisia propune coordonarea eliberării stocurilor de petrol și măsuri pentru ca rafinăriile să își poată intensifica producția în UE. Protejarea consumatorilor și a companiilor , dar cu sprijin „exclusiv” pentru gospodăriile și industriile vulnerabile și cu evitarea măsurilor care ar crește cererea de gaze și petrol. Von der Leyen a invocat lecția ultimei crize: doar un sfert din sprijinul de urgență ar fi ajuns la cei vulnerabili, în timp ce „peste 350 de miliarde de euro” au fost cheltuite pe măsuri nețintite, cu efect asupra finanțelor publice. Reducerea cererii de energie prin eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, pe fondul unei cereri în creștere asociate extinderii centrelor de date și inteligenței artificiale. Ce urmează: plan de electrificare și bani rămași în buget Von der Leyen a spus că UE va prezenta „până în vară” un Plan de acțiune pentru electrificare , cu un obiectiv „ambițios”. Ea a amintit și de alocările din bugetul european actual: „aproape 300 de miliarde de euro” pentru energie, din care „95 de miliarde de euro” ar fi încă disponibile, fonduri pe care Comisia vrea să le folosească pentru trecerea la electricitate în transporturi, industrie și încălzire. În ansamblu, mesajul Comisiei pune criza actuală în registrul securității economice: scumpirea importurilor de combustibili fosili este prezentată ca un cost imediat al dependenței energetice, iar electrificarea și producția locală de energie – ca instrumente de reducere a expunerii la șocuri geopolitice. [...]
