Știri
Știri din categoria Energie
Giorgia Meloni s-a întâlnit la Doha cu emirul Qatarului pentru discuții despre energie, potrivit Al Jazeera, pe fondul crizei generate de războiul în curs dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Întâlnirea a avut loc sâmbătă, în capitala Qatarului, și a fost a doua oprire dintr-un turneu regional al premierului italian, început cu o vizită în Arabia Saudită și continuat cu Emiratele Arabe Unite. Al Jazeera notează că Meloni este primul lider dintr-o țară UE și NATO care vizitează regiunea de la izbucnirea războiului.
Biroul premierului italian a transmis că cei doi lideri au abordat impactul asupra piețelor energetice și opțiuni pentru limitarea efectelor, într-un context în care Italia depinde puternic de importuri. În același timp, Roma este preocupată de scumpirile energiei, pe fondul blocării de către Iran a Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.
Liderii „au abordat chestiuni energetice… și au discutat posibile măsuri pentru a atenua șocurile suferite”, potrivit unui comunicat al biroului ei.
Din partea Qatarului, biroul emirului a indicat că discuțiile au inclus necesitatea dezescaladării și a folosirii dialogului politic și a diplomației pentru a limita efectele crizei asupra energiei și lanțurilor de aprovizionare. În același comunicat, partea qatareză a menționat și revizuirea cooperării bilaterale, în special în economie și energie.
Contextul imediat este deteriorarea situației de securitate din Golf, după ce Iranul a vizat inclusiv instalații energetice din Qatar, între care un atac cu rachetă asupra Ras Laffan Industrial City, principala facilitate de gaze a țării, care ar fi produs „pagube semnificative”, iar Doha a avertizat că exporturile de gaze naturale vor fi afectate. După întâlnirea de la Doha, Meloni a plecat în Emiratele Arabe Unite, unde a fost primită de președintele Mohamed bin Zayed Al Nahyan.
Recomandate
Kirill Dmitriev susține că Europa va ajunge să „implore” energia Rusiei , pe fondul unei posibile crize globale de aprovizionare, potrivit Libertatea , care îl citează pe Dmitriev prin Politico. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică, afirmă că Moscova va primi solicitări din partea Europei și Marii Britanii și va decide dacă le va onora. În același context, el a criticat politica Occidentului de reducere a dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei din 2022. „Predicția noastră este foarte clară: Europa și Marea Britanie vor implora resursele energetice rusești.” Declarațiile au fost făcute la o întâlnire a Uniunii Industriei și Antreprenorilor din Rusia, unde Dmitriev a avertizat că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. El a mai spus că Europa nu ar fi pregătită pentru ceea ce a numit „cea mai severă criză energetică” și a apreciat că Occidentul „și-a tras un glonț în picior” prin reducerea importurilor din Rusia. În relatarea preluată de Libertatea, contextul invocat include creșterea accelerată a prețurilor la energie, pe fondul blocadei Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care afectează fluxurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce cotația petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril, alimentând temeri privind o criză economică globală. Pe de altă parte, oficialii europeni își mențin poziția de a nu reveni la dependența de energia rusească. Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat că „nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusească” și că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” din resursele Moscovei, conform Politico, citat de Libertatea. În același timp, UE a redus treptat importurile de gaze rusești după 24 februarie 2022, însă Rusia reprezenta încă 19% din importurile totale de gaze ale UE în 2024, față de 45% în 2021. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Mediafax . Măsura ar urma să fie introdusă prin ordonanță de urgență, iar România vrea să acționeze coordonat cu Uniunea Europeană, pe fondul unui „șoc energetic” discutat la reuniunea Eurogroup. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , vineri, după reuniunea Eurogroup. El a susținut că răspunsul trebuie construit împreună cu partenerii europeni și că actualul context economic este mai dificil decât în 2022, când prețurile la energie au crescut abrupt după invadarea Ucrainei de către Rusia. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune instrumente „mai bine calibrate” și o coordonare mai strânsă între statele membre. În acest sens, Nazare a indicat și nevoia de colaborare între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, printr-o apropiere între formatele ECOFIN (Consiliul miniștrilor de finanțe) și Consiliul miniștrilor energiei, pentru „soluții comune și coerente”. Pe plan intern, Ministerul Finanțelor se află, potrivit lui Nazare, într-un „stadiu avansat” al elaborării ordonanței de urgență care va introduce „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Acesta este descris ca un sistem de „accizare dinamică” menit să răspundă șocurilor externe și să permită ajustări graduale, în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterilor la pompă. [...]
