Știri
Știri din categoria Energie
Giorgia Meloni s-a întâlnit la Doha cu emirul Qatarului pentru discuții despre energie, potrivit Al Jazeera, pe fondul crizei generate de războiul în curs dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Întâlnirea a avut loc sâmbătă, în capitala Qatarului, și a fost a doua oprire dintr-un turneu regional al premierului italian, început cu o vizită în Arabia Saudită și continuat cu Emiratele Arabe Unite. Al Jazeera notează că Meloni este primul lider dintr-o țară UE și NATO care vizitează regiunea de la izbucnirea războiului.
Biroul premierului italian a transmis că cei doi lideri au abordat impactul asupra piețelor energetice și opțiuni pentru limitarea efectelor, într-un context în care Italia depinde puternic de importuri. În același timp, Roma este preocupată de scumpirile energiei, pe fondul blocării de către Iran a Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.
Liderii „au abordat chestiuni energetice… și au discutat posibile măsuri pentru a atenua șocurile suferite”, potrivit unui comunicat al biroului ei.
Din partea Qatarului, biroul emirului a indicat că discuțiile au inclus necesitatea dezescaladării și a folosirii dialogului politic și a diplomației pentru a limita efectele crizei asupra energiei și lanțurilor de aprovizionare. În același comunicat, partea qatareză a menționat și revizuirea cooperării bilaterale, în special în economie și energie.
Contextul imediat este deteriorarea situației de securitate din Golf, după ce Iranul a vizat inclusiv instalații energetice din Qatar, între care un atac cu rachetă asupra Ras Laffan Industrial City, principala facilitate de gaze a țării, care ar fi produs „pagube semnificative”, iar Doha a avertizat că exporturile de gaze naturale vor fi afectate. După întâlnirea de la Doha, Meloni a plecat în Emiratele Arabe Unite, unde a fost primită de președintele Mohamed bin Zayed Al Nahyan.
Recomandate
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
România a ajuns să exporte peste 1.200 MW la prânz, dar riscă să revină la import seara , pe măsură ce producția solară scade, într-un mix energetic puternic dependent de vreme, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica pentru ora 14:33 arată că aproape 50% din energia produsă în acel moment în România venea din parcurile solare. A doua sursă era gazul, urmat de cărbuni – ambele cu circa 14% – și de Unitatea 2 de la Cernavodă . În același interval, eolienele nu produceau deloc, contribuția lor fiind influențată direct de căldură. Pe partea de echilibru producție–consum, România avea un consum de 4.581 MW și o producție de 5.787 MW, ceea ce a permis exportul a 1.205 MW, descris de publicație ca energie verde, solară. De ce contează: export la prânz, presiune la vârfurile de consum Imaginea de la mijlocul zilei ascunde o vulnerabilitate operațională: perioadele tensionate sunt așteptate dimineața și seara, când consumul urcă, iar energia solară „se retrage”. În aceste intervale, România ar putea fi nevoită să importe pentru a acoperi cererea, pe fondul schimbării mixului de producție spre seară. Cernavodă rămâne cu Unitatea 2 cuplată, deși era programată oprirea Ziarul Financiar notează că, deși centrala de la Cernavodă ar fi trebuit „scoasă complet din funcțiune” prin retragerea Unității 2, autoritățile au decis să mențină reactorul cuplat „deocamdată”. În regiune, aceeași sursă indică un context complicat pentru producția nucleară: seceta și nivelul scăzut al Dunării afectează, pe rând, statele care operează centrale nucleare. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore , ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax . Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici. De ce se ajunge la oprire: problema nu e doar cantitatea de apă, ci nivelul la prize MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”. „Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM. În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților. Măsuri și ce urmează: oprire, răcire, apoi repornire în etape MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului). În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte. Context regional: presiune pe producție într-o perioadă de debite mici Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei. Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor. [...]
Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum , un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar . În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF. De ce contează: presiune financiară în sezonul cu cerere ridicată Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării. Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine. Implicații pentru România: miza Porților de Fier în mixul național Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF. Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica . ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre. [...]
Seceta începe să se traducă în risc financiar pentru Hidroelectrica , după ce nivelul de umplere al lacurilor de acumulare a coborât la un minim al perioadei din ultimii ani, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica indică pentru 19 iulie un grad de umplere de circa 71%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă din 2018 încoace (ultimul an pentru care sunt disponibile date pe site-ul operatorului). Pentru companie, miza este directă: prelungirea secetei poate reduce producția hidro și, implicit, poate pune presiune pe rezultate, într-un moment în care Hidroelectrica a raportat o creștere puternică la început de an. În primele trei luni, compania a avut venituri de 3,1 miliarde de lei, în urcare cu 67% față de perioada similară, pe fondul unei producții mai mari cu 35%, până la 3,7 TWh, conform ultimului raport financiar citat de publicație. Indicatorii hidrologici se deteriorează și pe Dunăre În paralel, Apele Române arată că debitul Dunării a ajuns la 1.650 mc/s la 28 iulie și ar urma să coboare la începutul lui august spre 1.600 mc/s, conform prognozei INHGA , adică de trei ori sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Instituția avertizează că România se confruntă cu „secetă severă” pe întreg bazinul Dunării și că nu sunt indicii de îmbunătățire pe termen scurt; precipitațiile prognozate în Austria (40–50 l/mp până la 4 august) nu ar urma să aibă un efect semnificativ pe sectorul românesc. Efecte deja vizibile în sistem: opriri la Cernavodă În energie, primul efect operațional menționat este oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar „mâine” (raportat la data publicării articolului) ar urma să se oprească și al doilea reactor, ceea ce ar însemna pierderea a 20% din capacitatea de producție a României, potrivit informațiilor din material. Pentru Hidroelectrica, întrebarea imediată rămâne dacă nivelurile mai scăzute ale lacurilor se vor reflecta în producție și în rezultatele financiare din trimestrele următoare, în funcție de durata și intensitatea secetei. [...]