Uniunea Europeană pregătește investiții de 330 de milioane de euro în energia nucleară , cu accent pe reactoare modulare mici, relatează Antena 3 CNN , în contextul în care mai multe state europene își reevaluează poziția față de această sursă de energie pe fondul șocului energetic și al volatilității prețurilor la gaze. Potrivit articolului, energia nucleară revine în centrul dezbaterilor din Europa, pe măsură ce crește preocuparea privind dependența de combustibili fosili și vulnerabilitatea la crize globale de aprovizionare. Italia, Belgia, Suedia sau Grecia sunt menționate printre țările care își reconsideră abordarea, iar în Regatul Unit și Franța energia nucleară este tot mai des prezentată ca soluție de securitate energetică, conform BBC . Un punct de referință invocat este scăderea ponderii energiei nucleare în producția de electricitate a Europei: de la aproximativ o treime în 1990 la o medie de circa 15% în prezent. În același timp, Europa importă peste 50% din energia sa, în principal petrol și gaze, ceea ce o expune la șocuri de ofertă și la scumpiri pe piețele internaționale, inclusiv în situații de tensiune geopolitică. În planul prețurilor, materialul indică diferențe mari între state, în funcție de mixul energetic. Spania, care a investit masiv în eolian și solar, ar avea pentru restul anului 2026 un preț mediu al energiei electrice estimat la aproximativ jumătate față de Italia, unde gazul stabilește prețul energiei electrice în 90% din cazuri. Franța, cel mai mare producător nuclear din Europa, generează aproximativ 65% din electricitatea sa din nuclear, iar pe baza contractelor viitoare prețurile germane pentru luna următoare sunt prezentate ca fiind de cinci ori mai mari decât cele ale Franței. Germania este dată ca exemplu al costurilor economice asociate dependenței de gaz după eliminarea treptată a energiei nucleare, decizie luată în urma dezastrului de la Fukushima din 2011. Articolul menționează că, săptămâna aceasta, principalele institute de cercetare economică din Berlin și-au redus cu mai mult de jumătate estimările de creștere pentru 2026, până la 0,6% din PIB, pe fondul scumpirii gazelor. În acest context, Comisia Europeană mizează pe reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie nucleară prezentată ca mai rentabilă și mai ușor de implementat prin producție în serie în fabrici. SMR-urile sunt descrise ca potrivite pentru consumatori mari și constanți, precum centrele de date pentru inteligență artificială, producția de hidrogen și rețele locale de încălzire, iar UE a anunțat un pachet de investiții de 330 de milioane de euro cu sprijin puternic pentru această direcție. Multe reactoare europene sunt vechi și necesită investiții semnificative pentru menținere sau prelungirea duratei de viață, în timp ce organizațiile de mediu avertizează că finanțarea nuclearului poate reduce resursele disponibile pentru accelerarea regenerabilelor și poate menține dependențe strategice, inclusiv de uraniu și tehnologie rusească în unele state din Europa Centrală. [...]
Patru aeroporturi din nordul Italiei limitează realimentarea aeronavelor până pe 9 aprilie din cauza unei disponibilități reduse de combustibil furnizat de Air BP Italia, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Măsurile vizează aeroporturile Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso și afectează în special alimentarea cu Jet A1, combustibil de tip kerosen folosit în aviația civilă. Situația a fost comunicată prin mai multe notificări oficiale către navigatori (NOTAM), prin care companiile aeriene sunt avertizate că realimentarea pentru operatorii care au contract cu Air BP Italia este supusă unor limitări. Pentru menținerea serviciilor esențiale, aeroporturile au stabilit o ordine de prioritate la alimentare, cu întâietate pentru zborurile de ambulanță aeriană, cursele oficiale și rutele pe distanțe lungi (peste trei ore). Pentru ceilalți operatori comerciali, aeroporturile Veneția, Treviso și Bologna au introdus o limită maximă de 2.000 de litri per aeronavă. La Veneția Marco Polo, avizul tehnic recomandă piloților să își calculeze combustibilul necesar încă de la aeroportul anterior pentru segmentele următoare. Contextul este relevant pentru operarea zborurilor comerciale, în condițiile în care un avion de tip Airbus A320 sau Boeing 737 consumă, în medie, între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră. Air BP Italia, filială a grupului britanic BP, nu a indicat cauzele exacte ale limitărilor, însă surse din industrie citate de presa locală au semnalat probleme logistice. [...]
Turcia a majorat cu 25% tarifele la electricitate și gaze naturale începând de sâmbătă, potrivit G4Media , care citează agenția EFE și Agerpres. Autoritatea de reglementare a pieței de energie (EPDK) a anunțat că prețurile la electricitate cresc, în medie, cu 25% pentru abonații casnici, o majorare similară fiind aplicată și în cazul gazelor naturale. După scumpire, prețul mediu pentru 100 kWh la electricitate ajunge la 323,8 lire turcești (aproximativ 6,3 euro), nivel pe care EPDK îl plasează mult sub media Uniunii Europene, indicată la circa 28 euro pentru 100 kWh. Pe categorii de consumatori, creșterea tarifelor la electricitate este de 17,5% pentru sectorul serviciilor publice, de 5,8% în industrie și de 24,8% în agricultură, a informat EPDK. În paralel, distribuitorul public Botas a anunțat o majorare medie de 25% a prețurilor la gaze naturale, cu tarife între 10 și 18 lire (0,2–0,35 euro) în funcție de abonat, echivalentul a 1–1,7 lire (0,02–0,03 euro) pe kWh. În context, sursa menționează că scumpirea petrolului pe piața mondială, pe fondul războiului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului, ar urma să afecteze economia Turciei, țară dependentă de importuri, în special de gaze, pentru acoperirea necesarului energetic. [...]
Cinci state UE cer o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice , potrivit HotNews.ro , care citează o scrisoare consultată de Reuters și transmisă Comisiei Europene pe fondul scumpirii combustibililor după escaladarea conflictului din Iran. Inițiativa este susținută de miniștrii de finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria, care argumentează că o astfel de măsură ar arăta că Uniunea Europeană poate reacționa unitar. În scrisoare, aceștia susțin că taxa ar trebui să transmită mesajul că actorii care obțin câștiguri din efectele războiului trebuie să contribuie la reducerea poverii asupra populației. Conform Reuters , prețurile petrolului și gazelor au crescut puternic după începerea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, la 28 februarie, într-un șoc de preț comparat cu criza energetică resimțită de Europa după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Miniștrii invocă „distorsiuni pe piață” și „constrângeri fiscale” și cer Comisiei să pregătească rapid un instrument la nivelul UE, cu bază juridică solidă, similar contribuției de urgență aplicate în 2022. Scrisoarea nu precizează nivelul taxei și nici companiile vizate. În paralel, șeful departamentului de energie al UE a spus că este luată în calcul reactivarea unor măsuri de criză folosite în 2022, inclusiv propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică. În 2022, UE a adoptat un pachet de politici de urgență după reducerea livrărilor de gaze din Rusia, care a inclus mai multe instrumente, între care: plafon la nivelul UE pentru prețurile gazelor; taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice; obiective de reducere a cererii de gaze. Miza, în 2026, este vulnerabilitatea Europei la scumpirile globale, pe fondul dependenței de combustibili importați. Potrivit informațiilor citate, prețurile europene la gaz au urcat cu peste 70% de la începutul războiului din 28 februarie, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a indicat că pe termen scurt există îngrijorări legate de aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane și motorina. [...]
